Cât din salariu se duce pe energie. România, printre țările europene unde factura apasă cel mai greu pe bugetul familiei

O gospodărie poate ajunge să aloce o parte importantă din venit pentru electricitate, gaze, energie termică și combustibili, chiar dacă își plătește facturile la timp. O analiză de specialitate arată că între 17% și 22% dintre gospodăriile europene depășesc 10% din venitul familiei.

În România, facturile la energie ajung la 37% din buget Foto: arhivă

În România, Bulgaria și Grecia, între 30% și 40% dintre gospodării cheltuie mai mult de 10% din venit pentru energie, potrivit estimărilor Asociației Energia Inteligentă. În cazul familiilor cu venituri reduse, cheltuielile cu energia pot ajunge la 15-20% din venitul gospodăriei.

În sudul Europei, în state precum Spania și Portugalia, aproximativ 20-25% dintre gospodării pot depăși pragul de 10% din venit alocat energiei.

În nordul și vestul Europei, proporția este mai redusă. În Finlanda, Danemarca și Luxemburg, aceasta se situează la 5-10%. Diferențele sunt asociate cu nivelul veniturilor, eficiența energetică a clădirilor și sistemele de protecție socială.

Pragul de 10% surprinde gospodăriile care își plătesc facturile

Pragul de 10% din venit utilizat în analiza AEI urmărește gospodăriile care își achită facturile, dar pentru care energia reprezintă o parte importantă din venitul disponibil.

„Pragul de 10% din venit este mai incomod, pentru că arată altceva: familii care încă plătesc facturi, dar sacrifică alte cheltuieli - hrană, sănătate, educație”, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Perioada 2022-2023 a adus creșteri importante ale prețurilor la energie în mai multe state europene. Pentru a limita impactul asupra consumatorilor, statele au introdus, în perioada crizei energetice, măsuri de sprijin și scheme de plafonare, care au contribuit la limitarea efectelor creșterilor de preț asupra facturilor plătite de gospodării. Nivelul cheltuielilor cu energia depinde însă și de consum, de venitul disponibil și de caracteristicile locuinței.

„Subvențiile nu sunt o soluție structurală. Ele cumpără timp”, a precizat expertul în energie Dumitru Chisăliță.

Locuințele influențează nivelul facturii

Cheltuielile cu energia nu depind numai de prețul electricității, gazelor sau energiei termice. Un alt factor este cantitatea de energie necesară pentru încălzirea sau răcirea unei locuințe.

În Europa Centrală și de Est există numeroase locuințe construite înainte de 1990, iar o parte dintre acestea au o eficiență energetică redusă. Pierderile de căldură pot duce la un consum mai mare de energie pentru încălzire.

În sudul Europei, caracteristicile fondului locativ și necesarul de energie pentru răcirea locuințelor în perioadele cu temperaturi ridicate influențează, la rândul lor, consumul de energie. Aproximativ 22% dintre gospodării depășesc pragul de 10% din venit alocat energiei. În România, Bulgaria și Grecia, proporția estimată este de 30-40%, în Spania și Portugalia de 20-25%, iar în Finlanda și Danemarca este de aproximativ 10%.

Evoluția riscului de sărăcie sau excluziune socială în următorii ani depinde de evoluția inflației, a salariilor reale, a prețurilor la energie și a productivității europene.

Potrivit AEI, nivelul veniturilor, eficiența energetică a locuințelor, dependența de combustibili cu prețuri volatile și diferențele regionale se numără printre factorii care influențează cheltuielile cu energia.

Cât diferă povara facturii de la o țară la alta

La nivelul Uniunii Europene, estimările AEI indică faptul că între 17 și 22% dintre gospodării depășesc pragul de 10% din venit alocat energiei. În România, Bulgaria și Grecia, proporția estimată este de 30-40%, în Spania și Portugalia de 20-25%, iar în Finlanda, Danemarca și Luxemburg de 5-10%.

Pentru gospodăriile cu venituri reduse din România și din celelalte state din estul și sud-estul Europei, cheltuielile cu energia pot ajunge la 15-20% din venit.

Riscul de sărăcie sau excluziune socială

Dumitru Chisăliță estimează că rata riscului de sărăcie sau excluziune socială ar putea ajunge la 23-25% în următorii ani, pe fondul evoluției inflației, salariilor reale, prețurilor la energie și productivității europene.

Potrivit acestuia, evoluția cheltuielilor cu energia trebuie privită în raport cu veniturile disponibile ale gospodăriilor și cu celelalte costuri suportate de acestea.

„Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială este probabil să urce spre 23–25% în următorii ani, datorită inflației care rămâne peste creșterea salariilor reale, volatilitatea energiei și a productivității europene în stagnare.

O Europă cu 25% populație în risc de sărăcie devine mai fragmentată politică, mai polarizată ideologic și mai vulnerabilă la populism.

Sărăcia energetică și presiunea costului vieții alimentează partide anti-sistem, eurosceptice sau naționaliste. În state din Est și Sud, unde povara energetică este mai mare, tensiunile pot crește mai rapid. UE devine mai greu de guvernat, iar consensul asupra politicilor externe (sancțiuni, extindere, apărare comună) devine mai fragil”, a explicat Dumitru Chisăliță.

Procentul din venitul gospodăriilor europene care se duce pe plata facturilor la energie

• Bulgaria – 40%
• România – 37%
• Grecia – 35%
• Croația – 30%
• Letonia – 30%
• Lituania – 30%
• Portugalia – 28%
• Spania – 25%
• Polonia – 25%
• Ungaria – 25%
• Slovacia – 25%
• Italia – 24%
• Franța – 20%
• Belgia – 20%
• Cehia – 20%
• Estonia – 20%
• Germania – 18%
• Irlanda – 18%
• Slovenia – 15%
• Austria – 12%
• Olanda – 12%
• Suedia – 10%
• Danemarca – 10%
• Finlanda – 8%
• Luxemburg – 8%

Românii plătesc 37% din venit doar pe factura la energie Foto: AEI