Sfintele legături între baronii politici şi baronii Bisericii. Cum şi-au dat mâna cei mai influenţi aleşi ai neamului cu mai-marii clerici ai BOR
0Biserica i-a „binecuvântat“, de-a lungul ultimului sfert de veac, cu diverse distincţii sau chiar discursuri de susţinere politică, pe baronii locali, dar şi pe acei politicieni al căror traseu a culminat cu funcţii importante în structurile centrale ale statului. La rândul lor, aleşii noştri „şi-au spălat păcatele” în faţa feţelor bisericeşti pompând sume uluitoare din vistieria publică în conturile Bisericii.
Într-un an electoral destul de tulbure, aşa cum este 2014, „sfintele” legături între politicieni şi oamenii Bisericii Ortodoxe Române s-au dovedit a fi mai puternice ca niciodată. Aproape că nu a existat un mare pelerinaj la care baronii locali şi cei de la Centru să nu le fie alături mai-marilor Bisericii.
În spatele discursurilor comune şi a pozele de grup, pe care preoţii din toate colţurile ţării nu s-au sfiit să le facă alături de politicieni, a existat şi anul acesta o contribuţie financiară importantă de la bugetul lăcaşele de cult. De altfel, în ultimii 25 de ani, nu de puţine ori s-a întâmplat ca baronii, cu problemele mari cu legea, şi clericii să treacă peste formalităţi şi să ajungă la a-şi declara prietenii pe viaţă. „Adevărul” a făcut poveştile cele mai răsunătoare care demonstrează că, în România, politicienii şi oamenii Bisericii merg, de multe ori, pe aceeaşi mână.
La finalizarea cartierului Henri Coandă, proiect care i-a adus lui Mazăre un dosar penal, arhiepiscopul Tomisului, l-a asemănat unui sfânt ortodox: „Domnul Mazăre nu este ceea ce vedeţi. Rar am întâlnit un om cu atâtea sentimente profunde şi vorbe responsabile. Poate în primele luni, până l-am cunoscut, aveam nişte îndoieli. Oamenii m-au ajutat să-l cunosc. Veneau cu rugăminţi să îl pomenească. Am în
tâlnit alţi primari la Bucureşti, îmbrăcaţi în costum, care m-au alimentat cu vorbe. El m-a alimentat cu dragoste. Ceea ce a făcut domnul primar aici, n-am sperat. Tot timpul gândeam la cel mai pilduitor părinte din istoria Bisericii: Sfântul Vasile cel Mare, care în puţinii ani cât a păstorit, a făcut ca niciun om din eparhia lui să nu fie neajutorat“, a declarat arhiepiscopul Tomisului.
„Cartierul Henri Coandă pentru oameni sărmani este o Vasiliadă, este un exemplu pentru orice om, de orice credinţă, de orice naţie“, a mai spus ÎPS Teodosie.
Într-o emisiune TV, Mazăre a spus despre prelat: „Este mai mult decât un prieten pentru mine. Pot să spun chiar că-l iubesc“. Înaltul prelat l-a asemuit pe primar cu Sfântul Vasile cel Mare
Senatori, deputaţi, primari de ţară sau de oraş, lideri de partide politice toţi sunt prezenţi şi dau mâna cu agenţii lor electorali, transformaţi în pelerini.
Preşedintele organizaţiei judeţene a PSD Ialomiţa Silvian Ciupercă, este una dintre figurile politice ale judeţului care gustă din plin astfel de ceremonii. Nicio procesiune, slujbă aniversară sau sfinţire de icoană nu se desfăşoară fără prezenţa sa. Strădania liderului PSD Ialomiţa a fost recompensată de înalţii bisericii judeţene în anul 2013, în cadrul unei slujbe omagiale oficiată la Catedrala Episcopală din Slobozia, cu un titlu onorific.
Silvian Ciupercă a primit din partea Preasfinţitului Vincenţiu Ordinul „Crucea Sloboziei în grad de cruce aniversară”. Evenimentul a fost urmărit şi aplaudat de sute de credincioşi aflaţi la acel moment în biserică.
Fără a face o legătură directă între evenimentul din 2013, trebuie precizat faptul că la începutul acestui an, în urma şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean Ialomiţa din luna februarie în care a fost aprobat bugetul propriu al instituţiei, a fost prezentată şi o listă cu destinaţiile fondurilor publice.
Surprinzător sau nu, sectorul „cultură recreere şi religie” a beneficiat de peste 6,3 milioane de lei din partea Consiliului Judeţean Ialomiţa, în timp ce pentru „sănătate” aceeaşi instituţie a acordat din bugetul public doar 551.000 lei.
Pe lista celor care se bucură de încrederea Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor este şi Răducu Filipescu, preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi. Bun creştin, şeful judeţului nu a ratat nicio ocazie de a sprijini lăcaşele de cult. Astfel, pentru implicarea deosebită în viaţa bisericii şi sprijinul acordat aşezămintelor de cult din judeţ, Răducu Filipescu a primit, pe 7 ianuarie 2013, de la episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, distincţia Ordinul Crucea Sloboziei, în grad de Mare Cruce.
Ordinul "Sanctus Stephanus Magnu" de la Preafericitul Daniel. În septembrie 2014, Răducu Filipescu, alături de două mii de credincioşi din judeţele Călăraşi şi Ialomiţa a participat la sfinţirea picturii Catedralei Episcopale Înălţarea Domnului din Slobozia. Slujba de sfinţire a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, înconjurat de un sobor de 14 ierarhi, care a mulţumit celor care se implică în sprijinirea acţiunilor Bisericii Ortodoxe Române. Răducu Filipescu, preşedintele CJ Călăraşi, este unul dintre cei care răspund „prezent” atunci când vine vorba de biserică. În semn de preţuire şi binecuvântare, Patriarhul României - Preafericitul Părinte Daniel l-a decorat cu ordinul Sanctus Stephanus Magnu. Aproape de cele sfinte. Cum au pompat aleşii locali bani în lăcaşele de cult
Indiferent de partid, politicienii din Satu Mare au fost mereu apropiaţi de mai marii Bisericii. Pentru a susţine această legătura „sfântă”, politicienii au ridicat cruci uriaşe şi au sponsorizat diferite proiecte ale preoţilor, chiar dacă asta a însemnat să "arunce" cu 50.000 de euro pentru vizita de două zile a Patriarhului Daniel.
Sfinţirea Catedralei din Negreşti Oaş, făcută, în 2012, în prezenţa unor nume grele din cadrul BOR, în frunte cu Patriarhul Daniel, a fost unul dintre evenimentele suportate din bani publici care a stârnit numeroase controverse.
Adevărul relata, la doi ani după marele eveniment, că nu mai puţin de 50.000 de euro, bani publici, a cheltuit Parohia Negreşti Oaş, în doar două zile, cât a stat Patriarhul Daniel împreună cu alţi 17 mitropoliţi şi nume mari ai Bisericii Ortodoxe Române (BOR), pentru a sfinţi Catedrala „Duminica Tuturor Sfinţilor”, din oraş. Potrivit unui raport al Curţii de Conturi, jumătate din bani au fost cheltuiţi ilegal, ajungând din contul primăriei Negreşti Oaş în cel al Parohiei, organizatorul evenimentului.
Primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, este prezent de la slujbele religioase de duminică la diferite lăcaşuri de cult din municipiu, cât şi la alte manifestări în care apare numele Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.
Printre altele, primarul de Baia Mare s-a aflat alături de Premierul Victor Ponta în luna mai a acestui an atunci când acesta a vizitat Catedrala Episcopală Sfânta Treime din Baia Mare, atunci Ponta promiţând un milion de euro pentru Centrul Cultural Nicolae Steinhardt de la Rohia, bani care au şi ajuns în judeţ. Atunci Ponta a primit în dar o icoană cu Sfinţii Împăraţi Brâncoveni, Prea Sfinţitul Iustin Sigheteanu fiind cel care a vorbit mai tot timpul despre această construcţie şi despre câţi bani este nevoie până la finalizarea ei.
Primul caz de implicare a preoţilor în campania electorală a fost semnalat în 2008, când un candidat independent la primăria comunei Plopiş a reclamat la Biroul Electoral Judeţean că preotul ortodox din sat face campanie pentru PDL, fiind cumnat cu candidatul acestui partid la funcţia de primar al comunei.
"Preotul ortodox din comună a mers la persoanele vârstnice acasă şi le-a ameninţat că nu le va îngropa, când va fi cazul, dacă nu merg la vot şi nu îl aleg pe candidatul PD-L. Înţeleg că suntem în campanie, dar aşa ceva nu este permis. Stau bătrânii pe uliţe şi plâng că nu vor fi îngropaţi, lucru total absurd. Sper că după sesizarea mea să se ia măsuri. Nu e prima dată când preotul merge acasă la oameni pentru a face campanie electorală. Face asta întrucât candidatul PDL la Primărie îi este cumnat", declara atunci candidatul independent Pisek Francisc pentru Mediafax. Biserica şi campania electorală. Cum s-au implicat implicat preoţii din Sălaj în politică
În capul listei politicienilor preferaţi ai Bisericii Ortodoxe Române se află, de departe, fostul deputat Gigi Becali, aflat acum în spatele gratiilor. Tot printre preferaţii mai-marilor Bisericii se află şi actualul premier Victor Ponta, candidat la alegerile prezidenţiale 2014, dar şi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, care a făcut donaţii considerabile din bugetul municipal pentru Catedrala Mântuirii Neamului.
Cu doar câteva zile înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale 2014, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române le transmite credincioşilor că ar trebui să voteze: „cu responsabilitate creştină şi civică pentru împlinirea binelui comun în societatea românească şi viitorul României“. „În perspectiva alegerilor prezidenţiale din România (2 noiembrie 2014), Sfântul Sinod îşi reafirmă îndemnul către slujitorii Sfintelor Altare şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române de a participa la vot în duhul credinţei şi al iubirii de Biserică şi Neam, cu responsabilitate creştină şi civică pentru împlinirea binelui comun în societatea românească şi viitorul României", se arată într-un comunicat de presă al BOR.
Oradea s-a aflat pe harta oraşelor în care Victor Ponta, candidatul PSD la alegerile prezidenţiale de duminică, a poposit în campania electorală. Întâlnirea cu episcopul Sofronie Drincec s-a aflat pe agenda premierului. Aşa cum era de aşteptat, dicuţiile au avut loc cu uşile închise. Şi nici nu e de mirare dacă ne gândim că Ponta îşi doreşte să devină preşedintele României, în timp ce episcopul Sofronie vizează scaunul de mitropolit al Banatului.
Cel mai probabil, dacă au ajuns la un acord, fiecare îşi va urmări interesul. Un scor bun în judeţul Bihor i-ar putea aduce lui Sofronie o vorbă bună, din partea lui Ponta, la Sfântul Sinod din noiembrie. Episcopul Sofonie îşi doreşte cu orice preţ scaunul de mitropolit al Banatului, şi este cunoscut ca fiind un apropiat al PSD-iştilor bihoreni.
Nu există eveniment în Bistriţa-Năsăud la care să nu fie prezent ÎPS Andrei Andreicuţ, astfel că, într-o lună reprezentantul bisericii calcă în judeţ de cel puţin 3-4 ori. Vizitele dese sunt „recompensate” cum altfel decât cu fonduri direcţionate spre proiectele bisericii. Anul trecut Patriarhia Română a solicitat Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud un ajutor de 300.000 de lei pentru sprijinirea construcţiei Catedralei Mântuirii Neamului. Rapid s-au găsit 100.000 de lei care să fie direcţionaţi spre construcţia megalomanică a BOR.
Pe ultima sută de metri, influenţat de scandalul care s-a iscat în jurul acestor „scrisori” trimise de Patriarhia Română, Radu Moldovan, preşedintele de Consiliu Judeţean, a redirecţionat această sumă spre alt proiect al bisericii şi anume spre Centrul Misionar de Tineret din Sângeorz-Băi. Relaţia dintre preoţi şi mai marii judeţului Bistriţa-Năsăud: de la excursii în locurile sfinte la finanţări serioase ale bisericilor
Arad
Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, reprezintă una dintre figurile politice care încearcă să profite electoral de pe urma bisericii ortodoxe. De câţiva ani buni, şeful judeţului, este cel care apare în prim-plan atunci când Lumina Sfântă este adusă, cu ocazia Paştelui, la Arad. Fie că se urcă în avionul care merge la Bucureşti cu reprezentanţii bisericii pentru a aduce Lumina Sfântă, fie că stă lipit de uşa Aeroportului Internaţional Arad şi aşteaptă aeronava venită cu Lumina de Înviere, Nicolae Ioţcu nu pierde niciun prilej de a fi fotografiat şi filmat atunci când presa locală dă buluc să surprindă un cadru specific evenimentului. Baronul Nicolae Ioţcu, nedezlipit de câţiva ani de Lumina Sfântă... în faţa presei
În judeţul Alba, cel mai mare finanţator al bisericii este Consiliul Judeţean Alba. În fiecare an, instituţia alocă de la buget o sumă cuprinsă între 2 şi 3 milioane de lei pentru finanţarea unor lucrări derulate la biserici ce aparţin tuturor cultelor religoase. Peste 80 la sută din bani ajung la biserici ortodoxe.
Pe lista cultelor finanţate se regăsesc şi biserici greco-catolice, penticostale, evanghelice, unitariene, reformate, baptiste, romano-catolice. În plus, în fiecare an 7 milioane de lei din bugetul judeţului ajunge la culte pentru salarizarea personalului neclerical, bani alocaţi de la bugetul de stat. Milioane de lei de la instituţiile publice din Alba pentru finanţarea cultelor religioase
Timişoara
Unul din cei mai evlavioşi lideri politici din Timiş este preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin. Chiar în şedinţa de Consiliu Judeţean de săptămâna aceasta, Titu Bojin a propus acordarea titlului de cetăţean de onare al judeţului Timiş Patriarhului Daniel. Decizia a fost amânată pentru că Sfântul Sinod nu şi-a dat încă acordul în scris pe această problemă.
Întrebat, însă, care sunt motivele pentru care Preafericitul Daniel este propus pentru titlul de cetăţean de onoare al judeţului Timiş, Titu Bojin a dat un răspuns greu de descifrat. „În primul rând motive foarte serioase pentru că avem posibilitatea ca întradevăr meritele unor cetăţeni, aşa cum spune şi titlul, de onoare, să fie evidenţiate, să fie sprijinite şi dacă vreţi să fie acordate celor care le merită. Avem o seamă de oameni extraordinari în judeţul Timiş, cultură, artă, religie”, a declarat Titu Bojin.
Mitropolitul Olteniei, Irineu Popa, nu pierde niciun eveniment pentru a se afişa alături de politicienii gorjeni. Ultimul gest făcut de acesta a fost dezaprobat de credincioşii.
Aflat la Mănăstirea Tismana, la slujba de Sânta Maria, Mitropolitul Olteniei a observat-o în mulţime pe Elena Udrea, aflată în precampanie electorală, şi a invitat-o în faţă. Cei mai mulţi dintre credincioşii prezenţi nu au dezaporbat prezenţa acesteia în sfântul lăcaş.
În judeţul Gorj există unele dintre cele mai renumite mănăstiri din România. Mănăstirile Tismana şi Lainici sunt cele mai cunoscute dintre ele. Averile bisericilor din Gorj, dobândite cu sprijinul oamenilor politici
În şedinţa Consiliului Judeţean Mehedinţi de la sfârşitul lunii februarie a.c., consilierii judeţeni au alocat suma de 700.000 de lei pentru continuarea lucrărilor la Catedrala ortodoxă din municipiul Drobeta Turnu Severin şi reabilitarea altor 22 de biserici din judeţ.
Concret către Catedrala ortodoxă a fost direcţionată suma de 500.000 de lei. În prezentarea proiectului aflat pe ordinea de zi, preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adrian Duicu, le explica consilierilor în maniera proprie motivaţia alocării acestor fonduri: “trebuie să ajutăm!”
“De la naşu, fără număr”, cam aşa a procedat baronul de Mehedinţi atunci când preoţii parohi au venit să-i ceară sprijinul. Generos cu biserica, baronul de Mehedinţi a pierdut protecţia divină în confruntarea cu procurorii DNA
Relaţia de la nivelul judeţului Olt dintre reprezentanţii politichiei şi cei ai Bisericii sunt cel puţin cordiale. Nici politicienii, dar nici feţele bisericeşti cu funcţii înalte din judeţ nu exagerează în public atunci când se întâlnesc la diferite evenimente, dar faptul că există ceva mai serios tot răzbate dinspre ei. La urma urmei, chiar mai-marele peste preoţii din judeţ,
Sfinţitul Sebastian Paşcanu, episcop al Episcopiei Slatinei şi Romanaţiului, nu ar fi ajuns să se lăfăie într-una dintre cele mai vechi şi mai frumoase case din Slatina, capitala judeţului, vorbim aici despre Casa Caracostea, vândută Episcopiei Slatina de fostul edil, Darius Vâlcov – devenit acum ministru al Bugetului, pe sume derizorii. Asta ca să nu mai vorbim că imobilul datând de la începutul secolului, înainte de a încăpea pe mâna Bisericii, a fost complet reabilitat şi modernizat pe bani publici, desigur. Episcopul Slatinei, avantaje importante de pe urma relaţiilor strânse cu şefii politico-administrativ
Vicepremierul Liviu Dragnea, fost şef al Consiliului Judeţean Teleorman, este inculpat pentru magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, însă se dovedeşte a fi ”vrednic” pentru înaltele feţe bisericeşti ale Bisericii Ortodoxe Române. Liviu Dragnea a primit ordinul ” Sfinţii Martiri Brâncoveni” de la Patriarhul Daniel. Acordarea ordinului s-a petrecut chiar luna aceasta, cu ocazia slujbei de resfinţire a picturii de la Mânăstirea Hurezi din judeţul Vâlcea. Vicepremierul a fost invitat de seamă la evenimentul la care a participat şi Patriarhul Daniel. Cel care i-a înmânat ordinul, care de obicei se acordă doar preoţilor, a fost însuşi Patriarhul Daniel. Acesta a explicat în faţa mulţimii prezente la slujbă de ce îl consideră pe Dragnea ”vrednic” de titlu. Pentru contribuţia pe care Liviu Dragnea, în calitatea sa de vicepremier a avut-o la renovarea mai multor lăcaşe de cult din România, a considerat mai marele bisericii că politicianului i se cuvine ordinul. La îndemnul Patriarhului, preoţii i-au cântat lui Dragnea ”Vrednic este!”.
Cum cântecul ” Vrednic este!” se cântă, de regulă, la slujba de hirotonisire, atunci cand preotii chemati la slujire sunt cercetati pentru vrednicia lor, mulţi dintre cei care au asistat la moment s-au arătat miraţi de gestul Patriarhului Daniel. Surprins şi tulburat de gestul Patriarhului a fost şi Dragnea, după cum a declarat la încheierea momentului: ” Am avut şi onoarea să primesc această distincţie care m-a copleşit, nu mă aşteptam, recunosc că rar am fost atât de surprins. (...) Eram destul de tulburat în acel moment”, a spus Liviu Dragnea.
Ministrul Agriculturii, deputatul de Argeş Daniel Constantin, deputatul Mircea Drăghici, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş - Florin Tecău, primarul Piteştiului - Tudor Pendiuc, fac parte, alături de nume importante ale mediului de afaceri, mediului cultural şi universitar, din comisiile Adunării eparhiale, cinci la număr: comisia administrativ-bisericească, comisia cultural-educaţională, comisia economică, bugetară şi patrimonială, comisia social-filantropică, comisia organizatorică, juridică şi de validare.
,,Este vorba despre adunari care se ţin de mai multe ori pe an. Când se consideră necesar, suntem convocaţi şi discutăm temele. La finalul fiecarui an, se face o analiză a întregii activităţii a Arhiepiscopiei, ocazie cu care ne dăm sau nu avizul asupra execuţiei bugetului şi a acţiunilor care s-au realizat şi aprobăm bugetul pentru anul urmator. Este ca oricare altă organizaţie”, a explicat primarul Piteştiului Tudor Pendiuc, preşedintele PSD Argeş, “uns” în vara acestuia an, de ÎPS Calinic deputat eparhial pentru mandatul 2014-2018, acesta fiind al doilea mandat consecutiv al edilului în Adunare.
„La Argeş stăm cu porţile şi inimile deschise pentru toţi şi pentru toate iniţiativele religioase, administrative, culturale, edilitare. Să avem curaj, optimism şi stăruinţă în tot ceea ce facem!”, spunea, la constituirea Adunării Eparhiale pentru mandatul 2014-2018, preşedintele Adunării, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic. Cei mai influenţi politicieni ai Argeşului au nevoie de Arhiepiscopie şi invers
În judeţul Dâmboviţa este cunoscut faptul că biserica şi mediul politic sunt în relaţie strânsă. Rând pe rând, şefi ai administraţiei judeţene precum Ion Stan, Florin Popescu, Adrian Ţuţuianu sau Iancu Caracota au plătit “Cezarului” onorul cuvenit. Mai exact, nicio manifestare publică importantă, nicio tăiere de panglică, fără ÎPS Nifon, arhiepiscopul şi mitropolitul Târgoviştei. “Generalul”, aşa cum i se spune în rândul politicienilor de Dâmboviţa îşi arată şi el, de fiecare dată, apropierea faţă de partidul care este la putere.
Cei mai importanţi candidaţi ai ţării la preşedinţie au trecut pâna acum prin Vechea Cetate de Scaun a Ţării Româneşti. Fie că e vorba de Victor Ponta, de Elena Udrea, de Klaus Iohannis, cu toţii au mizat pe ajutorul dat de divinitate şi au trecut mai întâi pe la biroul arhiepiscopal de la Târgovişte înainte de a se adresa publicului dâmboviţean. Primul a fost premierul Victor Ponta, care şi-a făcut prezenţa recent, pe 15 august, la sărbătorirea Sfântului Ierarh Nifon.
Cununia politico-religioasă de la Iaşi a devenit oficială odată cu implicarea Primăriei din municipiu şi a Mitropoliei în organizarea pelerinajului la moaştele Cuvioasei Sfânta parascheva. An de an, înalţi prelaţi ai Bisericii Ortodoxe Române se asociază cu baronii în funcţie, cel mai adesea cu liderul PSD pe judeţ, Gheorghe Nichita, primar al municipiului Iaşi. Şi dacă la nivel speculativ sprijinul pe care biserica îl acordă liderilor PSD a fost adesea invocat, o scenă memorabilă petrecută în 2012 vine în sprijinirea acestei ipoteze.
În mai 2012, la Iaşi, s-a inaugurat ansamblul Palas la inaugurare participând şi prim-ministrul Victor Ponta.
Primul ministru, Victor Ponta, împreună cu primarul de Iaşi, Gheorghe Nichita, au ajuns la un moment dat la Catedrala Mitropolitană, unde urmau să se întâlnească cu ÎPS Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Au fost întâmpinaţi la poartă de preotul Florin Chirilă şi de preotul Dosoftei Şcheul, Mare Eclesiarh al Catedralei Mitropolitane.
Ponta a întrebat într-un context protocolar „Ce mai faceţi?", iar preotul Florin Chirilă s-a grăbit să răspundă: „Ce să facem? Muncim ca domnul primar (n.r. - moment în care a arătat cu mână înspre Gheorghe Nichita) să iasă cu majoritate!". „Să iasă, să iasă! Şi după aia să muncească şi el", a replicat primul ministru. Scena, surprinsă de o cameră de luat vederi, s-a încheiat în hohotele de râs ale celor trei protagonişti. Concubinajul politico-religios de la Iaşi. Preoţii care au spălat în campanie păcatele baronilor din politică: „Muncim ca domnul primar să iasă cu majoritate“
În faţa asistenţei formată din şefi de instituţii publice deconcetrate şi primari aleşi la scrutinul din iunie 2012, PS Ioachim Băcăuanul şi-a continuat discursul elogios la adresa preşedintelui CJ proaspăt ales. În plus, i-a cerut lui Culiţă Tărâţă, de loc din zona Romanului, „să se aplece cu atenţie asupra acelei zone”.
„Mă bucur că în fruntea acestui judeţ este domnul Culiţă Tărâţă, un om credincios şi cu frică de Dumnezeu. Îi doresc să nu uite sorgintea sa romaşcană şi să se aplece cu atenţie şi asupra acelei zone, pentru că vine din Romanul nostru voievodal, istoric. Îl asigurăm pe domnul Tărâţă de sprijinul clericilor din Neamţ, de sprijinul tuturor călugărilor şi călugăriţelor de aici, şi îi dorim putere de muncă, iar Dumnezeu să-l binecuvânteze în tot ceea ce va face“, a declarat PS Ioachim Băcăuanul. Ioachim Băcăuanul, omniprezent în relaţia cu mai marii judeţului Neamţ. Înaltul ierarh dă binecuvântări şi distincţii de vrednicie
Relaţia dintre baronii PSD Vaslui şi bisericile din judeţ este una cât se poate de evidentă. Banii celui mai sărac judeţ al ţării, unde populaţia se scaldă în sărăcie şi lipsesşte infrastructura primară, sunt direcţionaţi către biserici. Apropierea alegerilor prezidenţiale a desfăcut punga cu bani. Baronii roşii ai judeţului s-au arătat plini de milostenie şi înţelegere faţă de biserică în defavoarea altor investiţii atât de necesare în şcoli, spitale, grădiniţe. Bisericile vasluiene se arată tot mai opulente pe măsură ce sărăcia enoriaşilor se adânceşte.
Cu o zi înainte de deschiderea campaniei electorale pentru alegerea noului preţedinte al ţării, Consiliul Judeţean (CJ) Vaslui a aprobat un cadou mascat către episcopul Corneliu. Cererea de ajutor pentru Episcopia Huşilor a fost aprobată de consilierii judeţeni în frunte cu Dumitru Buzatu, turnul de la intrarea în Episcopia Huşilor având nevoie de reparaţii urgente. 100.000 de lei (un miliard de lei vechi). Pomana electorală a baronilor PSD din polul sărăciei pentru biserici: “Domnul iubeşte pe dătătorul de bună voie”
Bacău
Viorel Hrebenciuc, Romeo Stavarache şi Dragoş Benea, liderii politici ai Bacăului, nu au uitat niciodată că o campanie electorală de succes are nevoie de binecuvântarea Preasfinţitului dar şi a unei duzine de preoţi. Inaugurarea unor investiţii publice s-a făcut înainte de alegeri, în prezenţa reprezentanţilor Bisericii, în faţa camerelor de luat vederi. În schimb, preoţii au primit sume importante de bani pentru lăcaşurile de cult.
Preoţii şi politicienii Bacăului, mai ales cei aflaţi la conducerea instituţiilor administrative, au legat o adevărată frăţie de mai mulţi ani. Prietenia are la bază banul public dat cu dărnicie parohiilor şi Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului.
Consiliul Judeţean Bacău, condus de Dragoş Benea, a acordat peste 12 milioane de euro, în ultimii ani, pentru construirea Catedralei „Înălţarea Domnului“. Dar şi Primăria Bacău, condusă de Romeo Stavarache, a fost întodeauna generoasă cu preoţii. În ultimii ani parohiile băcăuane dar şi organizaţii subordonate Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului au primit câteva zeci de milioane de lei, atât prin legea 350/2005, a finanţărilor nerambursabile, cât şi prin parteneriate directe.
Pe de altă parte, nici clericii nu s-au ferit sa participe la inaugurări în campaniile electorale, chiar dacă personajele cu care s-au afişat erau implicate în mari scandaluri de corupţie, în cele din urmă, cu o moralitate îndoielnică. Episcopul vicar Ioachim Băcăuanul nu a pierdut nicio inaugurare importantă în judeţul Bacău, făcută în faţa a mii de băcăuani, înainte de alegeri. Baroni şi preoţi în campanie electorală. Cum au defilat în ultimii ani politicienii Bacăului cu reprezentanţii Bisericii înainte de alegeri
La Focşani, unul dintre preoţii care îşi arată necondiţionat sprijinul faţă de politicieni este chiar parohul de la viitoarea catedrală ortodoxă, Florentin Răuţă. Deşi lucrările la catedrală se mişca în ritm de melc de 15 ani, în apariţiile sale în presă preotul nu mai pridideşte cu laudele la adresa baronului Oprişan. Ultima dată a făcut-o în urmă cu două zile, după ridicarea celei de-a treia turle la catedrală.
„În mod cu totul deosebit vreau să-i mulţumesc unui om drag inimii mele, un om pe care l-am avut totdeauna aproape şi care este domnul preşedinte al Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, care ne-a ajutat foarte mult. Aşa cum cunosc vrâncenii, domnia sa este omul care atunci când spune da rămâne da şi cuvântul domniei sale a devenit faptă”, a declarat preotul Răuţă pentru un cotidian local. În primăvară, preotul îi preaslăvea din nou pe „sfântul” Oprişan, iar în semn de preţuire baronul a postat lauda pe pagina de Facebook.
"Sfântul" baron Marian Oprişan şi ceata de preoţi-agenţi electorali din Vrancea
“Cu inima largă îi acordam Crucea Transilvană celui ce a fost principalul nostru sponsor, domnului prim-ministru, cea mai mare distincţie a Mitropoliei noastre. Vrednic este!”, a susţinut Mitropolitul Clujului, Andrei Andreicut, pe 6 decembrie 2013, la inaugurarea Campusului Teologic “Nicolae Ivan” din Cluj-Napoca. Campusul a fost ridicat cu o investiţie de 16 milioane de lei, în principal de la Guvern. Campusul cuprinde noua clădire a Facultăţii de Teologie Ortodoxă, cea mai modernă din ţară, cu săli de curs, o bibliotecă, laboratoare de restaurare şi pictură, amfiteatre, o aulă cu o capacitate de 350 de locuri, şi urmează să mai fie construite două cămine pentru studenţi cu o capacitate de 250 de locuri. Terenul de circa 5.000 de metri pătraţi a fost oferit de
Primăria Cluj-Napoca şi Consiliul Local. „Cine nu spune, nu primeşte”, declara Victor Ponta în vară cu ocazia unei vizite la Mănăstirea Nicula din Cluj. Mitropolitul Andrei Andreicuţ îi prezentase lucrările la mănăstire şi spusese cu jumătate de gură că încă mai e de lucru. Pentru că a spus, a şi primit. După două săptămâni, Mănăstirea a primit 2 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului.
Deşi nu a făcut niciodată în public declaraţii prin care să susţină un anumit om politic, mitropolitul Ardealului, Laurenţiu Streza, s-a afişat de-a lungul timpului, la diferite evenimente publice, alături de majoritatea personajelor importante din politica românească.
Evenimentul care a atras cei mai mulţi politicieni la Sibiu a fost canonizarea lui Andrei Şaguna, din anul 2011. Atunci, pe locurile special rezervate, în Catedrala Mitropolitană, au luat loc, printre alţii, Victor Ponta, pe atunci preşedinte al PSD, împreună cu socrul său Ilie Sârbu, Klaus Iohannis, primarul Sibiului, minişti, parlamentari, preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, dar şi preşedintele Traian Băsescu. La finalul slujbei, şeful statului a primit din partea mitropolitului Ardealului, Laurenţiu Streza, o icoană, moment în care a luat microfonul şi a ţinut un discurs în Catedrala Mitropolitană din Sibiu.
"Aşa cum spunea Înalt Prea Sfinţia Sa, participarea la o slujbă de canonizare este un eveniment unic, irepetabil. Canonizarea mitropolitului Andrei Şaguna este nu numai un semn de recunoaştere a Bisericii Ortodoxe Române, dar este, în acelaşi timp, un moment în care un om care a participat la scrierea istoriei străbunilor noştri şi a noastră devine Sfânt”, a spus preşedintele. Acesta a avut parte şi de un regim special la Sibiu. Pentru Traian Băsescu, gazdele au pregătit un scaun îmbrăcat în catifea roşie, în timp ce toţi ceilalţi invitaţi au luat loc pe scaune din piele neagră. Politica şi biserica, la Sibiu. De la discursul lui Traian Băsescu în Catedrala Mitropolitană la preoţii consilieri judeţeni
În anii electorali, oamenii bisericii merg braţ la braţ cu politicienii. Unii miluiesc, iar ceilalţi cu toată smerenia acceptă sau chiar cer de-a dreptul. Alegerile prezidenţiale au fost pregătite cu grijă şi pe linia ”credinţei” care la rândul ei poate influenţa credincioşii, iar băierele pungii guvernamentale, stăpânite de PSD s-a deschis larg pentru oamenii lui Dumnezeu şi lucrarea lor.
Un bun exemplu este finanţarea reabilitărilor unui monument istoric de prim rang din Botoşani care aparţine Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Este vorba de casa boierului Nicolae Sofian, o bijuterie arhitectonică, pe care Înalt Prea Sfinţitul Teofan, mitropolitul Moldovei, o vrea ca în vremurile bune pentru a a fi transformată într-un sediu episcopal de lux.
Deşi nu de BANI duce lipsă Mitropolia Moldovei, anul prezidenţialelor s-a dovedit numai bun de cerut şi miluit. Teofan l-a chemat pe vicepremierul PSD, Liviu Dragnea la casa Sofian la Botoşani, în luna iunie a acestui an pentru a-i prezenta planurile şi pentru a-l sfătui să contribuie cu cât îl lasă inima pentru proiectul îndrăzneţ al Mitropolitului.
În campania electorală din 2004, Guvernul Adrian Năstase a aprobat o hotărâre privind retrocedarea unei suprafeţe de 95.000 de hectare de pădure către Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor.
Năstase, însoţit de numeroşi susţinători, a participat în vara anului 2004 la un mare eveniment organizat la Mănăstirea Putna pentru comemorarea a 500 de ani de moartea lui Ştefan cel Mare.
„Adrian Nastase s-a înscris în rândul marilor ctitori şi ocrotitori ai mănăstirilor”, spunea atunci ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, despre liderul PSD. Legea a fost însă declarată neconstituţională, fiind atacată tocmai de PSD după schimbarea Guvernului.
„Iliescu şi Năstase sunt şarlatani”, a fost reacţia imediată a lui ÎPS Pimen.
Năstase, de la „ctitor” la „şarlatan”
Catedrala din Făgăraş a înghiţit până acum nu mai puţin de 6 milioane de lei, dar mai este nevoie 3 milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor. Catedrala mai trebuie mobilată, zugrăvită, iar pereţii de nu mai puţin de 7.000 de metri pătraţi trebuie şi ei pictaţi în stil religios. Catedrala trebuie racordată şi la sistemul de încălzire. Banii pentru ridicarea ei au venit de la guvern, de la autorităţile locale, dar şi din donaţii de la credincioşi şi bisericile din Mitropolia Sibiului.
De ce trebuie la Făgăraş o catedrală atât de impunătoare nimeni nu poate explica. Făgăraşul este un oraş aproape îngropat de şomaj, cu 28.000 de locuitori şi care are deja 10 biserici. În plus nu are o cantină socială sau un azil de bătrâni funcţional. Azilul este construit dar nu este mobilat deoare primăria nu are bani. În schimb anul acesta au curs finanţările din bani publici pentru finalizarea catedralei.
La acest material au contribuit: Mariana Iancu, Mădălin Sofronie, Ionela Stănilă, Cristina Cîcău, Rareş Moise, Alina Pop, Cristina Răduţă, Claudia Bonchiş, Bianca Sara, Bogdan Iancu, Dorin Ţimonea, Ştefan Both, Alin Ion, Corina Macavei, Mugurel Manea, Elisabeth Bouleanu, Cristina Stancu, Ionuţ Dima, Ionuţ Benea, Florin Jbanca, Sabina Ghiorghe, Mircea Merticariu, Ştefan Borcea, Remus Florescu, Ramona Găină, Cosmin Zamfirache, Dinu Zară, Simona Suciu.
Alte recomandări:
Fiecare judeţ este „stăpânit“ de cel puţin un baron local. Afacerile lor sunt cele mai prospere din toată zona, iar de când au intrat în politică parcă le-au înflorit şi mai mult. „Adevărul“ vă arată cum au parvenit cei mai importanţi baroni locali din România, în ultimii 25 de ani.
Statisticile celor şase runde de alegeri prezidenţiale care au avut loc în România după 1990 conturează un profil de alegător aferent fiecăreia dintre regiunile istorice ale ţării şi pot indica, cu o marjă ridicată de siguranţă, cum se va vota la scrutinul din noiembrie 2014.
Dezbaterile electorale televizate, în special cele între candidaţii la preşedinţie, stârnesc un interes mediatic uriaş. România postrevoluţionară n-a făcut excepţie de la regulă.
În zorii democraţiei în România, puterea a fost preluată de experimentatul activist PCR Ion Iliescu. Le-a luat contracandidaţilor şase ani să se dezmeticească şi să-l contracareze pe emanatul regimului comunist cu strategii electorale eficiente.