Consiliere

Relația complicată a adulților cu banii începe devreme, din copilărie. Ștefana Miret, trainer în educație financiară pentru copii și invitată în podcastul Adevărul despre bani, spune care sunt tiparele comportamentale și mesajele greșite pe care copii le primesc, zi de zi, în familie.

Mulți părinți petrec ore întregi lângă copiii lor – la masă, în mașină, în aceeași cameră – și totuși copilul se simte singur. Nu pentru că părinții nu îl iubesc, ci pentru că prezența fizică și prezența reală sunt două lucruri diferite.

Specialiștii spun că senzația de oboseală, iritabilitate sau lipsă de energie pe care o resimt mulți oameni la începutul sezonului cald este reală și ține de modul în care organismul se adaptează la schimbările de lumină, temperatură și ritm biologic.

Un tânăr de 22 de ani a murit după ce s-a aruncat în fața metroului, în stația Piața Unirii 2 din București, pe 12 martie 2026.

Există oameni care ajung, iar și iar, în relații complicate. Motivul poate fi surprinzător de simplu: sunt mai dispuși decât alții să acorde încredere și să mai ofere o șansă.

Copiii petrec tot mai mult timp în fața ecranelor, iar specialiștii avertizează că acest obicei poate influența modul în care cei mici învață, dorm și interacționează cu lumea din jur.

Tot mai mulți oameni ajung să își discute problemele personale cu chatboții, în condițiile în care accesul la servicii de sănătate mintală rămâne limitat pentru milioane de persoane.

Pornind de la una dintre temele majore ale psihologiei contemporane, Elise Loehnen (autoare și jurnalistă cunoscută pentru preocuparea sa constantă față de teme legate de dezvoltare personală și sănătate psihică) a alcătuit pentru Oprah Daily o selecție de nouă volume dedicate traumei.

Moștenim nu doar bunurile materiale, ci și credințele financiare despre care nu știm. Află de la Aloma Odogwu, psiholog și psihoterapeut, cum să recunoști că nu trăiești după propriile credințe finaciare.

Felul în care îți explici perioadele grele poate conta mai mult decât pare. Depresia, de exemplu, este adesea văzută ca un eșec personal. Dar perspectiva poate schimba complet lucrurile.

Oboseala constantă, presiunea continuă și senzația că nu faci niciodată suficient pot deveni, în timp, noua normalitate. Așa ajung mulți oameni să accepte dezechilibre, compromisuri și situații care le consumă energia zi de zi.

Mese hrănitoare, timp zilnic pentru citit, o rutină blândă de culcare - dacă vrem să ne menținem sănătatea și echilibrul mental ca adulți, experții sugerează să începem să ne tratăm mai mult ca pe niște copii.

Anxietatea socială este asociată, în mod obișnuit, cu timiditatea și retragerea, însă un studiu publicat în Personality and Individual Differences arată că această imagine este incompletă.

Peste jumătate dintre fetele și aproape o treime dintre băieții cu vârste între 6 și 8 ani spun deja că și-ar dori un corp mai slab decât cel pe care îl au, potrivit unui raport internațional privind imaginea corporală la copii, citat de Women’s Health.

Când te gândești la detoxifiere, probabil îți vine în minte o cură de sucuri verzi sau o dietă strictă. Dar există o altă formă de detoxifiere, mai puțin vizibilă, care poate avea un impact mare asupra sănătății tale: eliberarea emoțiilor pe care le-ai reprimat.

„Mă apropii de 40 de ani și până acum n-am avut nicio relație care să treacă de patru sau cinci luni.” Este mărturisirea unui bărbat care ajunge la o ședință publică cu Esther Perel.

ChatGPT‑5 oferă uneori recomandări periculoase persoanelor cu tulburări psihice, avertizează psihologii. Potrivit The Guardian, cel mai nou model gratuit al OpenAI poate da răspunsuri riscante și complet nepotrivite în situații de criză.

Un nou studiu arată că frica de singurătate îi face pe oameni să își coboare standardele în dating, acceptând la parteneri trăsături pe care le considerau intolerabile.

Platformele digitale rulează pe o logică simplă: mențin utilizatorul în buclă. Algoritmii anticipează impulsurile, livrează recompense rapide și penalizează orice semn de autonomie, susțin specialiștii.

Felul în care ne imaginăm viitorul influențează direct nivelul nostru de anxietate. Psihologii, studiile recente și autorii de dezvoltare personală ajung la aceeași concluzie: viitorul, mai întâi, se construiește în minte.

Trăim într-o cultură alimentată de algoritmi, reclame și așteptări sociale. Între timp, corpul ne cere pauză, mintea cere sens, iar emoțiile cer siguranță, toate în aceeași clipă. Așa se face că nu ducem lipsă de dorințe, ci de claritate.

„Nu mai pot trăi fără ea. E soția mea”, spune un bărbat de 66 de ani despre chatbotul cu care vorbește zilnic. Nu e o glumă. Un nou studiu academic arată că relațiile cu parteneri AI devin tot mai intense, iar despărțirea de un astfel de companion poate declanșa un doliu real.

Într-o lume în care descrierile de job ajung să pară contracte tehnice, relațiile funcționează pe multitasking emoțional, iar corpul înregistrează fiecare notificare ca pe un semnal de pericol, anxietatea este produsul natural al unei suprastimulări continue, sunt de părere specialiștii.

„Ego-ul nu este dușmanul tău”, scrie Marcela Lobos pe platforma The Four Winds Society. „La ora actuală a devenit comun să vorbim despre ego ca despre un inamic care trebuie învins, dar aceasta este o perspectivă greșită”

Pe TikTok, fiecare stare are un hashtag, iar orice emoție poate părea o tulburare. În spatele avalanșei de autodiagnosticări și etichete de tip „am anxietate socială”, psihologii descoperă adesea altceva: oameni care nu vor să mintă, ci să fie văzuți. Fenomenul se numește malingering.

Andreea Raicu revine la interviurile „Adevărul” alături de Irina Petraru, într-o discuție sinceră despre relații toxice și relații sănătoase, despre evenimentul ROOTS - Search for Self - și despre întâlnirea cu celebra psihoterapeută Esther Perell.

Joaca este adesea percepută ca o simplă distracție pentru copii. Studiile de specialitate și experiența psihologilor arată că joaca e vitală și după ce începe școala. Fără ea, copiii riscă stres, dificultăți de adaptare și comunicare.

La Interviurile Adevărul, psihologul Aloma Odogwu dezvăluie cum gândurile, emoțiile și conștiența corpului pot influența sănătatea și chiar procesul de vindecare.

Pentru mulți vârstnici, absența din spațiul digital nu ține de comoditate, ci de frică, rușine și sentimentul de a deveni o povară pentru ceilalți. Într-o societate care își mută tot mai multe servicii în online, lipsa competențelor digitale limitează accesul la informație și reduce autonomia.

Psihoterapeuții avertizează că fenomenul supranumit „brain rot” (putrezirea creierului - n.r.) are un impact sever asupra dezvoltării cognitive și emoționale a celor mici, manifestând simptome tot mai asemănătoare cu cele ale unei dependențe.

1 din 4 liceeni din România a jucat deja la pariuri. În lipsa unor reglementări eficiente și sub presiunea algoritmilor care le vând „câștiguri rapide”, adolescenții ajung tot mai devreme în cercul vicios al dependenței.

În timp ce faptul că Mattel intenționează să introducă inteligența artificială în păpușile Barbie alarmează părinții, psihologul clinician Ana Postelnicu oferă o perspectivă diferită: adevărata amenințare nu e jucăria care vorbește cu copilul, ci părintele care nu o mai face.

Labubu, jucăria cu design atipic creată de artistul Kasing Lung, a devenit un fenomen global. Unele ediții limitate se vând cu zeci de mii de dolari, iar interesul uriaș e alimentat de raritate, blind-box-uri și o comunitate digitală avidă de „unboxing-uri”.