Analiză Cât ar putea ajunge factura la energie în această iarnă. Scenariile analizate de experți

România intră în sezonul rece după una dintre cele mai dificile perioade traversate în ultimii ani de sistemul energetic. Seceta prelungită a redus producția hidro, debitele foarte mici ale Dunării au afectat funcționarea centralei de la Cernavodă, iar indisponibilitatea unor capacități nucleare a redus producția internă într-un moment în care sistemul se pregătește pentru creșterea consumului din sezonul rece.

Energia electrică ar putea fi cu 22% mai scumpă în această iarnă Foto: Profimedia

Problemele de producție s-au suprapus peste prețuri mult mai ridicate pe piața angro și peste un necesar mai mare de importuri. În aceste condiții, furnizorii intră în perioada de reînnoire a contractelor pentru consumatorii casnici cu costuri mai mari de achiziție, expertul în energie Dumitru Chisăliță estimând că ofertele pentru următoarele 12 luni ar putea fi cu 25 până la 50 de bani pe kWh mai scumpe decât ofertele comparabile din toamna anului trecut.

Scenariul central al acestuia indică o creștere de 37 de bani pe kWh. Raportat la un preț mediu de 1,30 lei pe kWh, utilizat ca reper în analiză, prețul mediu al ofertelor noi ar ajunge la aproximativ 1,67 lei pe kWh, ceea ce înseamnă o creștere de circa 22%.

„Apreciem că va fi o scumpire de aproximativ 22% față de o ofertă comparabilă din toamna 2025”, punctează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Seceta și debitele scăzute ale Dunării au redus producția internă

Criza energetică din acest an a fost amplificată de condițiile hidrologice. Seceta prelungită a redus producția hidro, iar nivelul foarte scăzut al Dunării a creat probleme suplimentare pentru funcționarea centralei de la Cernavodă.

În perioada de vară, debitul Dunării la intrarea în țară a coborât la niveluri extrem de reduse, afectând disponibilitatea unor capacități importante de producție. În cazul centralei de la Cernavodă, funcționarea reactoarelor depinde și de condițiile de răcire asigurate prin sistemul de apă al centralei.

Într-o perioadă în care producția hidro era deja afectată de secetă, indisponibilitatea reactoarelor de la Cernavodă a redus suplimentar producția internă și a crescut presiunea asupra importurilor.

De altfel, chiar Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a descris situația drept una dintre cele mai dificile traversate de sistemul energetic românesc în ultimele decenii.

„Suntem în cea mai dificilă și provocatoare situație din ultimele decenii din punctul de vedere al adecvanței”, a declarat Bușoi.

Oficialul a explicat că menținerea unor capacități importante în afara sistemului, în condițiile unei producții hidro reduse, pune presiune asupra echilibrării sistemului și asupra prețurilor.

„Orice zi care ne obligă să apelăm la importuri și în care ținem, din motive obiective, închise cele două reactoare de la Cernavodă poate avea un impact asupra prețurilor”, a declarat Bușoi.

La începutul lunii octombrie, acesta avertiza și că România trebuie să se pregătească pentru o perioadă cu prețuri ridicate la electricitate.

„Trebuie să ne pregătim de o iarnă și de o primăvară 2027 cu prețuri foarte mari la electricitate”, a spus Cristian Bușoi.

Prețurile de pe piața spot au crescut puternic

Datele OPCOM prezentate de AEI arată o creștere puternică a prețurilor de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) față de aceeași perioadă a anului trecut.

În august, media PZU a crescut de la 409,45 lei pe MWh în 2025 la 793,19 lei pe MWh în 2026. În septembrie, media a urcat de la 506,05 lei pe MWh în 2025 la 917,36 lei pe MWh în 2026.

Creșterea prețurilor de pe piața spot s-a produs într-o perioadă în care producția internă a fost afectată de secetă și de indisponibilitatea unor capacități importante, iar România a avut nevoie de importuri pentru acoperirea consumului în anumite intervale.

Evoluția pieței spot nu se transferă automat și integral în facturile consumatorilor casnici, deoarece furnizorii își acoperă necesarul printr-un mix de contracte la termen și achiziții pe piețele pe termen scurt. Nivelurile la care sunt încheiate aceste achiziții pentru perioadele următoare influențează însă ofertele comerciale pe care furnizorii le pregătesc pentru clienți.

AEI: cea mai mare contribuție vine din achizițiile angro

În calculul AEI, aproximativ 65% din energia necesară consumatorilor este considerată achiziționată la termen. Pentru această componentă, organizația presupune o creștere ilustrativă a costului de la 650 la 850 lei pe MWh. Impactul estimat este de 15,7 bani pe kWh.

Pentru restul de 35% din energie, AEI presupune o creștere medie de aproximativ 214 lei pe MWh pentru perioada viitoare de livrare. Impactul estimat al acestei componente este de 9,1 bani pe kWh.

Cele două componente însumează aproape 25 de bani pe kWh din creșterea centrală de 37 de bani pe kWh.

„Cea mai mare contribuție vine din reînnoirea achizițiilor angro, aproximativ 25 bani pe kWh în acest calcul”, susține Dumitru Chisăliță.

Restul majorării estimate provine din mai multe componente: costul profilului de consum casnic în orele mai scumpe, echilibrarea și ajustările intrazilnice, recuperarea unor pierderi, primele de risc asociate volatilității pieței și riscului de nelivrare, costurile asociate profilului și dezechilibrelor viitoare, riscul valutar, finanțarea garanțiilor și capitalului de lucru, precum și transportul, distribuția și serviciile de sistem.

AEI estimează și un impact de aproximativ 0,9 bani pe kWh asociat cursului valutar.

În ceea ce privește tarifele de rețea, asociația precizează că impactul diferă în funcție de zona de distribuție. Componenta de extragere din rețeaua de transport a crescut de la 33,03 la 36,45 lei pe MWh. În calculul central, AEI utilizează o contribuție cumulată de 20 de lei pe MWh pentru transport, distribuție și servicii de sistem, dar precizează că aceasta este o ipoteză care trebuie înlocuită cu tarifele exacte ale zonei analizate.

Trei scenarii pentru următoarele 12 luni

AEI estimează trei variante pentru evoluția ofertelor de energie electrică destinate consumatorilor casnici.

În scenariul favorabil, majorarea ar fi de aproximativ 25 de bani pe kWh, iar prețul mediu ar ajunge la 1,55 lei pe kWh. Pentru un consum de 200 kWh pe lună, creșterea ar fi de aproximativ 50 de lei.

În scenariul central, majorarea este estimată la 37 de bani pe kWh, iar prețul mediu ar ajunge la aproximativ 1,67 lei pe kWh. La un consum lunar de 200 kWh, diferența ar fi de aproximativ 74 de lei.

În scenariul tensionat, majorarea ajunge la 50 de bani pe kWh, iar prețul mediu ar urca la aproximativ 1,80 lei pe kWh. Pentru 200 kWh pe lună, creșterea ar fi de aproximativ 100 de lei.

AEI subliniază că aceste valori sunt ipoteze de calcul și nu reprezintă componente publicate ale marjei furnizorilor.

„Primele de risc nu trebuie însumate automat, dacă furnizorul cumpără deja un produs care îi acoperă profilul, dezechilibrele sau riscul valutar, contribuțiile respective se reduc”, precizează Chisăliță.

AEI precizează, de asemenea, că estimarea centrală nu trebuie interpretată ca o majorare care va fi aplicată în aceeași formă de fiecare furnizor.

„Tabelul este o estimare transparentă a costurilor posibile, nu dovada că fiecare furnizor va majora oferta cu 37 bani/kWh”, a adăugat expertul în energie.

Foto: AEI

Ofertele din POSF arată deja diferențe mari între furnizori

Ofertele disponibile în POSF la sfârșitul lunii septembrie arătau diferențe foarte mari între furnizori pentru același nivel de consum.

Pentru un consum de 100 kWh pe lună, în București, oferta Hidroelectrica era de 111,12 lei. Premier Energy Furnizare avea o ofertă de 128,23 lei, iar oferta de serviciu universal a Hidroelectrica ajungea la 129,15 lei.

În aceeași comparație, MVM Energie România avea o ofertă de 139,12 lei, Local Gaz de 140,81 lei, iar Alive Capital de 145,37 lei.

PPC avea o ofertă de 164,77 lei pentru același consum, în timp ce mai multe oferte E.ON se situau în jurul valorii de 166-168 lei. ALRO avea o ofertă de 183,28 lei, iar serviciul universal ENGIE ajungea la 187,07 lei.

Photovoltaic Green Project avea o ofertă de 187,52 lei, Cooperativa de Energie Furnizare ajungea la 188,07 lei, Ges Furnizare la 189,65 lei, iar Werk Energy la 190,50 lei.

Oferta OMV Petrom care urma să intre în vigoare la începutul lunii octombrie ajungea la 201,31 lei pentru același consum de 100 kWh.

Diferența dintre oferta de 111,12 lei și cea de 201,31 lei era de peste 90 de lei pentru un consum lunar de 100 kWh.

Petrișor Peiu: efectul crizei se vede deja în contractele pentru următorul an

Senatorul Petrișor Peiu consideră că efectele crizei energetice din timpul verii au început deja să fie transferate către consumatori prin noile contracte de furnizare.

Potrivit acestuia, consumatorii care au primit notificări privind contractele pentru următoarele 12 luni au fost informați, în unele cazuri, despre creșteri de preț cuprinse între 13% și 20%.

„Toți consumatorii care au primit notificări privind contractele ulterioare au primit aceste notificări cu creșteri de prețuri pe următorul an de contract între 13% și 20%”, a declarat Peiu.

Senatorul estimează că efectul crizei energetice din această vară asupra prețului final este în jurul nivelului de 20%.

„Putem conchide că efectul crizei energetice de astă vară este undeva în jur de 20% din prețul către consumatorul final”, a adăugat el.

Peiu a indicat printre problemele sistemului lipsa unor capacități suficiente de producție și stocare, precum și efectul indisponibilității reactoarelor de la Cernavodă într-o perioadă în care producția hidro este afectată de secetă.

Comisia Europeană pregătește măsuri pentru consumatori

Presiunea asupra prețurilor la energie nu este limitată la România. Comisia Europeană a anunțat măsuri de urgență pentru protejarea consumatorilor și a industriei în perioada următoare, în contextul creșterii prețurilor și al tensiunilor de pe piețele energetice.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit despre necesitatea unor achiziții comune și despre gruparea cererii de energie la nivel european.

România a fost menționată de von der Leyen drept exemplu pentru mecanismele de sprijin destinate gospodăriilor cu venituri mici.

„În Franţa şi România, de exemplu, schema de vouchere energetice susţine familiile cu venituri mici. Aceasta este abordarea corectă, foarte ţintită, către cei care chiar au nevoie de ajutor”, a declarat Ursula von der Leyen.

Comisia Europeană urmărește, de asemenea, accelerarea investițiilor în infrastructura energetică, în interconectări, în capacități de producție și în surse de energie care să reducă dependența Europei de importurile de combustibili.