Mindset

În prag de Sărbători, presiunea de a fi fericit amplifică tensiunile de zi cu zi. Lucruri care altădată treceau neobservate pot declanșa conflicte, iar așteptările ridicate din familie pot face ca fiecare comentariu sau gest al celor din jur să se simtă mai greu decât este în realitate.

Specialiștii spun că ceea ce prezice cu adevărat succesul constă în perseverența și pasiunea pe care le depui pentru a-ți atinge obiectivele pe termen lung.

La finalul fiecărui an, Spotify lansează Wrapped, raportul care arată obiceiurile muzicale ale utilizatorilor. În 2025, un nou indicator, „vârsta de ascultare” (calculată după anul lansării melodiilor preferate), i-a surprins pe cei sub 40-50 de ani, care s-au văzut „îmbătrâniți” .

Un experiment realizat în metroul din Milano arată că prezența neașteptată a unui super-erou poate să ne scoată din modul „pe pilot automat” și să ne facă mai atenți la nevoile celor din jur.

Presiunea de a fi mereu „pozitiv” și productiv, promovată agresiv online, generează un nou tip de burnout. Chiar și activitățile „sănătoase” duc la epuizare emoțională și anxietate, arată specialiștii. Ce-i de făcut?

Se pare că dezvoltarea unei rutine sănătoase ar putea reduce stresul cu 32% și crește performanța cu 23%, după cum arată studiile.

Un studiu publicat în Evolutionary Psychological Science arată că în relațiile de durată, femeile sunt atrase de bărbații care vor să se dezvolte personal și să se înțeleagă pe ei înșiși. Nu vorbim despre discursuri motivaționale sau atitudini superficiale.

Există oameni care oferă instinctiv: timp, bani, energie, prezență. O fac dintr-o zonă asumată, dar adesea și dintr-un impuls pe care nu îl mai pun la îndoială. Până când se trezesc obosiți, frustrați sau epuizați.

Imaginarea viitorului este un proces mental activ, nu o fantezie lăsată la întâmplare. În psihologie, scenariile despre viitor funcționează ca modele interne după care ne organizăm deciziile, motivația și modul de a evalua riscurile.

Un studiu publicat în august 2025 în Frontiers in Nutrition, cu titlul „Lifestyle Interventions and Biological Aging: A Systematic Review of Dietary, Exercise, and Stress-Reduction Pathways”, arată că felul în care trăim se reflectă direct în ritmul de îmbătrânire al organismului.

Peste un milion de persoane discută săptămânal cu ChatGPT despre gânduri suicidare, potrivit unui anunț recent făcut chiar de OpenAI. În timp ce compania afirmă că îmbunătățește siguranța conversațiilor, psihologii atrag atenția asupra pericolelor.

Unii oameni se tem de fericire așa cum alții se tem de înălțimi, pentru că mintea lor a învățat, de-a lungul vieții, că momentele voioase sunt urmate adesea de pierdere, critică sau rușine.

De la patul nefăcut până la e-mailul lăsat în draft, amânarea e o formă tăcută de auto-sabotaj. Nu ține de voință, ci de felul în care creierul procesează frustrarea, frica și plăcerea.

Lipsa de timp pentru sine nu mai este doar un disconfort modern, ci un factor de risc real pentru sănătatea creierului. Cercetările recente arată că presiunea continuă de a performa, fără perioade de refacere, favorizează declinul cognitiv și chiar demența.

Un nou studiu publicat în Journal of Behavior Therapy and Experimental Psychiatry arată că persoanele cu trăsături marcate de răceală emoțională și lipsă de empatie pot avea o capacitate peste medie de a interpreta corect ce gândesc și simt ceilalți.

Oamenii petrec astăzi mai mult timp în fața ecranelor decât oricând. În medie, adulții din Marea Britanie stau 4 ore și 20 de minute online pe zi pe smartphone, tabletă sau computer, potrivit raportului Ofcom Online Nation 2024.

În spatele multor datorii nu stă nevoia reală, ci orgoliul. Oamenii ajung să cheltuiască bani pe care nu îi au, pentru lucruri de care nu au nevoie, doar pentru a dovedi ceva celorlalți. Respectul cumpărat durează câteva clipe, dar consecințele financiare rămân ani întregi.

Un film de animație cu idoli K-pop transformați în vânători de demoni a devenit cel mai vizionat titlu din istoria Netflix. „KPop Demon Hunters” a stabilit noi recorduri de audiență și s-a transformat într-un fenomen global, cu milioane de vizualizări.

În România, dulapul cu medicamente a devenit noua cămară. Avem farmacii la fiecare colț, frigidere pline cu siropuri și părinți care îți bagă un Nurofen în palmă la prima tuse. Pe Reddit, străinii se miră, psihologii vorbesc de anxietate colectivă, iar statisticile confirmă.

Un studiu realizat de cercetătorii japonezi de la Universitatea Kobe arată că persoanele optimiste împărtășesc un tipar comun de activitate cerebrală atunci când își imaginează viitorul. Optimismul nu mai apare doar ca o atitudine, ci ca o strategie cognitivă coerentă.

”Noul eu”, dorința pe care o avem la fiecare început de an. Specialiștii avertizează că rezoluțiile noastre reprezintă o mare responsabilitate față de noi înșine

Nu uita vacanta, chiar dacă a trecut și spune-ți.“Nu am chef azi". Aceasta este soluția care te ajută să scapi de depresia post concediu și să te reconectezi la job.