Analiză Cât ar trebui să coste motorina dacă benzinarii ar avea un profit de numai 10%. Cele trei scenarii care explică prețurile de la pompă

Expirarea măsurilor de criză pe piața carburanților s-a văzut imediat la pompă: motorina s-a scumpit cu până la 38 de bani pe litru, în timp ce benzina a rămas aproape neschimbată la unii operatori. Dincolo de revenirea accizelor, prețurile nu sunt explicate doar de taxe sau de evoluția cotațiilor internaționale.

Carburanții s-au scumpit imediat după anularea reducerii accizelor. Foto AEI

Piața românească se încadrează în cele trei scenarii analizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), însă nivelul actual al prețurilor ridică întrebări privind fiscalitatea, concurența și modul în care sunt formate prețurile la pompă, a declarat pentru „Adevărul” expertul în energie Dumitru Chisăliță.

România nu depinde integral de petrolul din import

Una dintre principalele concluzii ale studiului AEI este că România nu este dependentă exclusiv de petrolul importat, așa cum se afirmă adesea atunci când sunt justificate scumpirile carburanților.

În cazul motorinei, aproximativ 16% este produsă din țiței extras în România, iar restul de 84% provine din țiței importat și rafinat în țară.

În cazul benzinei, ponderea producției interne este și mai mare: 35% provine din țiței extras în România, iar 65% din țiței importat și procesat în rafinăriile românești.

Potrivit studiului AEI, această structură ar trebui să funcționeze ca un amortizor în perioadele în care cotațiile internaționale cresc puternic, deoarece o parte importantă din materia primă nu este cumpărată la prețurile pieței internaționale.

Prin urmare, susține AEI, prețurile carburanților nu ar trebui să urmeze automat fiecare fluctuație a petrolului sau a produselor petroliere tranzacționate pe piețele externe.

Trei scenarii arată cât ar trebui să coste carburanții

Pornind de la costurile de extracție, rafinare, transport, distribuție și comercializare, AEI a construit trei scenarii privind prețurile teoretice ale carburanților.

Primul scenariu, bazat exclusiv pe costurile efective și pe o marjă comercială de 10%, indică un preț mediu de 8,58 lei/litru pentru motorina standard și 8,31 lei/litru pentru benzină.

Al doilea scenariu ia în calcul faptul că între momentul cumpărării țițeiului și vânzarea produsului finit există un decalaj de aproximativ o lună. Folosind cotațiile produselor petroliere de acum 30 de zile, rezultă un preț mediu de 9,01 lei/litru pentru motorină și 8,69 lei/litru pentru benzină.

Al treilea scenariu folosește cotațiile internaționale actuale și conduce la un preț teoretic de 9,99 lei/litru pentru motorină și 8,88 lei/litru pentru benzină.

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, primul scenariu nu înseamnă că toate companiile ar putea vinde la același preț.

„Fiecare lanț de benzinării are propria marjă de profit. La o medie de 10%, pornind de la costurile reale de extracție, rafinare, transport, distribuție și comercializare, ar trebui să avem un preț mediu de circa 8,58 lei/litru pentru motorina standard și 8,31 lei/litru pentru benzină.

Dar vorbim de o medie, pentru că Petrom are un cost mai mic pentru că produce în România, în timp ce Socar are un preț mai mare, pentru că produce în afară, iar dacă ar vinde cu 8,6 lei/litru ar fi pe pierdere.

Per total, benzinăriile din România se încadrează ca prețuri în cele trei scenarii pe care le-am luat în calcul”, a declarat Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”.

Cum se compară teoria cu prețurile reale din benzinării

Analiza AEI arată că, în ziua expirării măsurilor de criză, OMV și MOL au majorat prețul motorinei la 9,60 lei/litru, în timp ce Petrom a urcat la 9,54 lei/litru.

Din majorarea de 38 de bani aplicată de OMV și MOL, 36 de bani reprezintă revenirea accizei la nivelul anterior măsurilor de criză, iar aproximativ 2 bani pot fi explicați prin eliminarea plafonării adaosului comercial.

Petrom a aplicat o strategie diferită. Motorina s-a scumpit cu numai 32 de bani, ceea ce înseamnă că societatea a absorbit aproximativ patru bani din impactul fiscal.

În același timp, la momentul realizării studiului, Rompetrol și Lukoil nu modificaseră încă prețurile față de ziua precedentă.

Potrivit AEI, aceste diferențe demonstrează că piața nu reacționează uniform și că există spațiu comercial pentru decizii diferite.

Motorina este cu peste un leu peste scenariul bazat pe costurile efective

Comparația dintre cele trei scenarii și prețurile reale este una dintre cele mai importante concluzii ale studiului.

Motorina comercializată la 9,54-9,60 lei/litru este cu aproximativ 1,02 lei peste scenariul bazat pe costurile efective și cu aproximativ 59 de bani peste scenariul construit pe costurile de aprovizionare de acum o lună.

În schimb, ea este foarte apropiată de scenariul maxim, construit pe baza cotațiilor internaționale actuale.

Situația este diferită în cazul benzinei.

Prețurile de 8,62-8,68 lei/litru sunt cu numai aproximativ 20 de bani peste scenariul bazat pe costurile efective și chiar sub nivelurile rezultate din celelalte două scenarii.

Concluzia AEI este că piața motorinei reacționează mult mai agresiv la evoluțiile externe decât piața benzinei.

De ce motorina se scumpește mai repede

Potrivit studiului, explicația nu ține doar de structura aprovizionării, ci și de cerere.

Motorina este combustibilul folosit de transportul rutier, agricultură, construcții și logistică, ceea ce înseamnă că orice majorare se transmite rapid în costurile economiei și ulterior în inflație.

Tocmai de aceea, susține AEI, diferența dintre costurile teoretice și prețurile practicate ridică întrebări legitime privind mecanismele concurențiale din piață.

Faptul că Petrom a absorbit o parte din impactul fiscal, iar alți operatori au avut strategii diferite demonstrează că nu toate scumpirile sunt inevitabile și că există spațiu pentru decizii comerciale diferite.

Chisăliță: România are prețuri apropiate de Vestul Europei, deși produce petrol

Președintele AEI atrage atenția asupra unui paradox.

Deși România este al doilea mare producător de țiței din Uniunea Europeană, prețurile carburanților sunt apropiate de cele din statele vest-europene și peste nivelurile din multe țări din regiune.

„Prețurile din România se aliniază mai mult țărilor din Vestul Europei, ceea ce nu e normal și ar fi trebuit să avem prețuri similare țărilor vecine precum Bulgaria și Ungaria”, a declarat Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”.

Potrivit datelor analizate de AEI, motorina costă aproximativ 1,85 euro/litru în România, față de 1,588 euro în Bulgaria, 1,603 euro în Polonia, 1,579 euro în Slovacia, 1,661 euro în Cehia și 1,774 euro în Ungaria.

În schimb, România se apropie de state precum Austria, Franța sau Belgia, deși dispune de o producție internă importantă de țiței.

„Nu e normal, asta nu e concurență”

Chisăliță spune că reacția aproape simultană a marilor companii după expirarea măsurilor de criză ridică semne de întrebare privind concurența.

„Miercuri dimineață, primul lanț de benzinării care a scumpit motorina a fost Petrom, urmat îndeaproape de OMV, Rompetrol și Lukoil.

Nu e normal, asta nu e concurență”, a declarat expertul pentru „Adevărul”.

În opinia sa, faptul că operatorii pot adopta politici comerciale diferite arată că prețurile nu sunt dictate exclusiv de taxe sau de cotațiile internaționale.

„Prețurile reflectă o realitate care se regăsește în cele trei scenarii, dar ridică și semne de întrebare legate de taxarea din România, legate de concurență și legate de modul de formare a prețurilor”, a adăugat acesta.

Ce măsuri ar putea stabiliza piața

În opinia președintelui AEI, stabilizarea prețurilor nu depinde doar de evoluția pieței internaționale.

Acesta consideră că sunt necesare trei direcții de acțiune:

• reconsiderarea fiscalității aplicate carburanților;
• regândirea modului în care funcționează concurența și transparentizarea mecanismelor de formare a prețurilor;
• asumarea unei responsabilități mai mari față de consumatori.