Analiză România riscă scumpiri la energie după oprirea Reactorului 2 de la Cernavodă. Ce scenarii sunt luate în calcul

Oprirea Reactorului 2 de la Cernavodă ar putea duce la scumpirea energiei, dacă producția internă nu va fi compensată prin importuri și regenerabile. Prețul de pe piața pentru ziua următoare ar putea ajunge la 850-1.800 de lei/MWh, iar în scenarii extreme ar putea depăși 5.000 de lei/MWh, estimează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Pentru consumatorii casnici, ofertele pentru perioada septembrie 2026-septembrie 2027 ar putea ajunge la 1,40-1,62 lei/kWh, cu TVA inclus.

Prețurile energiei ar putea crește în cazul opririi reactorului 2 de la Cernavodă. Foto arhivă

Reactorul 2 de la Cernavodă are o putere instalată de aproximativ 700 MW. Dacă ar deveni indisponibil, România ar pierde o sursă importantă de producție continuă, care poate funcționa independent de condițiile meteo.

Într-un asemenea scenariu, energia care nu mai este produsă de reactor trebuie înlocuită prin alte surse. Sistemul poate apela la importuri, la producția internă disponibilă, la capacități flexibile, la stocare și, atunci când resursele sunt insuficiente, la reducerea consumului.

Impactul asupra prețului nu ar fi însă uniform pe parcursul zilei.

Potrivit expertului în energie Dumitru Chisăliță, cea mai mare presiune ar apărea în intervalele de seară, în special între 19:00 și 23:00, când producția fotovoltaică dispare, iar consumul rămâne ridicat. La prânz, producția solară ar putea tempera creșterea prețurilor. Noaptea, lipsa producției nucleare continue ar menține presiunea asupra sistemului.

Cât ar putea ajunge prețul

Efectul depinde în primul rând de câtă energie poate fi adusă din import și de câtă producție internă este disponibilă.

PZU, adică Piața pentru Ziua Următoare, este un indicator de piața pe care se stabilește, în avans, prețul energiei pentru fiecare oră din ziua următoare și este unul dintre principalele repere pentru prețul angro al energiei. De aceea, evoluția acestui preț este importantă atunci când o sursă mare de producție este oprită.

În scenariul în care importurile sunt suficiente și consumul este redus suplimentar, Chisăliță estimează un preț mediu PZU de aproximativ 850-1.050 lei/MWh, cu posibilitatea unor vârfuri de 1.500-2.500 lei/MWh în orele de seară.

Dacă importurile sunt mai limitate, dar sistemul nu intră într-un deficit fizic, estimarea sa pentru prețul mediu urcă la 1.000-1.400 lei/MWh, iar vârfurile de seară ar putea ajunge la 2.500-4.500 lei/MWh.

Cel mai sever scenariu presupune importuri saturate și producție redusă de energie solară și eoliană. În acest caz, Chisăliță indică un interval de 1.300-1.800 lei/MWh pentru media PZU, în timp ce prețurile din anumite ore ar putea ajunge la 4.500-5.000 lei/MWh.

În cazul unui deficit regional simultan și al unei rezerve insuficiente, prețul mediu ar putea depăși 1.800 lei/MWh, iar în intervale izolate ar putea trece de 5.000 lei/MWh.

Aceste valori reprezintă scenarii, nu prognoze punctuale.

Oprirea anunțată și oprirea accidentală nu au același efect

Dacă oprirea Reactorului 2 ar fi anunțată cu o zi înainte, piața ar avea timp să includă lipsa producției nucleare în ofertele pentru ziua următoare. În acest caz, efectul s-ar vedea direct în PZU, spune expertul.

Dacă reactorul s-ar opri însă brusc, situația ar fi diferită. Pentru ziua respectivă, piața pentru ziua următoare este deja închisă, astfel încât șocul nu poate fi reflectat imediat în prețul PZU.

Sistemul ar trebui să acopere deficitul prin piața intrazilnică, piața de echilibrare, activarea rezervelor și, dacă este posibil, importuri suplimentare. În situații extreme ar putea fi necesară și reducerea consumului unor consumatori industriali.

Astfel, prețul PZU al zilei respective poate să rămână aparent neschimbat, în timp ce costurile de echilibrare cresc puternic. Pentru zilele următoare, dacă reactorul rămâne oprit, efectul ar putea fi transferat și în PZU.

Importurile pot acoperi o parte din deficit, dar nu sunt o soluție nelimitată

România poate compensa o parte din producția pierdută prin importuri. Problema este că disponibilitatea energiei din țările vecine depinde de situația întregii regiuni. Nu contează doar capacitatea fizică a liniilor de interconexiune, ci și capacitatea comercială disponibilă, producția din țările vecine și consumul acestora.

Dacă România, Ungaria, Serbia și alte piețe din regiune ar avea nevoie de energie în același timp, cei aproximativ 700 MW pierduți prin oprirea Reactorului 2 ar putea fi înlocuiți la prețuri tot mai mari, explică expertul.

În acest caz, ultimii megawați necesari sistemului nu ar fi cumpărați la prețul mediu al regiunii, ci la prețul marginal al energiei disponibile în acel moment.

Reducerea consumului poate limita prețul, dar mută costul în economie

În scenariile analizate de Chisăliță, presiunea asupra PZU poate fi redusă printr-o combinație de importuri și diminuare temporară a consumului.

El estimează că înlocuirea producției Reactorului 2 ar putea presupune, într-un anumit scenariu, aproximativ 300-400 MW de importuri suplimentare, 200-300 MW de reducere a consumului industrial, 50-100 MW de reducere comercială și publică, precum și mobilizarea rezervelor și a stocării disponibile.

Dacă aproximativ 500-700 MW ar fi retrași din consum, Chisăliță consideră că media PZU ar putea rămâne sub 1.000-1.200 lei/MWh.

Un preț mai mic al energiei nu ar însemna însă că șocul nu are un cost economic. Reducerea consumului industrial poate însemna mai puțină producție, comenzi amânate, importuri suplimentare sau reducerea temporară a activității.

Prin urmare, costul opririi poate apărea fie în prețul energiei, fie în economia reală.

Milioane de lei în plus pentru înlocuirea energiei nucleare

Dumitru Chisăliță estimează că numai costul suplimentar angro pentru înlocuirea producției Reactorului 2 s-ar putea situa între 7 și 12 milioane de lei pe zi.

Estimarea nu include costurile suplimentare care ar putea apărea în piața de echilibrare, din congestii sau din întreruperea ori reducerea activității industriale.

Valoarea depinde de modul în care cei aproximativ 700 MW de producție nucleară sunt înlocuiți. Energia provenită din hidrocentrale, centrale pe gaze, importuri sau reducerea consumului are costuri diferite, astfel încât impactul final nu poate fi redus la o singură sumă fixă.

Oprirea reactorului poate influența și contractele pentru următoarele 12 luni

Efectele nu s-ar opri la PZU. Dacă durata indisponibilității Reactorului 2 ar fi incertă sau prelungită, furnizorii și producătorii ar putea include un risc suplimentar în ofertele pentru perioadele următoare.

Pentru un profil apropiat consumului real, Chisăliță estimează că ofertele angro aflate în zona de 620-700 lei/MWh ar putea urca la 670-750 lei/MWh dacă oprirea ar fi scurtă și revenirea reactorului ar fi credibilă.

Dacă oprirea s-ar prelungi, iar riscul hidrologic ar persista, estimarea urcă spre 720-820 lei/MWh. Pentru profile cu consum ridicat în orele de seară și fără flexibilitate, prețurile ar putea depăși 800 lei/MWh.

Ce ar putea însemna pentru consumatorii casnici

Prețul energiei angro nu se transferă unu la unu în factura finală. În prețul plătit de consumator intră și tarifele de rețea, taxele, contribuțiile, TVA și celelalte costuri ale furnizorului.

Pentru perioada septembrie 2026-septembrie 2027, Chisăliță estimează că prețul final ofertat consumatorilor casnici s-ar putea situa între 1,40 și 1,62 lei/kWh, TVA inclus, în funcție de furnizor și zona de distribuție.

În scenariul unor oferte foarte competitive sau ale unor producători integrați, intervalul estimat este de 1,25-1,40 lei/kWh. Pentru ofertele dominante ale pieței, Chisăliță indică 1,48-1,56 lei/kWh, iar ofertele care includ o primă mai mare de risc ar putea ajunge la 1,60-1,75 lei/kWh.

Estimarea presupune că tarifele reglementate nu cresc substanțial în 2027 și că nu apare un alt șoc major pe piață.

Dacă oprirea Reactorului 2 ar fi prelungită, iarna ar fi foarte rece, iar importurile ar rămâne saturate, Chisăliță consideră posibil ca ofertele să depășească 1,65-1,75 lei/kWh.

Nu există un singur preț al opririi Reactorului 2

O eventuală oprire a Reactorului 2 din cauza debitului scăzut al Dunării nu ar conduce automat la un anumit preț al energiei.

În scenariul favorabil, importurile, producția internă și reducerea consumului ar putea acoperi o mare parte din energia pierdută, limitând creșterea PZU.

Într-un scenariu nefavorabil, în care România are nevoie de energie în același timp cu alte state din regiune, producția eoliană și solară este redusă, iar capacitatea de import este aproape de limită, presiunea s-ar transfera rapid în prețul marginal.

Astfel, potrivit scenariilor prezentate de Dumitru Chisăliță, diferența dintre un sistem care reușește să găsească energie suplimentară și unul care trebuie să reducă cererea poate însemna sute sau chiar mii de lei pe MWh în anumite intervale.