Relații

Toată lumea vorbește despre a pune limite sănătoase în relații. Și totuși, în viața reală, ele par să nu schimbe mare lucru. Motivul este surprinzător de simplu: multe dintre lucrurile pe care le numim „limite” sunt, de fapt, doar cereri adresate celorlalți.

Sunt acele momente în care citești, lucrezi sau te uiți la un serial, în timp ce partenerul tău își vede liniștit de propriile activități. Situații banale, care nu par a avea nimic special - și totuși, oferă o formă aparte de confort social.

Ai fost vreodată într-o relație de durată în care te-ai simțit constant confuză, epuizată sau deconectată de tine însuți? Pe de o parte, partenerul părea atent și empatic; pe de alta, apropierea dintre voi venea la pachet cu condiții nespuse, presiune emoțională și manipulare subtilă.

Psihologii avertizează că tinerii de azi au o frică accentuată de singurătate. Ce spun specialiștii despre „colacul de salvare” folosit de cei din Gen Z pentru a se echilibra emoțional după o despărțire în iubire.

Unii varsă în chiuvetă colecția scumpă de băuturi a fostului partener. Alții dau drumul intenționat la căldură sau aer condiționat atunci când nu este cazul, doar ca să-l enerveze pe celălalt. Uneori, răzbunarea ia forma unor gesturi mărunte, precum refuzul de a trage apa la toaletă.

Când aveți și copii, divorțul înseamnă, dintr-o dată, două case, două programe și multe decizii care trebuie luate separat: cine îi duce la școală, cum se împart cheltuielile, cum se organizează timpul fiecăruia. Toate acestea ajung să consume mult mai mult timp, energie și bani decât înainte.

Adulții crescuți în medii instabile ajung mai des în relații tensionate și își schimbă mai des partenerii, relevă un nou studiu, comentat de zeci de oameni pe Reddit, care spun aceeași poveste, dar cu alte cuvinte.

Există un moment potrivit pentru a trimite un mesaj după o primă întâlnire, iar acesta nu are legătură cu celebra regulă a „celor trei zile”, pe care probabil ai auzit-o de nenumărate ori.

Romantismul în cuplu nu se traduce tot timpul prin cine știe ce gesturi spectaculoase sau momente hollywoodiene. Există tipuri de romantism care trec adesea neobservate în cultura populară, ignorate în numele pragmatismului.

Capacitatea copilului de a fi deschis și sigur pe sine depinde de modul în care părintele îi modelează emoțiile, sunt de părere specialiștii. Cu răbdare și atenție, părintele poate transforma fragilitatea celui mic în echilibru.

„Din perspectiva psihologică, aplicată, iubirea este un cumul de procese neurobiologice. Activează patru sisteme: dopamina, care ține de recompensa aceea intensă a îndrăgostirii; oxitocina, hormonul atașamentului; vasopresina, care contribuie la stabilirea

Un raport global despre fericire arată că 19% dintre tinerii de pe mapamond nu au nicio persoană la care să poată apela pentru sprijin. Paradoxal, generația cea mai conectată digital trăiește una dintre cele mai mari forme de singurătate.

Un nou studiu arată că partenerii romantici își influențează reciproc sprijinul pentru partidele politice de-a lungul timpului.

Granița dintre iubirea romantică și prietenia apropiată e mai subțire decât credem. Dincolo de sex sau etichete, ceea ce ține oamenii aproape e felul în care se sprijină, se ascultă și rămân prezenți unul în viața celuilalt.

Un nou studiu relevă că adolescenții crescuți în sărăcie sau lipsă de sprijin emoțional dezvoltă mai frecvent depresie și anxietate decât cei expuși la agresiuni directe. Efectele deprivării se transmit din copilărie până la vârsta adultă.

Uneori, independența precoce e un simptom al absenței. Copilul care se adaptează singur nu e neapărat puternic, ci format în lipsa unei protecții afective și a unei prezențe stabile.

„Fericirea și sănătatea mintală la vârsta a treia nu depind doar de factorii individuali, ci sunt extrem de influențate de interdependența emoțională și de calitatea relațiilor de lungă durată”.

„Suntem adesea părinții pe care am fi vrut să îi avem, nu cei de care au nevoie copiii noștri”, spune psihologul Oana Doruș. În spatele fiecărei crize de furie, al fiecărui refuz sau al fiecărui plâns există o poveste despre legătura dintre oamenii care învață împreună cum să se apropie.

Deși este adesea perceput ca o perioadă de liniște și bucurie, concediul lung de maternitate poate deveni, în lipsa sprijinului și a contactului social, o veritabilă capcană psihologică.

„Calitatea relațiilor noastre determină calitatea vieții noastre.” Așa și-a început Esther Perel, una dintre cele mai apreciate voci ale psihoterapiei contemporane, autoare de bestselleruri traduse în peste 30 de limbi și speaker cu peste 40 de milioane de vizualizări la TEDTalks.

Cadourile nu sunt întotdeauna gesturi de curtoazie. Uneori devin instrumente prin care se poartă micile conflicte din familie, arată editorialistul britanic Robert Shrimsley într-un text publicat în Financial Times. Totul pornește de la întrebarea unei cititoare.

„De ce e atâta răutate în spațiul online românesc?”, un psiholog explică cum anonimatul, lipsa consecințelor și validarea rapidă transformă agresivitatea într-un comportament obișnuit pe internet.

Prieteni AI pentru adolescenți? Chatboții de companie ridică deja temeri legate de dependență și siguranță. Un start-up din Silicon Valley, Character.ai, susține că „oamenii vor avea prieteni AI în viitor”, potrivit Financial Times.

Cel mai simplu mod de a scăpa de responsabilitate e să te prefaci că nu știi ce ai de făcut. Asta e incompetența strategică, un comportament calculat, ambalat în neajutorare. Psihologii atrag atenția: această tactică aparent banală poate duce, în timp, la dezechilibre majore în relații.

Tinerii în vârstă de până la 30 de ani sunt mai singuri ca niciodată, arată un material publicat în Financial Times, care pune apariția acestui fenomen pe seama accesului nelimitat la internet, combinat cu factori economici și sociali.

Inflația nu afectează doar bonul de la supermarket, ci și modul în care oamenii se întâlnesc, trăiesc și își păstrează legăturile. Un raport citat de phys.org, arată că presiunile financiare schimbă fundamental relațiile.

Cum gestionăm expunerea corporală în relația cu copilul? Psihologii vorbesc despre imagine de sine, limite sănătoase și sensibilitatea etapelor de dezvoltare ale acestuia. În primii ani, corpul părintelui devine reper și sursă de învățare pentru cel mic.

În timp ce OpenAI anunță noi măsuri de „igienă digitală” pentru cei aproape 700 de milioane de utilizatori săptămânali ai ChatGPT, psihologii trag un semnal de alarmă: folosirea frecventă a inteligenței artificiale în contexte personale poate afecta autonomia cognitivă, încrederea în sine.

Chatboții alimentați de inteligență artificială, precum ChatGPT, se dovedesc un sprijin real pentru persoanele neurodivergente, inclusiv cele cu autism, ADHD sau dislexie, ajutându-le să comunice mai clar și mai încrezător.

Adolescenții vorbesc cu AI-ul mai mult decât cu părinții. Chatboții devin confidenți, profesori și prieteni: nu judecă și sunt mereu disponibili. Dar când încrederea se construiește mai ușor cu un bot decât cu un om, ce rămâne din relații?

„Un consum exagerat de social media care duce la retragerea emoțională a părintelui este pentru mine un mare semn de alarmă.” Psihologul clinician Andreea Chirilă atrage atenția asupra unui fenomen tot mai des întâlnit în familiile tinere: părinți prezenți fizic, dar absenți emoțional.