Consiliere

ChatGPT‑5 oferă uneori recomandări periculoase persoanelor cu tulburări psihice, avertizează psihologii. Potrivit The Guardian, cel mai nou model gratuit al OpenAI poate da răspunsuri riscante și complet nepotrivite în situații de criză.

Un nou studiu arată că frica de singurătate îi face pe oameni să își coboare standardele în dating, acceptând la parteneri trăsături pe care le considerau intolerabile.

Platformele digitale rulează pe o logică simplă: mențin utilizatorul în buclă. Algoritmii anticipează impulsurile, livrează recompense rapide și penalizează orice semn de autonomie, susțin specialiștii.

Felul în care ne imaginăm viitorul influențează direct nivelul nostru de anxietate. Psihologii, studiile recente și autorii de dezvoltare personală ajung la aceeași concluzie: viitorul, mai întâi, se construiește în minte.

Trăim într-o cultură alimentată de algoritmi, reclame și așteptări sociale. Între timp, corpul ne cere pauză, mintea cere sens, iar emoțiile cer siguranță, toate în aceeași clipă. Așa se face că nu ducem lipsă de dorințe, ci de claritate.

„Nu mai pot trăi fără ea. E soția mea”, spune un bărbat de 66 de ani despre chatbotul cu care vorbește zilnic. Nu e o glumă. Un nou studiu academic arată că relațiile cu parteneri AI devin tot mai intense, iar despărțirea de un astfel de companion poate declanșa un doliu real.

Într-o lume în care descrierile de job ajung să pară contracte tehnice, relațiile funcționează pe multitasking emoțional, iar corpul înregistrează fiecare notificare ca pe un semnal de pericol, anxietatea este produsul natural al unei suprastimulări continue, sunt de părere specialiștii.

„Ego-ul nu este dușmanul tău”, scrie Marcela Lobos pe platforma The Four Winds Society. „La ora actuală a devenit comun să vorbim despre ego ca despre un inamic care trebuie învins, dar aceasta este o perspectivă greșită”

Pe TikTok, fiecare stare are un hashtag, iar orice emoție poate părea o tulburare. În spatele avalanșei de autodiagnosticări și etichete de tip „am anxietate socială”, psihologii descoperă adesea altceva: oameni care nu vor să mintă, ci să fie văzuți. Fenomenul se numește malingering.

Andreea Raicu revine la interviurile „Adevărul” alături de Irina Petraru, într-o discuție sinceră despre relații toxice și relații sănătoase, despre evenimentul ROOTS - Search for Self - și despre întâlnirea cu celebra psihoterapeută Esther Perell.

Joaca este adesea percepută ca o simplă distracție pentru copii. Studiile de specialitate și experiența psihologilor arată că joaca e vitală și după ce începe școala. Fără ea, copiii riscă stres, dificultăți de adaptare și comunicare.

La Interviurile Adevărul, psihologul Aloma Odogwu dezvăluie cum gândurile, emoțiile și conștiența corpului pot influența sănătatea și chiar procesul de vindecare.

Pentru mulți vârstnici, absența din spațiul digital nu ține de comoditate, ci de frică, rușine și sentimentul de a deveni o povară pentru ceilalți. Într-o societate care își mută tot mai multe servicii în online, lipsa competențelor digitale limitează accesul la informație și reduce autonomia.

Psihoterapeuții avertizează că fenomenul supranumit „brain rot” (putrezirea creierului - n.r.) are un impact sever asupra dezvoltării cognitive și emoționale a celor mici, manifestând simptome tot mai asemănătoare cu cele ale unei dependențe.

1 din 4 liceeni din România a jucat deja la pariuri. În lipsa unor reglementări eficiente și sub presiunea algoritmilor care le vând „câștiguri rapide”, adolescenții ajung tot mai devreme în cercul vicios al dependenței.

În timp ce faptul că Mattel intenționează să introducă inteligența artificială în păpușile Barbie alarmează părinții, psihologul clinician Ana Postelnicu oferă o perspectivă diferită: adevărata amenințare nu e jucăria care vorbește cu copilul, ci părintele care nu o mai face.

Labubu, jucăria cu design atipic creată de artistul Kasing Lung, a devenit un fenomen global. Unele ediții limitate se vând cu zeci de mii de dolari, iar interesul uriaș e alimentat de raritate, blind-box-uri și o comunitate digitală avidă de „unboxing-uri”.

Sărbătorile pot deveni copleșitoare din cauza presiunii sociale și personale de a fi fericiți. Goana după cadouri și alimente, care multe ajung la coșul de gunoi, ne dau în acele zile sentimentul că am intrat în spiritul Crăciunului, dar acest trend ne costă nu numai la buzunare, ci și timp și nervi