Analiză Cum a fost evitată recesiunea și ce șanse are România să-și reducă deficitul în 2026. Economist: „Alte majorări nu ar mai trebui să apară”

Au început să apară semne bune, e drept că timide, pentru economia României, remarcă economistul Cristi Tudorescu. Însă tot el avertizează că mai există provocări la care guvernul nu a găsit încă răspuns, iar deficitul reprezintă o mare problemă. Cu toate acestea, există posibilitatea ca deficitul să scadă cu două procente în 2026, crede expertul.

Apar primele semne ale unui reviriment timid. FOTO: Freepik

România are de departe cel mai mare deficit din întreaga Uniune Europeană, dar mai deține un record de nedorit: are și cea mai mare inflație. Cele două probleme sunt întocmai ca două boli grave, mortale, care afectează un organism și îl devorează, ruinându-l, până când îl împing în colaps. Iar vestea proastă este că „medicii”, în cazul de față politicienii și factorii de decizie, nu au soluții, ba chiar acționează în multe cazuri pe dos și hrănesc „virusurile și microbii”, adică deficitul și inflația.

Deficitul și inflația, ca SIDA și cancerul

Din cauza deficitului colossal, România riscă să piardă la un moment dat bunăvoința Comisiei Europene și să rămână fără fonduri europene, chiar dacă politicienii susțin, așa cum le stă în obicei, că riscul e inexistent. Iar inflația galopantă nici nu mai are nevoie de explicații pentru românii care au învățat ce înseamnă să plătescă de la o zi la alta tot mai mult pentru orice produs aflat pe rafturile supermaketului.

Când cei mai mulți economiști sunt pesimiști și nu au cum să vadă cu ochi buni încăpățânarea guvernului, care refuză să facă reformă și mizează pe creșterea taxelor și a impozitelor, ce aduc inflație, dar și pe împrumuturi masive și cheltuieli pe măsură ce adâncesc deficitul enorm, economistul Cristi Tudorescu vede luminița de la capătul tunelului și explică cum ar putea România să scape de la anul de două puncte procentuale din deficitul care o apasă tot mai mult. 

Într-o postare pe Facebook, expertul se referă la execuția bugetară și vorbește despre realizările guvernului, provocările și problemele care încă nu au răspuns, dar și despre perspective.

Primele semne bune

„Principalele concluzii extrase din execuția bugetară la octombrie 2025: Venituri pe primele 10 luni +12,3% vs cheltuieli totale pe primele 10 luni +9,9% → este prima lună în care deficitul bugetar a scăzut vizibil ca procent din PIB. - Deficit bugetar la 10 luni: -5,7% (vs -6,2% anul trecut), iar în lei este aproape la fel ca anul trecut: -109 mld lei până acum. La venituri m-am uitat în special la încasările din TVA și din accize, că tot se scria săptămâna trecută că nu se știa ce se întâmplase cu ele: TVA net încasat = record de 13,6 mld lei în octombrie, după luni mai slabe a urmat și o lună foarte bună de încasări. Eu presupun că media relevantă este undeva la 12,8 – 13 mld lei, la asta ar trebui să ne așteptăm ca încasări lunare”, spune Tudorescu.

Vestea bună este aici că veniturile din TVA au crescut față de lunile de vară, dar și peste cele încasate din TVA în aceeași perioadă a anului trecut.

„Clar sunt cu vreo 20% peste cele din iunie–iulie (când erau < 11 mld lei) și peste anul trecut: în oct. 2024 se încasau 11,2 mld lei din TVA. Accizele încasate sunt în creștere cu 10% vs anul anterior”, mai spune el.

Pe de altă parte, Cristian Tudorescu remarcă și că veniturile din impozit pe profit, impozite pe venit, contribuții asigurări sunt +15% la fiecare dintre aceste linii, în unele cazuri +20%. Toate cele de mai sus arată că partea din economie care își plătește taxele, în general și-a achitat dările către stat. Chiar așa, cu taxe nedorite și în creștere, adaugă expertul.

Marea provocare pe care guvernul nu a rezolvat-o încă

Rămân totuși niște probleme de rezolvat, iar Guvernul Bolojan se va confrunta cu o mare provocare: „Problema rămâne cu partea din economie care nu își achită dările — acolo să vedem cât va reuși Guvernul să diminueze evaziunea.”

În ce privește partea de cheltuieli, acestea ar fi rămas la nivelul ultimelor două luni ale anului trecut. „Trecând acum pe partea de cheltuieli: Deși lumea (era să zic site-urile, televiziunile...) a rămas cu impresia că au crescut cheltuielile de personal și în 2025, reamintesc pentru a N-a oară: cheltuielile au rămas la nivelul din noiembrie–decembrie 2024 = 14,2 mld lei lunar, iar în timp au început să mai scadă prin ieșiri din sistem, pensionări, plecări etc. În octombrie 2025, cheltuielile lunare cu personalul au fost 13,6 mld lei (-4%). Dacă proiectăm 12 luni înainte cheltuieli cu personalul de 13,6 × 12, ajungem să vedem acea mică scădere. Așadar, Guvernul n-a știut / n-a putut / n-a vrut să scadă cheltuielile prin măsuri pro-active — le-a lăsat să scadă natural, cu vreo 4%”, susține Tudorescu.

În același timp, anumite cheltuieli continuă să crească. „Cheltuielile cu bunurile și serviciile: luna trecută vedeam creșteri de +7% vs anul trecut și spuneam că sunt de neînțeles; acum vedem +5,5%, ceea ce arată acceptabil, fiind sub inflație. Celelalte cheltuieli rămân rigide, n-ai cum să le scazi pe termen scurt: pensiile rămân constante, dobânzile foarte greu pot fi reduse ca volum total, deci așa vor rămâne o perioadă lungă”, completează expertul.

Cum poate să scadă deficitul în 2026 cu două procente

Marea întrebare pe care și-o pune Cristian Tudorescu este următoarea: „Și atunci, cum o să scadă deficitul de la 8,4% anul acesta la 6–6,5% anul viitor?” Răspunsul vine tot de la el. Pornind de la ideea că în acest an s-ar putea să avem un deficit de 8,4%, absolut enorm, dar ușor sub cel din 2024, există posibilitatea ca în 2026 acesta să mai scadă 2 procente.

„Anul acesta este plauzibil 8,4%. Iar pentru anul viitor ar trebui redus cu 2 puncte procentuale din PIB, însemnând cam 38–40 mld lei. De unde ar putea rezulta această sumă? Odată implementate creșterile de TVA, bugetul încasează cam 1,5–2 mld lei lunar în plus: acele 13 mld vs 11 mld lei/lună. Impact creștere TVA: +18–24 mld lei în 12 luni complete. De la accize se mai strâng câteva miliarde în plus”, sunt primele surse care ar aduce bani în visteria statului.

În același timp, Guvernul Bolojan ar trebui să treacă de la exercițiile de PR la fapte și să scadă cheltuielile de personal bugetar, așa cum a promis, dar a „uitat” să o și facă. „Scăderea cheltuielilor de personal bugetar: acum sunt la -600 milioane lei economii lunare → într-un an: 7 mld lei economisiți”, este cealaltă sursă din care statul poate să mai obțină niște bani, prin economii.

Cristian Tudorescu crede că cele de trei soluții sunt suficiente pentru a coborî deficitul până spre 6%, anul viitor. În atare situație, Guvernul Bolojan nu ar mai trebui să apeleze la alte creșteri de taxe și impozite, în afara celor deja anunțate, susține expertul.

„Din acești trei factori rezultă o îmbunătățire de deficit de peste 30 mld lei în următoarele 12 luni. Asta îmi spune că, în afara modificărilor deja cunoscute de la 1 ianuarie — majorare impozit dividende și majorări de taxe locale (dacă trec legislativ) — alte majorări nu ar mai trebui să apară. Dar vor mai fi articole/ postări/ emisiuni TV care să ne sperie că TVA-ul se duce la 23%”, explică el.

Pentru final, Cristi Tudorescu a păstrat loc pentru o concluzie. „Și o ultimă concluzie: În postarea de acum 1 lună, mi-era teamă că și în HoReCa va crește TVA-ul de la 11% la 21%. După ce am văzut datele la octombrie, s-ar putea să scape fără TVA majorat. Ministrul Finanțelor spunea că susține, în acest moment, să rămână așa”.

Cum am evitat un colaps economic

Ulterior, el a revenit cu o altă postare în completarea celei de mai sus. În opinia sa, meritul pentru rezultatele ceva mai bune le aparține acelor români care își plătesc taxele, indiferent că este vorba despre companii sau despre populație.

„În loc să se laude, Guvernul ar trebui să mulțumească cetățenilor și companiilor care își plătesc taxele. Ministerul Finanțelor a publicat execuția bugetară la 10 luni, iar datele arată ceva mai bine decât în lunile anterioare, semn că economia are o bună reziliență la stresul indus de măsurile fiscale din perioada recentă. Faptul că deficitul bugetar de la începutul anului este 5,7% din PIB, comparativ cu 6,2% în aceeași perioadă a anului trecut, este meritul economiei. Mai bine zis, al acelei părți din economia noastră care își plătește taxele. Guvernul ar trebui, în primul rând, să mulțumească cetățenilor și companiilor care au suportat TVA-ul majorat, accizele în creștere, eliminarea facilităților pe muncă, CASS-uri aplicabile unei baze mai largi de contribuabili, plus o inflație mai mare”, constată expertul.

Din acest motiv economia a evitat să intre în recesiune, deși existau suficiente voci care anunțau acest lucru.

„Faptul că economia nu a intrat în recesiune, așa cum s-au grăbit să ne anunțe unii sau alții, este tot meritul ei — al economiei”, mai spune el.

Vești bune, vești proaste

Cristi Tudorescu adaugă și alte vești bune în cea de-a doua postare.

„Vești bune pe primele 10 luni: Veniturile totale la buget au urcat cu 12,3%, în timp ce cheltuielile au urcat cu doar 9,9%. Impozitul pe profit plătit de companii este 38,1 miliarde lei (+15,8%). Impozitul pe salarii și venit este 48,6 miliarde lei (+19,5%), în condițiile eliminării excepțiilor din cele patru sectoare economice care beneficiau de reducerea taxării pe muncă. TVA-ul net plătit la buget: 108,4 miliarde lei (+9,2%), din care în octombrie s-au virat net 13,6 miliarde lei, record lunar. Odată cu creșterea cotelor de TVA, viramentele către buget au urcat la 12–13 miliarde lei lunar, față de 10–11 miliarde anterior, ceea ce arată că șocul inițial al majorării cotelor a fost absorbit. Accizele plătite de la începutul anului sunt aproape 40 miliarde lei, în creștere cu 10%”, mai afirmă Tudorescu.

Până și cheltuielile cu personalul bugetar au scăzut pe anumite segmente, mai puțin cheltuielile cu bunurile și serviciile care continuă să crească. „Cheltuielile cu personalul bugetar au un ritm lunar de 13,6 miliarde lei, față de 14,2 miliarde lei lunar în prima parte a anului. Totalul este încă peste anul anterior (+5%), dar se observă tendința de scădere. Cheltuielile cu bunurile și serviciile: 79,7 miliarde lei (+5,5%), sub nivelul inflației. Celelalte cheltuieli (pensiile, asistența socială, dobânzile, subvențiile) sunt mult mai rigide și se modifică greu”, punctează el.

Există însă și câteva vești proaste, iar acestea nu sunt trecute sub tăcere.

„Unele sectoare sau activități vor avea probleme în perioada următoare. Aflăm despre insolvențe sau dificultăți economice în zone care deveniseră necompetitive”, sintetizează Tudorescu.

Ce ar fi de făcut

Cristi Tudorescu mai spune și ce ar trebui să facă Guvernul, în opinia sa. Concluzia finală este că doar în acest fel economia mai are o șansă la însănătoșire și va putea evita un colaps care i-ar afecta pe toți românii.

„După ce felicită economia care își realizează partea ei de contribuție la buget, Guvernul ar trebui să obțină rezultate reale din partea economiei care nu virează contribuțiile — rezultatele în lupta cu evaziunea sunt timide, greu de observat chiar și în date comparative. Să elimine obstacolele puse în calea business-urilor prin măsuri precum impozitul minim pe cifra de afaceri sau „taxa pe stâlp”. Să urgenteze deciziile de restructurare în companiile de stat și soluțiile pentru mari jucători privați aflați în dificultate — exemplu: Liberty Galați. Să ofere măsuri de sprijin direct și indirect pentru companii. De exemplu, creditele pentru IMM-uri anunțate prin Banca de Investiții și Dezvoltare — 6 miliarde lei pentru 2026 — par insuficiente. Anteriorul program IMM Invest oferea garanții de peste 11 miliarde lei anual, iar temerile privind neperformanța nu s-au adeverit: rata neperformanței este de 1–2%, puțin peste media creditelor obișnuite. Să arate capacitatea de reducere pro-activă a cheltuielilor statului. Până acum se vede doar o scădere naturală a cheltuielilor cu personalul, prin pensionări și plecări — -4% față de ritmul anterior. Doar în acest mod Guvernul va putea susține ceea ce partea bună, partea sănătoasă a economiei a arătat că poate face în condiții provocatoare”, este analiza lui Cristi Tudorescu.