Analiză Cine mai investește în România când taxele se schimbă de la un an la altul. Avertismentul mediului de afaceri

După mai multe majorări de taxe și impozite, România trebuie să își schimbe abordarea pentru a continua reducerea deficitului bugetar. Îmbunătățirea colectării, controlul cheltuielilor și reguli fiscale stabile sunt printre soluțiile propuse de specialiști, în timp ce mediul de afaceri avertizează că schimbările frecvente afectează investițiile și planificarea pe termen lung.

Foto: Shutterstock

România se confruntă cu o provocare dificilă: trebuie să reducă deficitul bugetar, dar fără să pună o presiune suplimentară asupra companiilor și consumatorilor, într-un moment în care economia încetinește. Analiștii indică o nevoie tot mai mare de schimbare a strategiei: după majorările de taxe din ultimii ani, statul trebuie să acorde mai multă atenție veniturilor pe care nu reușește să le colecteze, eficienței cheltuielilor și stabilității legislative.

În paralel, mediul de afaceri solicită o perioadă în care regulile fiscale să nu fie modificate constant. Un moratoriu fiscal de trei până la cinci ani și un dialog regulat între Guvern și reprezentanții industriilor sunt printre propunerile avansate pentru a reduce incertitudinea și a încuraja investițiile.

Majorările de taxe au adus bani la buget, dar ajustarea continuă

România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din Produsul Intern Brut, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Pentru a corecta dezechilibrul, autoritățile au majorat cota standard de TVA de la 19% la 21%, au unificat cotele reduse la 11% și au crescut impozitul pe dividende de la 10% la 16%. Au fost majorate și impozitele locale pe proprietate, în timp ce regimul fiscal al microîntreprinderilor a fost modificat.

Măsurile au început să se reflecte în veniturile bugetare. În intervalul august 2025–iulie 2026, încasările din TVA au crescut cu 22,2% față de cele 12 luni anterioare. În primele opt luni din 2026, deficitul bugetar a fost de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă din 2025.

Totuși, ajustarea nu s-a încheiat. Comisia Europeană estimează un deficit de aproximativ 6,2% din PIB pentru întregul an 2026, iar România trebuie să continue corecția pentru a ajunge la 3% din PIB în 2031.

Ruxandra Târlescu, Partener coordonator Taxe PwC România, avertizează că spațiul pentru noi majorări este tot mai redus, în condițiile în care populația și companiile resimt deja efectele măsurilor fiscale.

„Creșterea taxelor ca soluție de reducere a deficitului bugetar și-a atins limitele”, subliniază specialista.

În opinia sa, România trebuie să găsească un echilibru între corectarea dezechilibrului bugetar și menținerea unei economii suficient de puternice pentru a susține veniturile statului.

Consumul și companiile resimt presiunea fiscală

Efectele măsurilor fiscale se văd într-un context economic dificil, în care inflația continuă să afecteze puterea de cumpărare, iar consumatorii devin mai prudenți. Inflația a ajuns la 10,85% în mai 2026, a coborât la 6,17% în august, dar a urcat din nou la 6,61% în septembrie, potrivit datelor prezentate în analiza PwC.

Comerțul cu amănuntul a revenit pe creștere în august, cu un avans de 2,3% față de luna precedentă și de 0,1% față de aceeași lună a anului anterior. Cu toate acestea, în primele opt luni din 2026, volumul cifrei de afaceri din comerț a rămas cu 5,1% sub nivelul din perioada similară din 2025.

Companiile sunt prinse între clienți care cumpără mai puțin și costuri mai mari cu energia, forța de muncă și taxele. În aceste condiții, noi majorări fiscale ar putea pune presiune suplimentară asupra consumului și investițiilor.

Ruxandra Târlescu atrage atenția că, dacă răspunsul la problema deficitului rămâne creșterea fiscalității, România riscă să afecteze tocmai activitatea economică de care are nevoie pentru a-și susține bugetul.

TVA necolectată, una dintre cele mai mari rezerve ale statului

Una dintre principalele soluții propuse de PwC este îmbunătățirea colectării taxelor deja existente. Pentru 2023, România nu a încasat aproximativ o treime din TVA-ul datorat, cel mai mare decalaj de conformare din Uniunea Europeană, comparativ cu o medie europeană de 9,5%.

Pierderea estimată s-a ridicat la 45,5 miliarde de lei într-un singur an. Potrivit analizei PwC, recuperarea fiecărui punct procentual din acest decalaj ar putea aduce aproximativ 1,5 miliarde de lei la buget.

Instrumentele pentru îmbunătățirea colectării există deja: facturarea electronică, raportarea SAF-T, sistemul e-Transport și declarația de TVA precompletată. Folosite împreună cu verificarea încrucișată a datelor și controale mai bine țintite, acestea ar putea ajuta ANAF să identifice mai eficient obligațiile fiscale neachitate.

O altă direcție este reforma cheltuielilor publice, fără sacrificarea investițiilor productive în infrastructură, energie, educație și digitalizare. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027 și menținerea unor reguli fiscale previzibile sunt, de asemenea, măsuri care ar putea contribui la o consolidare bugetară mai sustenabilă.

De ce cer companiile un moratoriu fiscal de trei până la cinci ani

Specialiștii propun instituirea prin lege a unui moratoriu fiscal care să garanteze stabilitatea principalelor taxe și impozite pentru cel puțin trei ani, ideal cinci. Eventualele excepții ar trebui justificate prin studii de impact publicate în prealabil și anunțate cu cel puțin 12 luni înainte de aplicare.

Analistul Adrian Negrescu consideră că instabilitatea regulilor fiscale a devenit, în sine, o povară pentru companii.

„În cinci ani, impozitul pe dividende s-a triplat în trei pași, regimul microîntreprinderilor a fost rescris de mai multe ori, iar TVA-ul a crescut. Niciun antreprenor nu poate construi un plan de afaceri pe cinci ani, când regulile se schimbă de la an la an. Instabilitatea a devenit o taxă în sine, poate cea mai scumpă dintre toate”, afirmă analistul Adrian Negrescu.

Impozitul pe dividende ilustrează această evoluție. Cota a fost de 5% până la sfârșitul anului 2022, a crescut la 8% în 2023, la 10% în 2025 și la 16% în 2026. În paralel, pragul de venituri pentru regimul microîntreprinderilor a fost redus de la un milion de euro la 100.000 de euro, iar impozitul minim pe cifra de afaceri, introdus în 2024, urmează să fie eliminat în 2027.

Pentru o companie care planifică o investiție pe zece sau douăzeci de ani, schimbările repetate complică estimarea costurilor și a rentabilității. De aceea, mediul de afaceri susține că nu este suficient ca autoritățile să anunțe măsurile cu câteva luni înainte, dacă structura taxelor continuă să se schimbe frecvent.

„Taxa pe stâlp”, un exemplu al instabilității fiscale

Un alt exemplu este impozitul pe construcțiile speciale, cunoscut drept „taxa pe stâlp”. Introdus în 2014, eliminat în 2017 și reintrodus în 2025, cu o cotă de 1%, acesta afectează infrastructura din domenii precum energia și telecomunicațiile.

Problema nu ține doar de costul taxei, ci și de incertitudinea privind regulile aplicabile investițiilor. Rețelele electrice, infrastructura de telecomunicații și capacitățile noi de producție necesită capital important și planuri pe termen lung.

Analistul Adrian Negrescu consideră că revenirea acestui impozit transmite un semnal nefavorabil investitorilor.

„Taxa pe stâlp este exemplul perfect de impozit care descurajează exact ce ne dorim cel mai mult: investițiile în infrastructură. Un investitor nu se sperie de o taxă de 1%. Se sperie că nu știe ce taxă va veni anul viitor”, subliniază analistul Adrian Negrescu.

Datele prezentate în analiza economică arată și că modificările legislative pot avea efecte contrare celor urmărite de autorități. În industria jocurilor de noroc, după schimbările introduse prin OUG 7/2026, numărul aparatelor autorizate în perioada februarie–mai a scăzut la 2.337, față de aproape 19.000 în aceeași perioadă a anului precedent. Încasările din taxele de autorizare au coborât de la 485 de milioane la 300 de milioane de lei.

Exemplul ridică întrebări privind modul în care sunt evaluate efectele măsurilor fiscale înainte de adoptare și arată de ce consultarea industriilor vizate poate fi importantă.

Investițiile străine au scăzut puternic în prima jumătate a anului

Instabilitatea fiscală și incertitudinea economică apar într-un moment în care investițiile străine directe au înregistrat o scădere puternică. Potrivit datelor citate în analiza economică, fluxul net a ajuns la 669 de milioane de euro în primul semestru din 2026, față de 3,72 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025, un declin de aproximativ 82%.

În trimestrul al doilea, fluxul net a fost negativ, de minus 521 de milioane de euro. Totodată, profiturile reinvestite au avut o valoare negativă de 1,1 miliarde de euro în primul semestru, ceea ce indică faptul că retragerile și distribuirea profiturilor au depășit reinvestirea acestora în economia locală.

Prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea a descris evoluția drept „un semnal care nu poate fi ignorat”.

Scăderea investițiilor nu poate fi atribuită exclusiv fiscalității, însă amploarea ei evidențiază nevoia unui climat economic previzibil. Pentru România, atragerea și păstrarea capitalului sunt importante atât pentru dezvoltarea companiilor, cât și pentru crearea de locuri de muncă și susținerea veniturilor bugetare.

Mediul de afaceri cere un dialog regulat cu Guvernul

Specialiștii propun înființarea unui consiliu consultativ economic pe lângă premierul Luca Niculescu. Acesta ar urma să reunească periodic reprezentanți ai marilor contribuabili și ai întreprinderilor mici și mijlocii, din sectoare precum construcțiile, industria auto, energia și alte domenii importante pentru economie.

Scopul nu ar fi ca firmele să dicteze politica fiscală, ci ca autoritățile să înțeleagă efectele măsurilor înainte de adoptarea lor. Un astfel de mecanism ar putea identifica din timp riscurile pentru investiții, locuri de muncă și veniturile bugetare.

Analistul Adrian Negrescu consideră că dialogul dintre Guvern și mediul de afaceri ar trebui să fie o practică obișnuită, nu o etapă formală.

„În orice economie occidentală, un premier vorbește constant cu industria. Nu ca să primească ordine, ci ca să afle consecințele deciziilor înainte să le ia. Dacă OUG 7, taxa pe stâlp, creșterile repetate ale impozitului pe dividende sau TVA-ul la locuințe ar fi fost discutate cu sectoarele vizate, statul ar fi avut azi mai mulți bani, iar investitorii nu ar fi plecat. Bugetul nu se face doar în birourile guvernamentale, ci și în fabrici, pe șantiere și în magazine”, susține analistul Adrian Negrescu.