Codîrlaşu: Anul ăsta jucăm la zero PIB cu risc de recesiune. Şi anul viitor va fi dificil

Anul viitor ar putea fi unul dificil pentru România, din punct de vedere macroeconomic, în care economia ar putea înregistra o creştere uşoară, de 0,5%, susţine Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România.

„Pe partea de macro, ce ne aşteptăm noi? Ca anul viitor să fie un an dificil. De ce? Pentru că vedem acest deficit bugetar, care este sticky, greu de redus, ceea ce probabil va presupune majorări suplimentare de taxe. Dar clar, cu un asemenea deficit, statul nu are cum să fie un factor care să impulsioneze economia, ci dimpotrivă va încerca să ia din economie. Dacă ne uităm şi la datele de Q2, de PIB, ce vedem? Valoarea adăugată brută din economie a scăzut şi au crescut taxele. Aceasta a adus PIB-ul pe plus. Deci, cumva, statul va tot trage din economie şi lucrul acesta nu are cum să ajute la creşterea economică. În acest context ne aşteptăm anul ăsta să jucăm la zero pe partea de creştere economică, deci PIB-ul se va învârti în jurul lui zero. Că va fi uşor plus sau uşor minus, dar tot în jurul lor zero. R

iscul este de downside, de recesiune şi e suficient să ne uităm la datele de ieri de pe consum, cât de negative au fost. E adevărat, e doar o primă lună. Probabil luna viitoare, poate avem o uşoară corecţie, dar mă rog, ne vor trebui o lună sau două ca să vedem dacă chiar ăsta e trendul. Că în iulie, dacă aţi văzut, a fost o uşoară creştere a activităţii, dar probabil a fost acea creştere a activităţii că veneau impozitele indirecte în august. În august am văzut căderea. Rămâne să vedem dacă acea cădere e doar one-off sau e mai permanentă. Dacă e mai permanent, clar, va afecta creşterea economică. În acest context, anul ăsta jucăm la 0 la PIB cu risc de recesiune. Anul viitor, o uşoară creştere, noi am spune poate mergem către 0,5% creştere economică, iar aici cheie în a creşte economia sunt fondurile europene", a spus Adrian Codirlaşu.

El a precizat că, în cazul în care România se va hotărî să acceseze fondurile europene, trebuie să ţină cont de faptul că durează între 6 şi 9 luni până intră efectiv în economie. Din acest motiv preşedintele CFA România nu vede o reluare a creşterii economice foarte puternică, ci una modestă, iar deficitul bugetar este o frână în a lăsa Guvernul să ajute economia.

„Inflaţia anul ăsta, jucăm la 10, vedem deja este 10%, rata inflaţiei. Anul viitor, probabil în august, când dispare efectul de bază de la TVA şi taxele indirecte, poate va fi o uşoară creştere, însă inflaţia va rămâne ridicată", a declarat Adrian Codirlaşu.

În ceea ce priveşte cursul de schimb, el a spus că am putea vedea o continuare a deprecierii în 2026.

Conform raportului „FY2026 Macroeconomic Outlook", aşteptările privind cursul de schimb euro/leu pentru anul fiscal 2026 se situează în intervalul 5,15-5,20 lei pentru un euro. O depreciere mai accentuată poate avea loc într-un scenariu negativ, în care riscul politic se materializează sau România este retrogradată la un rating sub nivelul pentru investiţii.

Asociaţia CFA România a prezentat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, raportul "FY2026 Macroeconomic Outlook", document ajuns la cea de-a doua ediţie. Prima apariţie a acestui document, care cuprinde previziunile macroeconomice pentru anul următor, a fost lansată pe 7 octombrie 2024. 

Banca Mondială a revizuit în scădere previziunile privind economia României

 Economia românească va înregistra un avans de doar 0,4% în acest an, faţă de un nivel de 1,3% previzionat în luna iunie, conform celei mai recente analize economice pentru Europa şi Asia Centrală a Băncii Mondiale.

Potrivit analizei „Locuri de muncă şi prosperitate", publicate marţi de instituţia financiară internaţională, atât în 2026 cât şi în 2027 creşterea economică a României ar urma să fie cu 0,6 puncte procentuale mai mică decât se estima în luna iunie, 1,3% respectiv 1,9%.

Potrivit instituţiei financiare internaţionale, creşterea consumului în România ar urma să încetinească până la aproximativ 1,1% în acest an, de la 5%, în medie, în perioada 2000-2024, deoarece consolidarea fiscală apasă asupra cheltuielilor, iar inflaţia rămâne ridicată. Banca Mondială menţionează că volumul vânzărilor cu amănuntul a crescut cu doar 3,1% în perioada ianuarie-iulie a acestui an, comparativ cu aproape 9% în 2024, iar înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut cu 22% în prima jumătate a anului.

De asemenea, Banca Mondială menţionează că România, cu un deficit fiscal care a depăşit 9% din PIB anul trecut, a introdus un pachet de consolidare fiscală care combină măsuri de cheltuieli, cum ar fi îngheţarea salariilor şi pensiilor publice, cu taxe mai mari. Potrivit estimărilor organizaţiei, deficitul fiscal al României ar urma să scadă sub 6% din PIB până în 2026.

La nivelul regiunii Europa şi Asia Centrală (ECA), Banca Mondială estimează că PIB-ul regional va creşte cu 2,4% în termeni reali în acest an, în scădere faţă de 3,7% în 2024, în principal din cauza unui ritm mai lent de expansiune în Federaţia Rusă. Excluzând Rusia, care reprezintă aproximativ 40% din producţia regiunii, creşterea este probabil să rămână aproape neschimbată, la aproximativ 3,3% în acest an şi anul viitor.