Analiză Protecția consumatorilor și investițiile în energie, pe agenda lui Dumitru Chisăliță. Ce măsuri lipsesc deocamdată

Noul ministru al Energiei, Dumitru Chisăliță, a indicat direcțiile strategice ale mandatului, de la protejarea consumatorilor vulnerabili până la creșterea producției și dezvoltarea stocării. Deși acestea se regăsesc și în manifestul Asociației Energia Inteligentă, declarația inițială nu clarifică încă modul în care vor fi finanțate și implementate măsurile propuse. 

Protejarea consumatorilor vulnerabili este prioritară în prag de iarnă Foto: Facebook/Dumitru Chisăliță

În prima sa declarație privind prioritățile mandatului, Chisăliță a pus accentul pe traversarea sezonului rece, protejarea consumatorilor vulnerabili și combaterea sărăciei energetice. Pe termen lung, el a menționat creșterea capacităților de producție, accelerarea investițiilor și dezvoltarea stocării.

„Prioritățile mele imediate sunt să trecem cu bine peste sezonul rece, să protejăm consumatorii vulnerabili și să găsim soluții concrete pentru combaterea sărăciei energetice”, a transmis ministrul

Declarația are puncte comune cu documentele publicate de AEI cu câteva săptămâni înainte de preluarea mandatului. În manifestul energetic pentru România, publicat pe 24 septembrie, asociația a propus zece direcții de intervenție pentru sector, de la finalizarea capacităților de producție și dezvoltarea stocării până la reforma fiscalității și schimbarea modului de sprijinire a consumatorilor vulnerabili.

Consumatorii vulnerabili: de la protecție imediată la reducerea sărăciei energetice

Protejarea consumatorilor vulnerabili este una dintre prioritățile declarate ale noului ministru. În analizele AEI, însă, Chisăliță a susținut că problema nu poate fi rezolvată exclusiv prin ajutoare financiare sau prin intervenții temporare asupra prețurilor.

În analiza „Sărăcia energetică și consumatorul vulnerabil”, AEI atrage atenția asupra riscului ca politicile publice să se limiteze la subvenții. Documentul susține că obiectivul trebuie să fie reducerea numărului de persoane care ajung în situația de vulnerabilitate energetică.

„Mecanismul de sprijinire al consumatorilor vulnerabili ar trebui să cuprindă un ansamblu de măsuri care să se extindă dincolo de acordarea unor subvenții”, arată analiza AEI.

Direcția propusă presupune și intervenții structurale: eficientizarea locuințelor, reducerea consumului necesar pentru încălzire și mecanisme de sprijin adaptate situației gospodăriilor. În manifestul energetic, asociația propune eficientizarea a 500.000 de locuințe vulnerabile până în 2030.

Diferența de urmărit în mandatul ministerial este, astfel, trecerea de la obiectivul general al protejării consumatorilor la un program concret, cu beneficiari identificați, finanțare și indicatori prin care să poată fi măsurate rezultatele.

Producția de energie: accent pe capacități noi și pe finalizarea proiectelor

Pe de altă parte, ministrul a indicat dezvoltarea producției drept una dintre direcțiile strategice ale mandatului.

„Avem nevoie de creșterea capacităților de producere a energiei, de accelerarea investițiilor și de dezvoltarea unui mix energetic echilibrat, susținut de soluții diversificate de stocare”, a afirmat Chisăliță.

În manifestul AEI, propunerile sunt mai detaliate. Asociația susține finalizarea centralelor pe gaze și a hidrocentralelor aflate în lucru, accelerarea proiectelor nucleare și valorificarea resurselor energetice interne, inclusiv a gazelor din Marea Neagră.

Un principiu formulat în document este „închidere numai după înlocuire”, referitor la retragerea capacităților existente din sistem înainte ca alternativele necesare să fie disponibile.

AEI argumentează că problema României nu este doar disponibilitatea resurselor, ci și coordonarea investițiilor și ordinea în care sunt luate deciziile. În manifest, asociația avertizează că dezvoltarea regenerabilelor fără rețele și stocare suficiente, precum și închiderea unor capacități înaintea finalizării înlocuitorilor, pot menține dependența de importuri în perioadele critice.

Pentru minister, această abordare ridică o problemă de implementare: nu este suficient să fie anunțate noi investiții, ci trebuie stabilite termene realiste, surse de finanțare și etape de punere efectivă în funcțiune.

Stocarea energiei: de la obiectiv general la ținte cuantificate

Stocarea este unul dintre punctele în care declarațiile noului ministru coincid direct cu planul propus anterior de AEI.

Chisăliță a vorbit despre un mix energetic echilibrat, susținut de „soluții diversificate de stocare”. În manifestul pentru România, asociația descrie mai explicit tipurile de soluții avute în vedere: baterii, acumulări hidro prin pompaj, stocare termică și flexibilizarea consumului.

Documentul stabilește o țintă de 15–20 GWh de stocare până în 2030. Totodată, propune dezvoltarea a 1.000 MW de consum flexibil, astfel încât cererea de energie să poată fi adaptată mai bine la disponibilitatea producției.

Aceste obiective arată nivelul de detaliu al planului formulat prin AEI. Pentru a putea fi evaluată aplicarea sa, ministerul ar trebui să precizeze ce tipuri de proiecte vor fi prioritizate, ce capacități sunt deja disponibile, ce investiții sunt în curs și ce termene sunt asumate.

Prețurile la energie și fiscalitatea: teme importante din manifestul AEI

Un alt capitol al propunerilor formulate de Chisăliță înainte de preluarea mandatului privește costul energiei pentru consumatori și companii.

Manifestul AEI susține că prețurile ridicate și fiscalitatea afectează competitivitatea economiei. Documentul propune înlocuirea plafonărilor generalizate cu protecție țintită pentru consumatorii vulnerabili, contracte predictibile pentru industrie și adoptarea unui „Cod fiscal energetic stabil și predictibil”.

Aceste recomandări nu apar cu același nivel de detaliu în prima declarație a lui Chisăliță ca ministru. El nu a prezentat atunci măsuri concrete privind modificarea taxelor, organizarea pieței sau structura sprijinului acordat consumatorilor.

Absența acestor teme din declarația inițială nu demonstrează că ele au fost abandonate. Pentru a stabili dacă vor deveni priorități guvernamentale, este necesară urmărirea viitoarelor măsuri, a proiectelor legislative și a documentelor oficiale ale ministerului.

Guvernanță și responsabilitate pentru investiții

Manifestul AEI pune accent nu doar pe proiectele energetice, ci și pe modul în care sunt administrate.

Printre propuneri se numără profesionalizarea conducerii companiilor energetice și desemnarea unui responsabil nominal pentru fiecare proiect strategic. Asociația susține și o planificare integrată a infrastructurii de electricitate, gaze și termoficare.

În declarația de la preluarea mandatului, Chisăliță a promis o abordare practică și decizii fundamentate pe date, cu dialog constant cu specialiștii, sindicatele și organizațiile societății civile.

„Îmi doresc ca dialogul cu specialiștii și organizațiile care cunosc direct problemele oamenilor să se reflecte în soluțiile și deciziile pe care le luăm”, a afirmat ministrul.