Legături neortodoxe: Câţi bani s-au scurs de instituţiile publice către bisericile lui Nifon şi care sunt legăurile dintre preoţii din Dâmboviţa şi politiceni

În judeţul Dâmboviţa este cunoscut faptul că biserica şi mediul politic sunt în relaţie strânsă

Biserici colorate în funcţie de partidul care se află la putere, milioane de lei din bani publici pentru reabilitarea lăcaşelor de cult, dar şi “declaraţii de iubire” din partea înalţilor prelaţi pentru politicieni de vază, reprezintă tabloul relaţiilor dintre politicienii şi preoţii din Dâmboviţa.

ÎPS Nifon, sfătuitorul suprem

În judeţul Dâmboviţa este cunoscut faptul că biserica şi mediul politic sunt în relaţie strânsă. Rând pe rând, şefi ai administraţiei judeţene precum Ion Stan, Florin Popescu, Adrian Ţuţuianu sau Iancu Caracota au plătit “Cezarului” onorul cuvenit. Mai exact, nicio manifestare publică importantă, nicio tăiere de panglică, fără ÎPS Nifon, arhiepiscopul şi mitropolitul Târgoviştei. “Generalul”, aşa cum i se spune în rândul politicienilor de Dâmboviţa îşi arată şi el, de fiecare dată, apropierea faţă de partidul care este la putere. 

Candidaţii la prezindeţiale, vizită la Nifon

Cei mai importanţi candidaţi ai ţării la preşedinţie au trecut pâna acum prin Vechea Cetate de Scaun a Ţării Româneşti. Fie că e vorba de Victor Ponta, de Elena Udrea, de Klaus Iohannis, cu toţii au mizat pe ajutorul dat de divinitate şi au trecut mai întâi pe la biroul arhiepiscopal de la Târgovişte înainte de a se adresa publicului dâmboviţean. Primul a fost premierul Victor Ponta, care şi-a făcut prezenţa recent, pe 15 august, la sărbătorirea Sfântului Ierarh Nifon.

Vineri, 5 septembrie 2014, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit NIFON, a primit, la Reşedinţa mitropolitană, vizita lui Liviu Dragnea, Vice prim-ministru al Guvernului României, care a fost însoţit de Adrian Ţuţuianu, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa şi de Mihai Busuioc, Secretarul general adjunct al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Sâmbătă, 6 septembrie, Înaltpreasfinţia Sa a primit vizita Elenei Udrea, candidat din partea Partidului Mişcarea Populară (P.M.P.) la Preşedinţia României, care a fost însoţită de Adrian Rădulescu, preşedinte P.M.P. – filiala Dâmboviţa.

Marţi, 9 septembrie, Înaltul Ierarh a primit vizita lui  Klaus Iohannis, candidat din partea Alianţei Creştin Liberale la Preşedinţia României, care a fost însoţit de Vasile Blaga, Mihai Răzvan Ungureanu, Ludovic Orban, Gheorghe Falcă, Iulian Vladu, Vasile Horga, Ciprian Prisăcaru şi Gabriel Grozavu.

Vizitele de seamă au fost notate chiar şi pe site-ul Arhiepiscopiei Târgovişte.

“Ne face bucurie să-l avem lângă noi pe domnul prim-ministru Victor Ponta, care, prin tinereţea şi eficienţa sa, dă foarte multă speranţă poporului nostru românesc. De aceea, este minunat că ne rugăm împreună, că suntem împreună aici, în acest sfânt locaş istoric, mai ales că domnia-sa are foarte mult respect faţă de Biserica strămoşească, dovedind-o în foarte multe împrejurări. De aceea, îl înţelegem că nu este uşor; în ciuda încercărilor şi greutăţilor, se merge înainte, cu ajutorul şi cu binecuvântarea lui Dumnezeu, împreună şi cu toţi colaboratorii domniei-sale”, sună o declaraţie mai mult decât măgulitoare la adresa lui Ponta, făcută de ÎPS Nifon după o slujbă oficiată la Mănăstirea de la Nucet.

Un alt exemplu măgulitor la adresa lui Ponta a fost la Sărbătoarea Sf Nifon, de la Târgovişte, unde ÎPS care a ţinut să-i mulţumească de pe scenă primului ministru, pe care l-a numit "Foarte distins pelerin", după care a lăsat publicul să aplaude.

Pedepse pentru proastă organizare în faţa lui Ponta

Au fost şi tenisiuni la vizita lui Ponta la Târgovişte, la sărbătoarea Sfântului Nifon. Deşi, preoţii din judeţ au avut targhete clare în privinţa numărului de oameni pe care să îi aducă la manifestare, mulţi dinte ei au ratat obiectivul. Aşa că evenimentul a avut cea mai slabă reprezentare din ultimii ani, lucru care nu a trecut neobservat la vârful Arhiepiscopiei, însuşi IPS Nifon fiind deranjat de situaţie.

Surse din rândul preoţilor au transmis presei că zeci dintre ei au fost pedepşiţi de Arhiepiscopiei prin trimiterea lor la Schitul Bunea şi Mănăstirea Cota 1000. Canonul a fost de rugăciuni non stop între 15 şi 30 de zile.

Biserici colorate în portocaliu

În perioada de maximă glorie a PDL, mai multe biserici din judeţ au fost colorate în portocaliu, asemenea instituţiilor din comune, precum primărie, şcoală sau grădiniţă. 
 

“Adevărul” a scris în 2012 despre oamenii politici recurg la „variante ajutătoare" care sunt în strânsă legătură cu credinţa pentru a mai câştiga ceva electorat, mai ales în preajma campaniilor. Şi cum să marchezi un teritoriu mai bine, decât să zugrăveşti biserica în culoarea preferată? Aşa se face că mai multe biserici din judeţul Dâmboviţa au fost vopsite în portocaliu, la scurt timp după ce primarii au obţinut mandate din partea PDL. La Cornăţelu, primăriţa fostă PDL, care este şi preoteasă, a refuzat să comenteze despre culoarea aleasă pentru biserică. Cert este că atât lăcaşul sfânt, cât şi primăria sunt repere uşor de observat în comună.

Peste 60 miliarde lei „instalaţii de încălzire centrală” la biserici

Pe vreme fostului preşedinte al Consiliul Judeţean Florin POpescu, în perioada 2011 – 2012, zeci de biserici au primit finanţări pentru investiţiile făcute în centrale termice sau reabilitări la preţuri supra evaluate. De exemplu, biserica din Glodeni a costat 568 milioane lei, la Vişineşti – peste 797 milioane lei, la Răscăieţi – peste 500 milioane lei, la Malu cu Flori, în Capul Coastei – peste 639 milioane lei şi exemplele pot continua. În total, peste 60 miliarde lei din  banipublici au fost virate în victieriile bisericilor.

Florin Popescu ne-a arătat puterea lui Nifon

Florin Popescu, fostul preşedinte al CJD a făcut o declaraţie celebră la învestirea în funcţie a prefectului Iancu Caracota, din martie 2009, când a spus: „Iancule, să fii bun şi drept cu poporul tău. Îţi doresc să schimbi atâţia mitropoliţi câţi prefecţi a schimbat mitropolitul”.

În ciuda acestor exemple, biserica neagă alăturarea de politică

Întrucât în dezbaterile politice din media pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, au fost făcute referiri nedrepte şi nedemne la adresa Bisericii Ortodoxe Române şi au fost exprimate opinii nefondate despre o presupusă implicare a acesteia în confruntările electorale, Patriarhia Română reaminteşte:

1. Biserica Ortodoxă Română cooperează cu autorităţile de stat centrale şi locale pentru împlinirea binelui comun în societate şi are relaţii civilizate cu toate partidele politice, dar rămâne neutră din punct de vedere politic în conformitate cu hotărârile Sfântului Sinod fundamentate pe canoanele Ortodoxiei universale. Indiferent de doctrina politică, originea etnică, credinţa sau convingerile religioase ale candidaţilor în alegeri, clerului ortodox român îi este interzis să desfăşoare activităţi cu caracter partinic în comunităţile de credincioşi pe care le păstoreşte. Orice activitate partinică a clerului ortodox este contrară hotărârilor Sfântului Sinod şi dezaprobată de credincioşi.

2. De aceea, Patriarhia Română face un apel către reprezentanţii clasei politice din România ca în dezbaterile electorale privind alegerile prezidenţiale din toamna acestui an să evite confruntările politice motivate religios, deoarece, potrivit legilor României, cultele religioase sunt factori ai păcii sociale (Legea 489/2006, art. 7, alin. 1), nu motive pentru învrăjbirea populaţiei.

Priorităţile permanente ale Bisericii Ortodoxe Române sunt lucrarea pastoral-misionară în mijlocul poporului român, ajutorarea săracilor şi a bolnavilor, activităţi educaţionale şi culturale în beneficiul comunităţilor  româneşti din ţară şi străinătate, iar în această perioadă ajutorarea familiilor sinistrate din Oltenia şi din alte zone ale ţării afectate de inundaţiile din ultimele săptămâni, iar nu implicarea politică.