Analiză Cât vor plăti românii pentru încălzire în iarna 2026-2027, în condițiile în care gazele europene s-au scumpit puternic

Vine iarna, iar prețul gazelor a devenit din nou un subiect de interes pentru milioane de români. Pe piețele europene, gazele s-au scumpit puternic în 2026, ceea ce ridică întrebări despre costul încălzirii în sezonul rece 2026-2027.

Gazele vor fi mai scumpe în iarna care vine Foto: arhivă

Pentru consumatorii casnici, costul încălzirii în lunile următoare va depinde de prețul reglementat al gazelor și de celelalte componente care intră în factura finală, inclusiv costurile de înmagazinare, distribuție și furnizare. Dumitru Chisăliță, expert în energie, spune că nu se așteaptă la o creștere a prețului gazelor pentru consumatorii casnici față de nivelul actual de 0,31 lei/kWh.

„Nu mă aștept neapărat la o creștere a prețurilor pentru consumatorul casnic față de prețul actual reglementat de 0,31 lei/kWh”, a declarat Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”. Potrivit expertului, costul înmagazinării ar putea adăuga aproximativ 4% la preț, la care s-ar putea adăuga eventuale modificări ale marjei comerciale și ale tarifelor de distribuție.

La un preț de 0,31 lei/kWh, o gospodărie care consumă 1.000 kWh pentru încălzire plătește 310 lei pentru consumul de gaze. Un plus de 4% ar duce acest cost la aproximativ 322,40 lei, ceea ce înseamnă o diferență de 12,40 lei pentru fiecare 1.000 kWh consumați.

Pentru un consum de 2.000 kWh, diferența ar fi de aproximativ 24,80 lei, iar pentru 3.000 kWh, de aproximativ 37,20 lei. Aceste calcule reflectă strict un impact de 4% aplicat prețului de 0,31 lei/kWh și nu reprezintă o estimare a facturii finale, care poate include și alte componente.

Gazele europene au ajuns la aproape 400 de lei/MWh

Pe piața europeană, situația este mult diferită. Prețul de tranzacționare pe piața Dutch TTF pentru contractul cu scadența noiembrie a ajuns la 72,5 euro/MWh, după o creștere de 162,9% de la începutul anului, se arată într-o analiză realizată de Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România.

La Viena, contractul cu livrare în noiembrie era cotat la 73,4 euro/MWh, iar în ultima zi din septembrie, prețul gazului pentru ziua următoare a închis sesiunea la 74,15 euro/MWh.

La un curs mediu de 5,3 lei pentru un euro, cotația de 72,5 euro/MWh echivalează cu aproximativ 384 lei/MWh, iar cea de 74,15 euro/MWh ajunge la aproximativ 393 lei/MWh.

Raportat la kilowatt-oră, prețul de 72,5 euro/MWh înseamnă aproximativ 0,384 lei/kWh, înainte de celelalte costuri care se adaugă până la prețul final pentru consumator.

În România, consumatorii casnici beneficiază însă de un mecanism diferit. Pentru perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027, producătorii de gaze au obligația de a livra anumite cantități destinate consumului casnic la prețul de 110 lei/MWh.

Diferența este semnificativă: la cotația de 72,5 euro/MWh, gazul european costă în echivalent aproximativ 384 lei/MWh, de circa 3,5 ori mai mult decât gazul intern livrat la 110 lei/MWh în cadrul mecanismului stabilit pentru consumul casnic.

Ce ar putea scumpi gazele

Gazul destinat consumatorilor casnici provine, potrivit mecanismului actual și declarațiilor publice ale autorităților, din producția internă. Acesta este elementul care limitează impactul direct al cotațiilor europene asupra facturilor populației.

Dumitru Chisăliță explică faptul că prețul producătorului pentru gazul destinat populației este reglementat, iar consumatorii casnici urmează să primească gaze din producția internă, așa cum au dat asigurări autoritățile.

În aceste condiții, evoluția prețului de pe piața europeană este relevantă pentru piața românească și pentru costurile de aprovizionare, dar nu stabilește în mod direct prețul plătit de consumatorul casnic.

Pentru gospodării, elementele care pot modifica factura sunt celelalte componente ale prețului final. Chisăliță indică în primul rând costurile de înmagazinare, pe care le estimează la aproximativ 4%, dar menționează și posibilitatea unor modificări ale marjei comerciale și ale tarifelor de distribuție.

Astfel, la un preț de bază de 0,31 lei/kWh, un impact de 4% al înmagazinării ar însemna aproximativ 0,0124 lei/kWh. Prețul rezultat ar fi de aproximativ 0,3224 lei/kWh.

Pentru 1.000 kWh consumați, diferența față de nivelul de 0,31 lei/kWh ar fi de 12,40 lei. La 2.000 kWh, diferența ar ajunge la 24,80 lei, iar la 3.000 kWh la 37,20 lei.

Aceste valori sunt un calcul simplificat al impactului de 4% indicat de expert și nu includ eventualele modificări ale altor componente ale facturii.

Cât poate costa încălzirea unei locuințe

Valoarea facturii depinde în primul rând de cantitatea de gaz consumată. Pentru o gospodărie care utilizează o centrală termică, consumul din timpul iernii este influențat de suprafața locuinței, gradul de izolare, temperatura menținută în interior și condițiile meteorologice.

La un preț de 0,31 lei/kWh, un consum de 1.500 kWh într-o lună înseamnă 465 de lei. Dacă asupra acestui nivel s-ar aplica un plus de 4%, costul ar ajunge la aproximativ 483,60 lei, o diferență de 18,60 lei.

La un consum lunar de 2.500 kWh, costul calculat la 0,31 lei/kWh este de 775 de lei. Cu un impact de 4%, acesta ar ajunge la aproximativ 806 de lei, ceea ce înseamnă o diferență de 31 de lei.

În cazul unei ierni mai reci, consumul poate crește semnificativ. În acest caz, valoarea facturii poate crește chiar dacă prețul pe kWh rămâne neschimbat, deoarece gospodăria consumă mai mult gaz pentru încălzire.

România va avea nevoie de mai mult gaz în această iarnă

În sezonul noiembrie 2025 - martie 2026, consumul total de gaze al României a fost de aproximativ 6,46 miliarde de metri cubi. Pentru sezonul rece 2026-2027, estimările Transgaz indică un consum cu aproximativ 0,8–1 miliard de metri cubi mai mare.

Creșterea cererii este legată atât de consumul pentru încălzire, cât și de dezvoltarea unor noi capacități de consum. Pornirea centralei de la Mintia și extinderea rețelelor de gaze contribuie la majorarea necesarului.

În lunile reci, producția curentă este completată de gazele aflate în depozite. Înmagazinarea este importantă pentru echilibrarea consumului pe timpul iernii, când cererea gospodăriilor poate crește rapid în perioadele cu temperaturi scăzute.

Costurile de înmagazinare și extragere intră în structura costurilor de aprovizionare, iar acestea pot influența prețul final plătit de consumatori.

Neptun Deep va aduce mai mult gaz românesc în 2027

România urmează să primească volume suplimentare de gaze din Marea Neagră odată cu intrarea în producție a proiectului Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz.

Primele gaze din proiect sunt estimate să intre în producție în prima jumătate a anului 2027. Producția va crește treptat, urmând să ajungă la nivelul de platou în trimestrul al treilea din 2027. La capacitate maximă, proiectul ar urma să producă aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Volumele suplimentare vor crește producția internă și pot reduce necesarul de gaze cumpărate din exterior. Pentru piața românească, o producție internă mai mare înseamnă disponibilitatea unor cantități suplimentare pentru consumul intern și, în funcție de nivelul cererii, pentru export.

Pentru iarna 2026-2027, însă, consumatorii vor avea de urmărit în primul rând nivelul consumului propriu și evoluția componentelor care intră în prețul final al gazelor.

În scenariul prezentat de Dumitru Chisăliță, prețul de bază de 0,31 lei/kWh rămâne reperul pentru consumatorii casnici, iar principalul cost suplimentar identificat este cel al înmagazinării, estimat la aproximativ 4%. La acest cost se pot adăuga eventuale modificări ale marjei comerciale și ale tarifelor de distribuție.

Pentru o gospodărie care consumă 1.000 kWh, un impact de 4% ar însemna aproximativ 12,40 lei în plus față de costul calculat la 0,31 lei/kWh. La 2.000 kWh, diferența ar fi de 24,80 lei, iar la 3.000 kWh de 37,20 lei.