deficit - ultimele știri

Deficitul bugetar al Federației Ruse riscă să explodeze până la finalul lui 2026, ajungând de aproape trei ori mai mare decât nivelul prognozat oficial, pe fondul scăderii abrupte a veniturilor din energie și al unor cheltuieli care ar putea depăși semnificativ estimările inițiale.

România se împrumută la costuri similare unui stat fără rating investment grade și ar putea înregistra în 2026 un deficit bugetar de cel mult 6% din PIB, în contextul măsurilor deja aprobate și al controlului cheltuielilor, potrivit JP Morgan.

Premierul Ilie Bolojan a respins vineri zvonurile despre cine ar putea prelua funcția de premier, subliniind că în PNL nu există doritori pentru șefia Guvernului. De asemenea, a atras atenția asupra dezechilibrelor financiare ale administrațiilor locale.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a prezentat marți câteva date importante legate de bugetul de stat pe 2026, precizând că ținta de deficit este spre 6% și că se pleacă de la o bază credibilă, având în vedere că deficitul cash pe anul trecut este estimat la 7,7% din PIB

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a explicat care este, în opinia sa, cea mai mare problemă pe care o are țara în prezent, menționând că din punct de vedere tehnic nu vede cum ar putea fi rezolvată.

Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean,a anunțat marţi că România intră în 2026 cu un deficit în scădere, iar acest lucru înseamnă că măsurile luate de Guvern au fost eficiente.

Guvernul României a adoptat marți seară Ordonanța de Urgență pentru completarea unor măsuri fiscal-bugetare, cunoscută drept „Ordonanța trenuleț”.

Au început să apară semne bune pentru economia României, remarcă economistul Cristi Tudorescu, însă tot el avertizează că mai există provocări la care guvernul nu a găsit încă rezolvarea. Cu toate acestea, există posibilitatea ca deficitul să scadă cu două procente în 2026, crede expertul.

Economiștii sunt tot mai pesimiști privind perspectivele economice din România, pe fondul deficitului uriaș și al lipsei reformelor. Un expert în fiscalitate a avertizat că această perioadă grea pe care o vor traversa românii nu se reduce la anul 2026.

În 2024, Guvernul Ciolacu a plătit din bugetul public taxele de viză turistică pentru mii de bugetari, în încercarea de a reduce artificial rata de refuz a vizelor pentru SUA sub pragul de 3% – condiția pretinsă de SUA pentru includerea României în programul Visa Waiver.

Pe forumul internațional r/AskBalkans, utilizatorii discută despre prognoza FMI pentru 2026, care arată o creștere economică de sub 2% în România, cea mai lentă din Europa de Est.

Anul viitor ar putea fi unul dificil pentru România, din punct de vedere macroeconomic, în care economia ar putea înregistra o creştere uşoară, de 0,5%, susţine Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România.

Primarul Buzăului, Constantin Toma (PSD), a declarat luni că, în prezent, aproximativ trei sferturi dintre primăriile din România nu vor face nicio disponibilizare, deși reforma administrației publice este necesară.

Specialiștii au analizat cât de realiste sunt proiectele ambițioase lansate de președintele Nicușor Dan – de la aderarea la OCDE și reducerea numărului de funcționari cu 20%, până la exploatarea gazelor din Marea Neagră – și ce obstacole ar putea apărea în calea implementării lor.

România se pregătește să bată din nou la ușa investitorilor internaționali, după un an cu presiuni pe buget și pe rating.

Consiliul Fiscal confirmă că bugetul pe 2025 a fost construit pe venituri supraestimate și cheltuieli ascunse. Deficitul real urcă la 8,4% din PIB. Adrian Negrescu avertizează: România trece prin cea mai gravă criză bugetară din ultimii 15 ani.

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, catalogat joi, 25 septembrie, minciuna privind deficitul drept un amestec de omisiune, cu date care erau incomplete, „ca să nu aduc acuze mai grave”.

România a obținut un acord de principiu din partea Comisiei Europene pentru un deficit bugetar mai mare decât cel planificat inițial. Bruxelles-ul cere disciplină, investitorii rămân precauți

Crin Antonescu a lansat, miercuri, în cadrul unei emisiuni realizată de Gândul, un nou val de critici la adresa lui Ilie Bolojan, pe care îl acuză că reduce mandatul de prim-ministru doar la problema deficitului bugetar.

Cancelarul Friedrich Merz a recunoscut public că Germania „a trăit ani de zile peste posibilitățile sale”, iar experții avertizează acum că, fără reforme economice radicale, țara riscă să intre într-o criză de proporții.

Florin Barbu, ministrul Agriculturii spune că avocado a urcat pe primul loc în topul importurilor de fructe şi legume. „Dacă vrem să mâncăm mozzarella și avocado și nu vrem să mâncăm roșii și brânză de la țăranii români, deficitul va crește”, a transmis oficialul.

Zvonurile apărute în spațiul public privind „cosmetizarea” bugetului astfel încât agențiile de rating să nu retrogradeze România au stârnit ample reacții. Economiștii consultați de „Adevărul” au explicat ce riscă Guvernul Ciolacu dacă se dovedește că a măsluit bugetul pe 2024.

Deficitul bugetar a ajuns subiect central în România. Cristian Roșu, analist politic, arată pentru Adevărul cine profită pe termen scurt, în timp ce contribuabilii rămân cu nota. Pe Reddit, românii dezbat dacă au simțit vreun beneficiu.

Dacă România ar taxa prostia băștinașilor ar salva sigur țara de la faliment și nu ar mai fi nevoie de alte taxe și impozite fără număr! De ce nu s-or gândi deștepții ăștia de la putere la cea mai simplă soluție?! Dacă suntem vigilenți și patrioți sau invers, trebuie să fim atenți că ne fură străini

Starea economiei românești continuă să se înrăutățească, în ciuda confirmării ratingului de către Fitch și a măsurilor luate prin pachetul fiscal, susține președintele CFA România, Adrian Codîrlașu, punctând că riscul recesiunii încă planează asupra țării.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu pentru Bloomberg, că România riscă să intre în incapacitate de plată dacă Guvernul nu va reduce rapid cheltuielile excesive din ultimii ani.

Deficitul contului curent va rămâne în jurul valorii de -7,5% din PIB până în 2026, ceea ce va accentua necesarul de finanțare externă și va crește vulnerabilitatea economiei la modificările percepției investitorilor, se arată într-o amplă analiză privind economia României.

Semne rele pentru economie: deficitul a crescut în primele 6 luni ale acestui an în comparație cu aceeași perioadă a anului 2024. Profesorul Bogdan Glăvan explică de ce economia României arată prost, iar creșterea taxelor și posibila introducere a impozitării progresive vor agrava situația.

Mediul de afaceri a analizat execuția bugetară publicată recent de Ministerul Finanțelor, atrăgând atenția că, deși statul colectează mai multe venituri în fiecare lună, cheltuielile, în special cele de personal, cresc într-o proporție și mai mare.

Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 69,80 miliarde de lei, respectiv 3,68% din PIB față de deficitul de 63,67 miliarde de lei, respectiv 3,62% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2024, potrivit datelor publicate de Finanțe.

Deficitul României a scăzut spectaculos, de la 9,6% din PIB în ultimul trimestru al anului trecut, la 7,5% în primul trimestru din 2025, potrivit datelor publicate luni de Oficiul european de statistică Eurostat.

Măsurile Guvernului Bolojan nu vor reduce deficitul bugetar sub 7%, așa cum ne-a cerut UE. În pofida sacrificiilor și a măsurilor draconice de austeritate, avem cel mai mare deficit de cont curent și comercial raportat la PIB și pare că România că se îndreaptă spre faliment, avertizează economiștii.

Secretarul General al PSD, Paul Stănescu, a reacționat după ce premierul Ilie Bolojan a prezentat al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, spunând că trebuie stabilit în Coaliție cine și cât trebuie să ducă din povara austerității.

Premierul Ilie Bolojan a explicat joi seara, la Antena 3 CNN, de ce a fost nevoie de anunțatul pachet de măsuri fiscale care a generat proteste.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat joi, 3 iulie, că prin pachetul de măsuri fiscale anunțat de premierul Ilie Bolojan, România evită „trei riscuri extrem de importante” și deschide „drumul negocierii împrumuturilor din PNRR”.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis luni, 30 iunie, că numărul dosarelor nou-intrate anual la instanțe a crescut în ultimii ani și este gestionat, în condițiile unui deficit de judecători de aproximativ. În 2024, au fost înregistrate 2.500.002 dosare nou intrate.

Într-o societate marcată de inegalități sociale și provocări economice, educația rămâne fundamentul dezvoltării durabile și al coeziunii sociale.

Bugetul României a fost construit pe cifre total nerealiste și ni s-a livrat iluzia unei economii în plin avânt, pentru a se justifica astfel „cheltuieli pe care, de fapt, nu ni le permiteam”, a afirmat luni ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Guvernul condus de Ilie Bolojan, abia instalat, se pregătește să apese pe accelerația unor reforme dure, menite să reducă drastic cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.

Comisia Europeană a acordat României o prelungire până în luna octombrie pentru a evalua impactul măsurilor fiscale care ar trebui să ducă la scăderea deficitului bugetar, potrivit unor surse. 

Economistul Radu Nechita, profesor la UBB, explică de ce nu se poate face reformă economică fără măsuri de austeritate, așa cum cer sindicaliștii. Oricât de mult s-a produs în această țară, statul a impus mai multe impozite și a cheltuit și mai mulți bani, explică el.

Acest text nu este o pledoarie pentru firmele străine deși, dat fiind că avem nevoie de ele ca de aer în economia românească, nu ar fi nicio problemă să fie așa.

Disputele în care sunt implicați, deopotrivă, politicieni și economiști pe tema impozitării veniturilor angajaților este una sterilă dacă desprindem tema din context.

Între răsuflarea ușurată pentru că România a ales Europa și datoria reformei, cu toții navigăm pe ape tulburi. Principala problemă a României nu este deficitul, ci faptul că societatea este profund fracturată.

Președintele ales Nicușor Dan a precizat în cadrul unor declarații de presă că o țintă de deficit realistă, optimistă pentru 2025 este de 7,5% din PIB. Discuțiile pe bugetul pe restul din 2025 și 2026 pornesc de la premisa de a nu crește taxe, potrivit acestuia.

Președintele ales al României, Nicușor Dan, a afirmat miercuri că „prioritatea principală în această perioadă este corectarea deficitului bugetar, iar dialogul cu partidele politice se va axa exclusiv pe identificarea soluțiilor în acest sens”.

Nicușor Dan, proaspăt ales în funcția de președinte, vine cu un program ambițios de reformare a sistemului sanitar. Însă când bugetul se strânge, iar austeritatea devine normă, orice plan ambițios pentru sănătate ridică o întrebare esențială: de unde bani?

România se află într-o situație extrem de dificilă, cu un deficit foarte apropiat de cel care a băgat în criză Grecia în urmă cu 16 ani, când colapsul a fost un efect combinat al crizei mondiale din 2008-2009 și al politicilor greșite de redresare.

Principalul risc pe termen scurt pentru economia României este riscul de retrogradare în categoria nerecomandată investițiilor („junk”), a afirmat luni Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România.

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a transmis, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, că e o oportunitate să recunoaștem beneficiile apartenenței la UE și să ne concentrăm pe consolidarea parcursului european.

România trebuie să depună eforturi pentru a ține inflația sub control, iar deficitul bugetar reprezintă „o puternică îngrijorare”. a declarat Adrian Vasilescu, unul dintre consilierii BNR.

Cu temperaturile crescând în fiecare an, problemele legate de exploatarea și deficitul de apă devin din ce în ce mai importante, cu atât mai mult cu cât secetele devin mai frecvente și pun o presiune tot mai mare asupra resurselor de apă.

Ținta de deficit de 7% pentru anul acesta este „realizabilă”, dacă Guvernul are „tot timpul ochii pe venituri și pe cheltuieli”, a declarat sâmbătă ministrul de Finanțe Tanczos Barna.

Pe fondul riscului de recesiune și a incertitudinii din economie, indicatorul de încredere macroeconomică a continuat să se reducă, a constatat Adrian Codîrlașu, președintele CFA România - asociație a profesioniștilor în investiții din România deținători ai titlului Chartered Financial Analyst.

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) atrage atenția asupra deficitului acut de forță de muncă din sectorul HoReCa, care afectează stabilitatea și sustenabilitatea afacerilor din domeniu.

Economistul șef al unei cunoscute bănci din România îndeamnă instituțiile financiare și cetățenii la prudență și flexibilitate în acest an, cerându-le să fie pregătiți pentru orice, sfaturi care arată cât de instabilă este economia țării în prezent.

Execuția bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2025 s-a încheiat cu un deficit de 11,01 mld lei, respectiv 0,58% din PIB față de deficitul de 7,89 mld lei, respectiv 0,45% din PIB aferent lunii ianuarie 2024.

Principalele provocări ale economiei românești vor fi deficitul bugetar ridicat, creșterea economică sub potențial, precum și inflația, avertizează analiștii CFA România în previziunile pe anul în curs.

Profesorul Cristian Păun explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, de ce românii au printre cele mai mari taxe pe salarii, în condițiile în care au printre cele mai mici venituri din Uniunea Europeană. Practic, fiecare dintre noi plătim acum pentru politicile economice eronate ale statului.

Rachel Reeves ar putea să aibă în fața sa o oportunitate neașteptată de a rezolva una dintre cele mai mari provocări economice cu care se confruntă Marea Britanie.