Analiză Benzina și motorina s-ar putea scumpi din nou. Escaladarea conflictului din Iran pune presiune pe prețul petrolului

Conflictul din Orientul Mijlociu readuce riscul unui nou șoc petrolier într-un moment în care România are deja una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Uniunea Europeană, susțin analiștii consultați de „Adevărul”. Cotațiile internaționale au revenit spre 85 de dolari pe baril după ce atinseseră minime de aproape 71 de dolari. În România, motorina deja este cu aproape 30% mai scumpă decât în urmă cu un an.

Noi riscuri de sccumpire a carburanților apar în România. Foto Shutterstock

Piața mondială a petrolului intră din nou într-o perioadă de incertitudine, după reizbucnirea tensiunilor dintre Iran și Statele Unite. Petrolul are un rol esențial în economie, iar orice perturbare a aprovizionării se transmite rapid către consumatori prin prețurile carburanților, costurile de transport și, ulterior, prin prețurile produselor și serviciilor.

În România, impactul este cu atât mai important cu cât inflația rămâne ridicată. Datele pentru luna iunie arată că rata anuală a inflației a fost de 10,4%, după 10,9% în luna precedentă, iar carburanții continuă să fie unul dintre factorii care mențin presiunea asupra prețurilor.

„Reizbucnirea conflictului cu Iranul a introdus o primă suplimentară de risc geopolitic în prețul petrolului. Creșterea de la aproximativ 71 la peste 85 de dolari pe baril reflectă, în această etapă, mai ales temerile privind posibile întreruperi ale transportului și aprovizionării.

Pentru România, scumpirea petrolului se transmite treptat în prețurile carburanților, prin cotațiile internaționale, cursul leu–dolar, costurile de rafinare și transport, dar și prin nivelul taxelor. Prețurile de la pompă nu cresc neapărat imediat și în aceeași proporție cu prețul barilului, deoarece există stocuri, contracte și decalaje comerciale”, a declarat pentru „Adevărul” expertul în energie Silviu Gresoi.

Potrivit acestuia, dacă situația din Iran se agravează și sunt afectate rutele importante de transport al petrolului, „este posibil să vedem noi scumpiri la benzină și motorină”.

Strâmtoarea Hormuz, punctul critic pentru piața energetică

Piețele energetice urmăresc cu atenție situația din Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic pentru transportul petrolului la nivel mondial și o posibilă vulnerabilitate în cazul escaladării conflictului.

Prin această zonă trece o parte semnificativă din exporturile de petrol din Golful Persic, iar orice blocaj sau restricție de circulație poate afecta rapid oferta mondială.

Potrivit unei analize Reuters, Iranul ar putea încerca să crească presiunea asupra Statelor Unite prin extinderea conflictului către un alt punct strategic: Bab el-Mandeb, strâmtoarea care leagă Marea Roșie de Golful Aden.

Această rută este importantă atât pentru transporturile energetice, cât și pentru comerțul global. O eventuală perturbare simultană a traficului prin Hormuz și Bab el-Mandeb ar crea o problemă majoră pentru economia mondială.

Houthii din Yemen, aliați ai Iranului, au demonstrat deja că pot afecta traficul maritim în Marea Roșie. În urma atacurilor asupra navelor comerciale începute după izbucnirea războiului din Gaza, mai multe companii de transport au fost nevoite să evite această zonă și să folosească rute mai lungi în jurul Africii.

Reuters notează că riscul actual nu este neapărat o revenire imediată la un conflict total, ci o escaladare treptată, în care fiecare parte încearcă să își mărească avantajul strategic.

Analiștii citați de agenția de presă avertizează că, într-un scenariu extrem în care ambele puncte de tranzit ar fi afectate, piața petrolului ar putea reacționa puternic. Un oficial houthi a vorbit chiar despre posibilitatea unui preț de 200 de dolari pe baril, însă acesta reprezintă un scenariu maximal, nu o estimare de bază a pieței.

Problema României nu se limitează doar la costurile de alimentare a autoturismelor

Silviu Gresoi a comentat pentru „Adevărul” că „totuși, nivelul de 200 de dolari pe baril este, în acest moment, un scenariu extrem, nu cel mai probabil”.

„Problema pentru România nu se limitează la costul alimentării autoturismelor. Motorina mai scumpă afectează transporturile, agricultura, construcțiile și distribuția, iar aceste costuri se transferă ulterior în prețurile alimentelor și ale altor produse. Prin urmare, un șoc petrolier prelungit poate genera un nou val de inflație și poate reduce puterea de cumpărare.

Dacă tensiunile se diminuează și rutele comerciale rămân funcționale, o parte din această primă de risc poate dispărea. Dacă apar însă întreruperi reale ale livrărilor, presiunea asupra prețurilor carburanților din România va continua”, a declarat Gresoi.

Petrolul a revenit spre 80 de dolari după escaladarea conflictului cu Iranul

La rândul său, analistul eToro, Bogdan Maioreanu, punctează că reizbucnirea conflictului cu Iranul a determinat o nouă creștere a prețurilor petrolului și a readus în atenție riscul unui nou șoc inflaționist.

După un minim de 71,57 dolari pe baril atins la 1 iulie, contractele futures pentru petrolul Brent cu livrare în septembrie au urcat spre 85 de dolari pe baril. În același timp, petrolul american WTI s-a apropiat de 80 de dolari pe baril.

Creșterea vine după o perioadă de calm relativ pe piețe. Petrolul Brent atinsese aproape 103 dolari pe baril în 18 mai, însă, pe fondul reducerii tensiunilor, revenise în mai puțin de două luni spre niveluri apropiate de 70 de dolari.

Această evoluție arată cât de sensibilă este piața petrolului la evenimentele geopolitice. Un acord sau o reducere a tensiunilor poate aduce scăderi rapide, însă o escaladare poate produce creșteri la fel de rapide.

În prezent, piața se află încă într-o structură numită „backwardation”, ceea ce indică faptul că traderii anticipează că prețurile ar putea reveni în timp spre niveluri mai moderate. Totuși, această perspectivă se poate schimba dacă apar probleme majore privind aprovizionarea.

România: motorina s-a scumpit cu peste 28% într-un an

Efectele creșterii petrolului se văd deja în România. Bogdan Maioreanu arată că prețurile combustibililor au rămas ridicate, motorina fiind cu 28,16% mai scumpă față de aceeași perioadă a anului trecut, iar benzina cu 22,74%.

Creșterea carburanților vine într-un context în care România are deja presiuni importante asupra prețurilor. Energia electrică s-a scumpit cu aproape 60% față de anul trecut, după eliminarea schemei de plafonare, iar energia, gazele și încălzirea au înregistrat o creștere de peste 35%.

Potrivit analistului, combustibilii vor continua să influențeze evoluția inflației, mai ales dacă petrolul internațional rămâne la niveluri ridicate.

Pentru consumatori, impactul nu se limitează la suma plătită la pompă. Carburanții intră în costurile aproape tuturor activităților economice: transport, agricultură, producție, distribuție și servicii.

Prețurile carburanților au avut creșteri istorice în 2026

Pe de altă parte, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă arată că primele luni ale anului 2026 au adus o schimbare importantă pe piața carburanților.

„În 2025, prețurile au fost relativ stabile. Prețul mediu al benzinei s-a menținut între 7,28 lei și 7,39 lei pe litru în perioada ianuarie-aprilie, variația fiind de doar 1,5%. Motorina a avut o evoluție similară, cu valori cuprinse între 7,40 lei și 7,65 lei pe litru.

În schimb, în 2026, creșterile au fost mult mai puternice. Benzina a pornit de la un preț mediu de 7,70 lei pe litru în ianuarie, a urcat la 7,95 lei în februarie și a atins 9,18 lei în martie. În aprilie, prețul mediu a coborât ușor la 8,79 lei pe litru.

Comparativ cu aprilie 2025, benzina era mai scumpă cu aproximativ 19,6%.

Motorina a avut o creștere și mai mare. De la 7,88 lei pe litru în ianuarie, prețul a urcat la 8,12 lei în februarie și aproape 10 lei în martie, înainte să scadă la 9,53 lei în aprilie. Față de aprilie 2025, motorina era mai scumpă cu aproximativ 27,6%”, a explicat expertul în energie.

Consumul nu a scăzut imediat, în ciuda scumpirilor

Pe de altă parte, Dumitru Chisăliță punctează că majorarea prețurilor nu a dus imediat la o reducere a consumului.

În cazul benzinei, în 2026 consumul a scăzut cu 2% în februarie, însă în martie a crescut puternic, cu 17%, chiar într-o perioadă în care prețurile erau mult peste nivelul anului precedent.

În aprilie, ritmul de creștere s-a temperat la doar 1%, ceea ce poate indica începutul unei ajustări din partea consumatorilor.

La motorină, reacția a fost și mai redusă. Consumul a rămas constant în februarie, a crescut cu 21% în martie și a revenit la un nivel stabil în aprilie.

Acesta a explicat că motorina este utilizată în special în activități economice unde reducerea consumului este mai dificilă: transporturi, agricultură, construcții și industrie.

Cu alte cuvinte, companiile au continuat să cumpere combustibil chiar și la prețuri mai mari pentru a-și menține activitatea.

Cât de mult mai pot crește prețurile la pompă

Evoluția viitoare a carburanților din România depinde în principal de trei factori: prețul petrolului internațional, cursul dolarului și evoluția taxelor interne.

Dacă tensiunile din Orientul Mijlociu se reduc, există posibilitatea unei corecții a prețurilor, așa cum s-a întâmplat în lunile trecute.

Dacă însă conflictul se extinde și apar probleme privind transportul petrolului prin principalele rute maritime, piața poate intra într-o nouă perioadă de creștere.

Pentru România, un petrol mai scump ar însemna nu doar benzină și motorină mai scumpe, ci și costuri mai mari pentru firme și o presiune suplimentară asupra inflației.

Cât încasează statul din prețul pe un litru de motorină

Prețul carburanților în România se formează dintr-o combinație de costuri de producție/import, accize (taxe de stat), TVA (taxa pe valoarea adăugată), marja de profit a distribuitorilor (benzinăriilor) și, influențat de piața internațională (petrol Brent), factori specifici (cerere/ofertă, curs valutar). Practic, e suma costului materiei prime, a taxelor (accize + TVA) și a profitului.

De la 1 ianuarie 2026, acciza la benzină a fost majorată la 3,06 lei pe litru, iar acciza la motorină la 2,80 lei pe litru, TVA aplicat fiind de 21%.

Formula de calcul este relativ simplă: prețul final rezultă din adunarea prețului de bază cu acciza, peste care se aplică TVA, la care se adaugă ulterior marja distribuitorului. Prețul de bază include costul țițeiului, rafinarea și transportul, și variază în funcție de cotațiile internaționale ale petrolului și de cursul valutar. În România, acesta este în prezent în jur de 3,5–4 lei pe litru.

Peste acest cost se adaugă acciza, o taxă fixă stabilită de stat, care în 2026 este de aproximativ 2,80 lei pe litru de motorină. Un aspect esențial este că acciza nu depinde de prețul petrolului: chiar dacă acesta scade, acciza rămâne aceeași, ceea ce limitează scăderea prețului final la pompă.

După adăugarea accizei, se aplică TVA-ul, care în prezent este de 21%. Important este că TVA-ul nu se aplică doar la costul de bază, ci la întreaga sumă rezultată după includerea accizei. Cu alte cuvinte, se aplică o taxă inclusiv peste o altă taxă, ceea ce amplifică impactul fiscal asupra prețului final.

Spre exemplu, dacă luăm un preț de bază de aproximativ 3,8 lei pe litru și adăugăm acciza de 2,80 lei, rezultă un subtotal de 6,60 lei. Aplicând TVA de 21%, obținem încă aproximativ 1,39 lei. La această sumă se adaugă marja comercială, de regulă între 0,3 și 0,6 lei pe litru. Astfel, prețul final ajunge în jurul valorii de 8,3–8,5 lei pe litru, atât cât era în urmă cu mai bine de două săptămâni.

Din această sumă, partea care revine statului este semnificativă. Acciza și TVA însumează aproximativ 4,1–4,2 lei pe litru, adică aproape jumătate din prețul plătit de consumator.

Când costul petrolului scade, ponderea taxelor poate depăși chiar 60% din prețul final.

Luând în calcul un preț de 10 lei/litrul de motorină, acciza este de 2,8 lei, TVA de 1,7 lei, marja comercială extra profit a benzinăriei 0,3 lei, profitul 0,1 lei, iar costul real al motorinei de 5,1 lei.

Concret, la un preț de 10 lei/litru:

• aproape 4,5 lei merg direct la stat

• 5,1 lei reprezintă costul efectiv al carburantului
• 0,4 marja comercială a benzinăriei.

„De exemplu, Petrom și Rompetrol nu au marjă comercială”, a declarat expertul în energie Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”.