Video Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare susține că recesiunea tehnică este necesară. „Ceea ce traversează România astăzi nu este o criză”
0Recesiunea tehnică reprezintă un pas necesar pentru schimbarea modelului de creștere economică, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în cadrul evenimentului „România: creștere economică bazată pe competitivitate”, organizat în parteneriat cu Banca Mondială. La eveniment a fost prezentă și vicepremierul Oana Gheorghiu, care a vorbit despre competitivitate.
„Dacă vrem să evităm stagnarea la nivelul convergenței reale, adică capcana venitului mediu, trebuie să facem o schimbare bazată pe competitivitate, inovare, care nu mai este opțională. Competitivitatea nu se referă doar la inovare și tehnologie, necesită și disciplină economică, necesită instituții care funcționează și companii, inclusiv de stat, care au rezultate”, a declarat Oana Gheorghiu, în cadrul dezbaterii „România: creștere economică bazată pe competitivitate”.
Vicepremierul a afirmat, totodată, că reformarea întreprinderilor de stat „este o parte esențială care vine cu schimbarea modelului economic”, iar „guvernanța reală, selectarea transparentă a directorilor și disciplina financiară nu sunt detalii tehnice”.
„Tranzițiile de succes sunt dinamice, presupun crearea de noi activități și companii care înlocuiesc ce nu mai e viabil, adaptându-se astfel încât să ne folosim la maximum resursele, inclusiv talentul și energia. Talentul reprezintă resursa cea mai rară. Țările care au trecut de la venituri medii la mari au mai multe caracteristici în comun. Au protejat antreprenorialul, întreprinderile libere, au protejat performanța, au dezvoltat capitalul uman, au oferit recompense pe baza meritelor”, a adăugat ea.
La dezbatere a fost prezent și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Acesta a declarat, în cadrul evenimentului, că în ultimele două decenii România a realizat o convergență „remarcabilă a veniturilor, susținută de UE, dar cu toate acestea, așa cum arată și rapoartele Băncii Mondiale, acest progres a fost însoțit de dezechilibre macroeconomice și disparități regionale”.
„Din ’90 încoace, doar 34 de țări cu venituri medii au reușit tranziția către economii cu venituri ridicate, reprezentând mai puțin de 250 de milioane de oameni. Trecerea de la categoria de venit mediu la ridicat nu e nici automată, nici garantată”, a spus Alexandru Nazare.
El a afirmat totodată că ritmul scăzut de creștere înregistrat în 2025 și recesiunea tehnică au „ridicat semne de întrebare”, însă a dat asigurări că „ceea ce traversează România astăzi nu este o criză, este consecința anticipată și chiar necesară pe alocuri a unei schimbări deliberate de paradigmă”.
„Prea mult timp modelul nostru de creștere s-a bazat pe consum, suplimentat de deficite fiscale externe tot mai mari. Acest model fiscal a fost iluzia prosperității, erodând fundamentele economice. Am ales să corectăm, iar corecția, inevitabil, vine cu costuri de tranziție (...) Efortul de implementare consolidat în 2025 și 2026 este poate cel mai ambițios din istoria postaderare a României. Practic, la sfârșitul anului 2025 deficitul bugetar cash a coborât la 7,7% din PIB, semnificativ sub ținta de 8,4. Am redus cheltuielile de personal cu 0,6 din PIB, protejând investițiile publice. Nu am sacrificat viitorul pentru a gestiona prezentul. Suntem încrezători că o reducere suplimentară a deficitului la circa 6,2% din PIB până la sfârșitul acestui an este realizabilă. Bineînțeles, cu o traiectorie clară sub 3% pe termen mediu”, a precizat Alexandru Nazare.
Ministrul a prezentat pachetul de relansare economică: „Pentru prima dată, România dispune de un instrument dedicat atragerii de investiții strategice de mare anvergură, de peste 200 de milioane de euro, printr-o combinație de granturi, credite fiscale, garanții de stat și, acolo unde este oportun, participație la capital. Este un instrument care, din punctul meu de vedere, ne-a lipsit ani de zile, iar absența lui ne-a costat oportunități reale. Anvelopa totală până în 2032 pentru toate programele de sprijin se ridică la 5 miliarde de euro, iar banii vor fi canalizați către scheme de susținere în șapte sectoare prioritare, incluzând materii prime critice, noi tehnologii, apărare, cercetare și dezvoltare.”
Se încarcă comentariile...
