Soluții sau iluzii? Ce cred economiștii despre planurile lui Nicușor Dan pentru reducerea deficitului
0Specialiștii au analizat cât de realiste sunt proiectele ambițioase lansate de președintele Nicușor Dan – de la aderarea la OCDE și reducerea numărului de funcționari cu 20%, până la exploatarea gazelor din Marea Neagră – și ce obstacole ar putea apărea în calea implementării lor. Concluziile, într-o analiză realizată de „Adevărul”.
Președintele Nicușor Dan a declarat recent, într-un interviu la Euronews, că România va putea reduce deficitul bugetar și relansa economia prin trei mari proiecte: aderarea la OCDE, extracția gazului din Marea Neagră din 2027 și finalizarea autostrăzii Constanța–Vest până în 2028. „O să avem, în sfârșit, o autostradă care să lege Marea Neagră de Europa Occidentală”, a spus șeful statului. Dar cât de realist este acest calendar și în ce măsură poate fi el o soluție la problema deficitului bugetar?
Nicușor Dan leagă direct reducerea deficitului de mari proiecte economice și de infrastructură. Întrebarea este cât de mult pot influența aceste proiecte echilibrele bugetare în următorii doi-trei ani. Gazele din Marea Neagră sunt programate să intre în producție în 2027, iar autostrada Constanța–Vest ar urma să fie finalizată în 2028.
Deficitul bugetar, însă, este o problemă imediată deoarece România trebuie să coboare sub 3% din PIB în 2026, conform angajamentelor față de Comisia Europeană. Până atunci, veniturile din gaz și beneficiile economice ale autostrăzii nu vor exista.
Pentru a înțelege mai bine realismul acestor promisiuni, „Adevărul” a adresat câteva întrebări unor specialiști care cunosc mecanismele economice și energetice ale României.
Promisiuni economice și realitatea deficitului
Nicușor Dan a spus că, în perioada 2025–2026, România va reuși să reducă deficitul bugetar prin marile proiecte de infrastructură și energie. Economistul Bogdan Glăvan atrage atenția că aceste măsuri au efecte doar pe termen mediu, odată ce sunt implementate, nu imediat.
„Îmbunătățirea infrastructurii, aderarea la OCDE și producția de gaze înseamnă o creștere a ofertei agregate. România va fi mai atractivă pentru investiții, costurile companiilor vor scădea și economia va crește. Iar creșterea economică duce la o bază de impozitare mai mare și, implicit, la mai multe venituri la buget”, explică Glăvan.
El avertizează însă că astfel de „vești bune” pot fi deturnate de clasa politică. „Am trăit deja blestemul resurselor cu PNRR. În loc să facă reforme, guvernanții au preferat să mențină o administrație anchilozată și să finanțeze politici de mituire a electoratului. Fără o reducere a risipei și o creștere a calității actului de guvernare, orice speranță de scădere a deficitului rămâne iluzorie pe termen lung.”
Gazul din Marea Neagră, între speranță și risc
Calendarul prezentat de Nicușor Dan prevede începerea extracției gazului în 2027. Analistul de energie Ana Otilia Nuțu consideră termenul fezabil, deși pot apărea mici întârzieri. „Exploatarea ar putea începe în prima jumătate a lui 2027 sau cel târziu în 2028. Presiunea publică și economică este foarte mare, iar investiția, estimată deja la peste 4 miliarde de euro, trebuie recuperată înainte de 2050.”
Potrivit acesteia, producția anuală ar putea fi de 8 miliarde de metri cubi, iar veniturile statului ar veni din redevențe, impozite, salarii și dividende prin Romgaz și OMV Petrom.
„Se vorbește de o cifră de 20 de miliarde de euro, dar calculele exacte nu sunt publice. Mai important decât banii este însă modul în care folosim gazul. România riscă să construiască infrastructură de consum de lungă durată, dar cu o producție limitată. Dacă nu orientăm gazul spre export și securitate regională, putem ajunge să fim din nou importatori masivi.”
Autostrada Constanța–Vest, investiție strategică
În ceea ce privește autostrada care ar lega portul Constanța de vestul țării, Bogdan Glăvan subliniază că astfel de proiecte nu aduc bani direcți la buget, ci creează oportunități economice pe termen lung.
Ana Otilia Nuțu completează: „Legătura rutieră a portului cu vestul Europei ar facilita transporturile de marfă și ar crește competitivitatea României. Porțiunea Sibiu–Pitești ar fi trebuit făcută acum 20 de ani, era un proiect vital pentru economie.”
Aderarea la OCDE și credibilitatea României
Un alt element invocat de președinte este aderarea la OCDE. Glăvan vede acest pas mai degrabă ca pe un semnal de credibilitate pentru investitori, nu o sursă directă de bani. „OCDE nu aduce venituri bugetare, dar creează un cadru instituțional care ajută România să atragă capital și să fie privită ca un stat stabil.”
Politica și economia, două calendare diferite
Ambii specialiști atrag atenția asupra decalajului dintre promisiunile politice și realitatea economică.
„Există riscul ca proiecte cu efecte în 2027–2028 să fie prezentate ca soluții imediate. România trebuie să reducă deficitul acum, prin reforme, prin stoparea risipei și prin utilizarea eficientă a fondurilor europene”, spune Glăvan.
Ana Otilia Nuțu adaugă că stabilitatea fiscală și claritatea reglementărilor sunt esențiale pentru a nu bloca investițiile. „Gazul din Marea Neagră și infrastructura sunt importante, dar nu pot fi pretexte pentru amânarea tranziției energetice și a reformelor structurale.”
Se încarcă comentariile...
