Cât de obraznic poţi
să fii, atunci când striveşti cu buldozerul, jobenul excelenţei culturale de la Cluj: TIFF-ul?
Într-o ţară plină de absurd, ştirea că pianistul Bogdan Ota este extrem de supărat pentru că nu poate cânta în lăcaşurile Bisericii Ortodoxe poate câştiga lejer un loc fruntaş.
Familia
Trzănită, Dr Bubo, Poveşti din Folclorul Maghiar. Fie că le-am văzut înainte sau după `89, la unguri sau pe Minimax, în copilărie sau
adolescenţă, aceste desene şi altele au însemnat ceva pentru mulţi
dintre noi. Chiar atunci când, din pricina dublajului, nu am bănuit că
sunt maghiare. Ce animaţii i-au impresionat pe câţiva dintre copiii de
azi, aflaţi astăzi, de 1 iunie, într-un top realizat în colaborare cu
„Desenele Copilăriei”.
În ultimii ani se vorbeşte tot mai des de decentralizare sau
de regionalizare. În special aici, în Ardeal, ne saltă sufletul de bucurie când
auzim de asta. Imediat ne ducem cu gândul la „catraliardele” pe care le
trimitem la Bucureşti în fiecare an şi de „firfireii” care ni se întorc.
Guvernul Ponta se face că
privatizează Poşta Română şi CFR Marfă astfel încât acordul cu FMI să se încheie
pe 26 iunie cu o naraţiune ambiguă şi optimistă. Ambele părţi au nevoie să
anunţe succesul, iar FMI va vedea doar
partea plină a paharului, acea stabilitate macroeconomică aranjată din cifre, stază
a economiei, după cum spunea economistul Lucian Isar la Adevărul Live. În
termeni clinici, stază înseamnă oprire.
„Ei spun că masacrăm copacii. Noi am plantat aproximativ două miliarde de copaci“, spune premierul Erdogan (citat de CNN) în timp ce nu înţelege – sau se face că nu înţelege – de ce au ieşit oamenii furioşi în centrul oraşului Istanbul. Oamenii îşi cer drepturile, iar politicianul le răspunde „veniţi să-mi număraţi copacii!“. Este un tip de discurs arogant care cred că vă sună cunoscut.
Nimic nu a alimentat mai tare şi mai pătimaş teoriile conspiraţioniste decât proiectul Noii Ordini Mondiale. A fost atribuit mai tuturor dictatorilor cu anvergură mondială, masonilor, Iluminaţilor, elitei bancherilor evrei…
Am cinci ani. Sunt un copil liniştit, de fapt sunt cea mai ascultătoare fetiţă de pe strada Adrian. Nu ţip, nu fac mofturi la mâncare, nu sunt obraznică şi dorm câte o oră în fiecare după-amiază. Am o singură prietenă cu care mă joc zi de zi şapte mii de ore cu păpuşile, iar în rest nu mi se întâmplă nimic.
În capitalism toată lumea vinde, aşadar trebuie să ştii cum îţi prezinţi marfa dacă vrei să obţii un preţ mai bun. Acelaşi lucru e
valabil şi la ţări, care vând produse, tehnologie, turism, prestanţă, influenţă
geopolitică. Fără publicitate eficientă, aceleaşi produse care ar valora imens
se dau ieftin. Iar România nu ştie să se vândă pentru că este prea modestă,
prea autocritică, ba chiar masochistă.
Când vine vorba despre Iaşi, nu pot să fiu păcălită. Am să vă
povestesc şi de ce. Citeam, zilele trecute, amintirile unui
coleg-jurnalist, după o vacanţă în care a trecut şi prin oraşul meu. Am
să vă spun acum realitatea mea despre realitatea lui.
Scriitorul suedez Henning Mankel, militant activ în mai multe state ale
lumii (Mozambic, Israel - a făcut parte din flota care a încercat să
spargă embargoul impus arbitrar Gazei, etc.) a spus-o încă din 2011:
Lampedusa este un călcâi al lui Ahile. Pentru UE. La trei ani după
Lampedusa ne explodează în faţă...
”Noi apreciem proiectul european, ca proiect al păcii, dar
ni se aplică un dublu standard. Tot mai mulţi turci îşi pierd
încrederea.”, spune şeful biroului ziarului Zaman din Izmir ( 4 milioane
de locuitori, a treia metropolă a Turciei). Mai puţin de 40 la sută
dintre turci au acum încredere în Uniunea Europeană, faţă de `80 la sută
la finele anilor `90.
La Chişinău s-a procedat ca la...armată. Rândul doi a făcut un pas în faţă. Iurie Leancă a trecut în locul lui Vlad Filat. Natalia Gherman a preluat ştafeta de la Iurie Leancă. Igor Corman a preluat postul de preşedinte al Parlamentului, de la Marian Lupu. Ion Hadârcă, nu Mihai Ghimpu, a reprezentat liberalii, cei reformişti, la semnarea noului acord de guvernare.
Sfatul dat României de profesorul britanic James Mirrlees, laureat al Premiului Nobel pentru economie, este cât se poate de limpede: ieşiţi din UE! OK, sir, dar pentru a merge unde?
Eram culori vii. Eram născuţi cu vara-n păr, din vise mari, din
întâmplări ale luminii. Eram plini de culori, de viaţă, de zâmbet. Eram
nemuritori. Ca marea. Pe-atunci şi vorbeam cu marea mea. Tot pe-atunci fugeam de-acasă, în formaţie de visători.
Am încetat să mai cred că România se va face bine după anii de comunism şi cei de sălbăticie socială denumită generic „tranziţie”, într-un timp care să-mi permită să savurez, omeneşte, această transformare. Adică să stau liniştit pe terasa unei cafenele din oraşul meu şi să nu asist la bătăi între şoferii opriţi la semafor, de pildă.
Târgul Hurezilor, ocrotit de înaltele culmi ale Căpăţânii, din Oltenia de sub munte, e azi singurul din România care se mândreşte cu două branduri mondiale, recunoscute UNESCO, celebra Mănăstire brâncovenească de la Hurezi şi acum, pentru prima dată investită cu un blazon nobiliar, Ceramica de Hurezi, cu nu mai puţin vestitul ei Cocoş simbol, totodată creştin dar şi al vitalităţii şi bărbaţiei şi voiniciei şi vredniciei olteneşti.
Europa este supusă unui proces accelerat de îmbătrânire a populaţiei şi
aceasta merge în paralel cu o creştere fără precedent a numărului de
maladii mentale.
De la cele mai mici lucruri
la cele esenţiale, facem mereu alegeri. Alegem, însă, să fim răi sau buni?
Facem, practic, această alegere în viaţa noastră? Binele şi Răul sunt, oare,
noţiuni depăşite azi, au devenit ele concepte desuete, ţinte neatractive pentru
Educaţie, Sănătate, Guvernare, Politici publice etc.?
Un text semnat de Florian Bichir în „Evenimentul zilei“ ne-a amintit tuturor (şi mie, desigur) că în urmă cu 67 de ani, la 1 iunie 1946, Mareşalul Antonescu a fost executat la Jilava.
Topul celor mai buni designeri din lume a fost alcătuit de Business Insider în urma recomandărilor cititorilor cât şi recomandările staff-ului, publicaţia însăşi fiind în topul celor mai citite publicaţii online din întreaga lume. Află cine e acest designer.
Presa de la Moscova caută explicaţiile reale ale demisiei surprinzătoare, a vicepremierului Vladislav Surkov, cu atât mai mult cu cât unii editorialişti ruşi susţin că plecarea acestuia, din guvernul condus de Dmitri Medvedev, precede demiterea actualului premier.
Fumez la capătul vagonului. Sunt mulţumit: până la Urziceni am citit 25 de pagini din romanul „Intriga matrimonială” de Jeffrey Eugenides. Aud sirena locomotivei. Arunc ţigara la jumătate. Trenul se pune în mişcare. Mă întorc în vagon şi socotesc: până la Galaţi pot să duc peste 50 de pagini.
Cu atâtea subiecte importante în presă şi pe capul nostru cum ar fi dosarul transferurilor în fotbal şi terenul lui Gigi Becali pe care l-a cumpărat Mcdonalds, este tot mai dificil să vezi în afara agendei, spre ce este mai important. Think outside the box, cum s-ar spune!
Uitându-mă pe o hartă a zonelor de dezvoltare regională, România este
asemenea unei flori. Zonele respective servesc la colectarea datelor
statistice după sistemul NUTS (Nomenclature of Territorial Units for
Statistics). Pe această bază se porneşte unul dintre cele mai mari
proiecte de reformă din istoria administrativă a ţării: a pornit
procesul de „decentralizare-regionalizare“ al României.
Nu-mi prea place perioada carnavalului. Dar ce să-i fac? Stau în Mainz,
un epicentru al celui „de-al cincilea anotimp“. Aici vreau să îmi termin
teza mea de doctorat, despre perioada interbelică în Transilvania. Iar
în ultimele săptămâni a domnit un fel de stare de asediu in zonă (mă
refer la Mainz).
