Poveştile sfâşietoare ale copiilor români aruncaţi de părinţi în orfelinate şi adoptaţi de americani: „Vreau o poză cu mama. Mi-ar plăcea să-i văd chipul” 8

Duc un trai de vis pe tărmul american, însă le este dor de România şi vor să fie ajutaţi să îşi cunoască părinţii care le-au dat viaţă, chiar dacă i-au abandonat în orfelinate, după naştere. Aceasta este povestea emoţionană multor copii români adoptaţi, în anii '90, de familii din străinătate.

Poveştile sfâşietoare ale copiilor români aruncaţi de părinţi în orfelinate şi adoptaţi de americani: „Vreau
o poză cu mama. Mi-ar plăcea să-i văd chipul” Vezi comentarii 8

Cum a ajuns iubita unui afacerist din curtea fostului primar de Bârlad şefă peste o investiţie comandată de acesta

Cum a ajuns iubita unui afacerist din curtea fostului primar de Bârlad şefă peste o investiţie comandată de acesta

Nelida Theona Bălan (29 de ani) şi-a petrecut ultimii cinci ani stând în casă şi scriind câte opt ore pentru cărţile sale destinate femeilor nefericite. A decis că a sosit momentul ca experienţa sa în management să o folosească pentru administrarea Centrului multimedia pentru care Primăria Bârlad, la comanda fostului primar Constantin Constantinescu, a înglodat oraşul în datorii pentru următorii 25 de ani

M-am trezit într-o noapte în sunetul plăcut al lemnelor aruncate pe jăratic. Pâr-pâr-pâr. Apoi, legând în mintea mea acest sunet de nişte voci bărbăteşti uşor răstite, mi-am zis: „Eh, băieţii din cartier fac grătar la parter“. Am mai dormit vreo 20 de secunde, apoi am sărit în picioare: la parter ardea Terasa Fericirii, un bar de cartier în care îşi oblojesc rănile spirituale toţi bărbaţii trecuţi de 45 de ani de pe bulevard

acum 2 zile · comentarii (16)

Blogul e în vacanţă, dar vă invit să citiţi impresii de călătorie din Lima, Peru de acum doi ani. Am încercat să surprind cum e să trăieşti la Lima, departe de turismul tradiţional. Am scris despre lumile paralele pe care le vezi doar mergând pe stradă, despre comunitatea japoneză din Lima şi surprinzătoarele combinaţii culinare la care duce: sushi cu ceviche!

acum 4 zile · comentarii (0)

Nemuritorului prim-ministru al României ar trebui să i se recunoască măcar vreun record mondial în ceea ce priveşte supravieţuirea în condiţii extreme. I s-au aruncat bombe peste bombe fără niciun efect. Nu l-a clintit nici nucleara lu' Turcescu şi nici dosarul lui Băsescu. Stai să vezi ce nu credeai că o sa i se întâmple e micul lui dejun preferat. El este nimeni altul decât Victor Indestructibilului Ponta.

acum 4 zile · comentarii (45)

Orientul şi Occidentul se ciocnesc, în sens huntingtonian. Unii ar spune că se întrepătrund, sau că unul e pe cale să îl înghită pe celălalt. Să nu exagerăm, totuşi. Numărul imigranţilor sosiţi până acum pe acest preţios continent poate fi absorbit, însă adevărata problemă este aceea că imigranţii vor continua să vină, iar europenii devin tot mai intoleranţi.

acum 5 zile · comentarii (36)

„Moştenirea noastră care face din noi fiinţe superioare merită să fie păstrată, întreţinută şi transmisă atât autohtonilor, cât şi noilor veniţi. Rămâne de văzut dacă, într-o lume care înlocuieşte arta lecturii cu interconexiunea permanentă şi care reneagă elitismul cultural în numele egalităţii, mai este posibil să moşteneşti şi să transmiţi” (Alain Finkielkraut, L’identité malhereuse, 2013)

acum 2 zile · comentarii (8)

Ministrul Sănătăţii a fost foarte ferm: „Plicul cu bani nu se va mai putea întâlni în România, având toate regulile şi soluţiile prevăzute.” Această poziţie este fundamentată de decizia 19/2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care arăta că medicul este funcţionar public, iar infamul plic, tolerat tacit de autorităţi de atâta vreme, este mită.

La o vârstă la care alţii, cei mai mulţi, îşi caută înfriguraţi o cărare, nu drumul, Chris Simion, scriitorul, regizorul, iscoditorul neliniştit al înţelesurilor  filosofice ale vieţii, agitatorul şi animatorul evenimentelor teatrale şi social culturale, cheltuitorul lacom al unei energii pozitive istovitoare se înfăţişează, şi cu cea de-a şaptea carte, după debutul editorial la 16 ani

Un judecător acuză: conducătorii auto depistaţi conducând sub influenţă sunt insuficient pedepsiţi, ar trebui mărite sentinţele cu închisoarea, ar trebui să li se confişte maşinile, ar trebui să li se suspende carnetele. Un doctor propune: să li se refuze alcoolicilor tratamentul, ar trebui să şi-l plătească singuri şi dacă nu au bani, aşa le trebuie, de băutură cum au avut bani?

Guvernul ar trebui să se strângă într-o şedinţă de urgenţă care să pregătească organizarea unei licitaţii în vederea construirii unui gard enorm care să ne înconjoare din toate părţile. Studiile de fezabilitate să fie plătite cu celeritate. Cocoţaţi pe metereze să terminăm o dată pentru totdeauna cu corectitudinea politică şi alte prostii care au distrus Imperiul Roman. Şi Dacia.

În cei douăzeci şi cinci de ani de la instaurarea democraţiei în România, stânga a pierdut cele mai multe alegeri pentru preşedinţia României, două treimi, chiar dacă FSN, PDSR şi PSD au câştigat cele mai multe scrutine, fie că vorbim de alegeri locale, parlamentare sau europarlamentare.

Citind câteva cercetări mai noi, care analizează încercarea de inventare a unei naţiuni şi a unei literaturi „moldoveneşti”, distincte de cea română, nu te poţi opri să nu exclami: câtă risipă! Ce inutilă cheltuială de timp, de bani, de vieţi omeneşti! Ce gogoaşă umflată, rostogolită atâta amar de ani peste minţile bieţilor oameni!

acum 5 zile · comentarii (4)

Nu mi se întâmplă prea des să plec de la spectacole, oricât de nedătătoare de satisfacţii ar fi ele. Iar atunci când am luat decizia să plec, aceasta a fost urmată, firesc, de interdicţia autoimpusă de a nu mă pronunţa în scris despre ceea ce am văzut doar parţial. Cu toate că ştiu foarte bine că rare sunt situaţiile în teatru în care ceva ce începe prost se redresează radical pe parcurs şi ajunge să se termine chiar bine.

acum 5 zile · comentarii (0)

M-am tot întrebat, în ultimele luni, dacă i se va putea face vreodată, cu adevărat, dreptate fetei violate de cei şapte masculi din Văleni (imposibil de considerat bărbaţi, de orice minte sănătoasă). Şi n-am crezut nici pentru o clipă că ar putea fi pe lume ceva, vreo pedeapsă dată violatorilor, un leac sau orice altceva, care să îi ofere tinerei viaţa de dinaintea tragediei.

acum 12 zile · comentarii (112)

Tovarăşu’ Dan Ilie Ciobotea, ştii ce-i asta: „Aţi merita să adunăm tot satul aici, să vă violeze, să vedeţi ce înseamnă un viol”? Mă-ndoiesc că ai, cu adevărat, habar. M-am întrebat de multe ori de ce tocmai în cele mai grele şi neliniştite momente ale noastre, ale credincioşilor din ţărişoara asta declarată în majoritate ortodoxă, cel pe care ar fi trebuit să-l simţim alături poate la fel de mult ca pe Dumnezeu a fost de negăsit.

luna trecuta · comentarii (218)

Vrei să vezi exact ce i-au făcut cele şapte bestii fetei din Vaslui, pe care au violat-o trei ore continuu, au turnat alcool pe ea ca s-o trezească din leşin după leşin, nu? Vrei să vezi exact cine e fata, cum o cheamă, cum arată, cine-i maică-sa, taică-su, bunică-su, care, apropos!, abia mai stă în pat, nu?

luna trecuta · comentarii (68)

Draga mea, nu ne-am cunoscut niciodată. Poate de aceea mi-am şi găsit curajul să îţi scriu. Nu îţi voi spune că ştiu ceea ce simţi. Pentru că nu ştiu şi te-aş minţi. Nu vreau să îţi dau sfaturi. Nici n-aş avea cum. Nu vreau să te-ntristez mai rău. Îţi scriu doar pentru că tu eşti puternică. Eşti puternică, aşa cum eu nu cred că aş fi putut fi.

luna trecuta · comentarii (78)

Un chirurg ortoped dintr-un spital din ţara asta (vai şi-amar de soarta ei) a scris o scrisoare disperată în care a mărturisit că nu mai rezistă fără dotări minime, mai exact fără o amărâtă de bormaşină folosită în operaţii.  Ştiu, veţi spune că e vremea scrisorilor, dar e de subliniat că omul nu i-a scris lui Iohannis, nici lui Moş Crăciun, nici lui Dumnezeu. Pur şi simplu a pus pe hârtie o confesiune pentru cine are ochi şi urechi.

acum 7 luni · comentarii (10)
Postari Recente