Mindfulness

Carl Honoré, unul dintre cei mai cunoscuți promotori ai mișcării „Slow Living” și autorul bestsellerului „In Praise of Slow”, avertizează că am ajuns să transformăm fiecare zi într-o cursă contra cronometru, în care încercăm permanent să facem mai mult, mai repede și mai eficient.

Mulți oameni mănâncă în timp ce lucrează, își verifică telefonul sau se uită la televizor, fără să simtă cu adevărat gustul mâncării și fără să își dea seama când s-au săturat. Specialiștii numesc acest obicei „a mânca pe pilot automat” și spun că poate afecta digestia.

Dacă ai încercat vreodată să meditezi și după aproximativ 12 secunde te-ai trezit gândindu-te la emailuri, liste de cumpărături sau sensul vieții, te poți relaxa: este perfect firesc. Mindfulness-ul nu înseamnă să scapi de gânduri, ci să schimbi relația pe care o ai cu ele.

Un exercițiu zilnic de mindfulness, care nu depășește 10 minute, poate avea efecte benefice asupra stării psihice, arată cercetări recente.

Într-un climat educațional în care dificultățile emoționale ale copiilor devin o preocupare constantă, cercetări recente încep să evidențieze soluții relativ simple.

Cercetările recente din neuroștiințe indică faptul că rugăciunea (o practică veche, prezentă constant în viața majorității credincioșilor) este corelată cu reducerea stresului și a anxietății, îmbunătățirea funcțiilor cognitive și o stare generală de sănătate mai bună.

Anumite practici zilnice pot avea un impact real asupra stării de sănătate și pot reduce riscul unor afecțiuni comune, însă nu pot ține loc de tratament. Alegerile făcute în timp influențează calitatea vieții, fără a oferi însă protecție absolută, potrivit Women’s Health.

Un program intensiv de șapte zile care a combinat meditația cu exerciții de respirație, conștientizarea corpului și tehnici de relaxare a produs schimbări rapide și măsurabile în activitatea cerebrală a participanților și în markerii din sângele acestora.

Tot mai mulți oameni cred că „nu pot medita” pentru că mintea le este prea agitată. Specialiștii arată, însă, că problema nu sunt gândurile, ci cultura digitală care nu ne mai lasă nicio secundă timp pentru noi.

Într-o lume în care termenul „self-care” a devenit noul imperativ moral, riscăm uneori să confundăm vindecarea și autoreglarea emotională cu evitarea.