Analiză Cât de pregătită este România pentru o nouă criză mondială. „Va fi mult mai periculoasă decât cea din 2008”

Criza mondială va prinde România complet nepregătită, având în vedere criza politică, resursele financiare limitate, recesiunea deja instalată, inflația care erodează consumul, dificultățile financiare ale firmelor și deficitul bugetar mare. Analiștii consultați de „Adevărul” au explicat că șocurile externe vor amplifica presiunea creată de toate aceste probleme.

Criza mondială va prinde România complet nepregătită FOTO: Shutterstock

Datele din economie arată clar că degradarea a început deja în România, nu printr-un șoc spectaculos, ci prin acumularea unor semnale ignorate: consum în scădere, costuri în creștere și o economie tot mai fragilă.

„Realitatea economică a ajuns din urmă piețele financiare, iar pericolul unei recesiuni globale este mai prezent ca oricând. Este suficientă o singură scânteie geopolitică pentru ca bursele să se prăbușească asemeni unui joc de domino”, a declarat pentru „Adevărul” analistul Adrian Negrescu.

Potrivit acestuia, imaginea de ansamblu nu este deloc liniștitoare. „E greu de spus cât de pregătită este economia României în fața acestui tsunami financiar care riscă să se profileze la orizont. Și așa avem o balanță comercială complet deraiată, un deficit bugetar uriaș și o economie care trăiește după regulile recesiunii”. Cu alte cuvinte, vulnerabilitățile sunt deja interne, nu doar importate.

Chiar dacă la nivel bugetar apar semne de stabilizare, „un prim trimestru cu un deficit mai mic și o creștere a încasărilor din taxe și impozite”, economia reală spune altceva. „Datele din economia reală conturează tabloul unei economii aflate în recesiune. Altfel spus, la noi criza este deja prezentă”, a spus Negrescu.

La nivel internațional, adaugă acesta, multă vreme, piețele financiare au navigat pe un val de optimism aparent de neoprit, impulsionate de avansul fulminant al sectorului tehnologic. „Totuși, investitorii au ignorat cu desăvârșire avertismentele venite din economia reală. Astăzi, decalajul uriaș dintre cotațiile acțiunilor și realitatea dură generată de conflictul din Orientul Mijlociu se închide brusc”, precizează analistul.

Negrescu: Șocurile externe generează corecții de proporții pe burse

Adrian Negrescu a amintit că miercuri, prețul barilului de petrol a depășit din nou pragul critic de 110 dolari, iar joi a sărit de 120 de dolari. „Efectele acestei explozii tarifare se simt deja în cele mai sensibile sectoare. Companiile de transport aerian sunt forțate să anuleze zeci de mii de zboruri la nivel global. Acest blocaj este cauzat nu doar de dublarea prețului pentru kerosen, ci și de o penurie acută de carburant care lovește piața de profil. Transportatorii și-au redus drastic cursele, costurile logistice au explodat, iar comerțul mondial înregistrează o încetinire alarmantă”, a explicat Negrescu pentru „Adevărul”.

El a adăugat că iluzia unei energii ieftine și inepuizabile s-a destrămat complet. „Consumul industrial masiv din Asia și necesarul uriaș de energie pentru noile centre de date destinate inteligenței artificiale pun o presiune enormă pe rețelele de electricitate. Investitorii realizează un adevăr fundamental. Nu poți printa barili de petrol și nu poți susține avansul tehnologic fără energie fizică, palpabilă. Problema majoră pe plan global nu mai este doar prețul resurselor, ci disponibilitatea lor fizică, multe state având deja rezervele de urgență epuizate.

Această trezire la realitate anunță o corecție de proporții pe burse. Acțiunile companiilor dependente de lanțuri de aprovizionare ieftine sunt deja lovite de reducerea marjelor de profit. Este preambulul unei crize economice globale? Rămâne de văzut”, a explicat Negrescu.

Gresoi: Criza va fi mai periculoasă decât cea din 2008

Analistul de date Silviu Gresoi a declarat pentru „Adevărul” că „România nu va fi lovită de o criză ca în 2008, dar va resimți una mai periculoasă”.

„Semnalele economiștilor de talie mondială nu indică o repetare a crizei din 2008, ci apariția unui nou tip de risc chiar mai greu de detectat și mai dificil de controlat.

De data aceasta, problema nu se mai localizează la nivelul băncilor, ci în afara lor, în zona creditării non-bancare și a capitalului „invizibil”, unde s-au acumulat volume mari de bani, cu transparență redusă și risc crescut”, a explicat analistul de date pentru „Adevărul”.

Potrivit acestuia, pentru România, vulnerabilitățile nu sunt determinate de un singur factor, ci din suprapunerea mai multor presiuni deja existente: deficit bugetar ridicat, inflație persistentă, scăderea puterii de cumpărare și un context geopolitic instabil.

„Economia nu este în colaps, dar este fragilă.

Diferența majoră față de 2008 Financial Crisis este că impactul nu va fi brusc, ci gradual. Nu vom vedea căderi spectaculoase peste noapte, ci o erodare lentă: acces mai dificil la finanțare, consum în scădere, investiții amânate și presiune pe piața muncii.

Sistemul bancar este astăzi mai solid și mai bine capitalizat, ceea ce reduce riscul unui scenariu de tip Lehman. Însă criza care se conturează nu este una a băncilor, ci a încrederii și a lichidității în zone mai puțin vizibile ale economiei.

România nu este nepregătită, dar nici confortabilă. Iar dacă aceste riscuri se suprapun tensiunilor geopolitice, șocurilor energetice și corecțiilor pe piețele financiare efectul va fi resimțit mai ales de populație și companii, nu printr-un șoc, ci printr-o perioadă prelungită de presiune economică”, a explicat analistul.

Care sunt semnalele care prevestesc noua criză mondială

Există tot mai multe paralele între semnalele care au precedat criza din 2008 și cele care apar acum, iar ele conturează un tipar familiar: problemele nu pornesc dintr-un singur loc, ci din acumularea unor vulnerabilități ignorate, potrivit unei analize BBC.

Înainte de colapsul Lehman Brothers, primele fisuri au apărut în zone aparent izolate ale sistemului financiar, fonduri expuse la credite ipotecare riscante care au început să înghețe retragerile sau să se prăbușească. Astăzi, același tip de semnal apare în piața creditului privat, unde giganți precum BlackRock sau Blackstone limitează accesul investitorilor la bani, pe fondul presiunilor de lichiditate. Nu este încă o criză sistemică, dar mecanismul - blocaje locale care pot deveni contagioase - este similar.

Un alt element comun este creșterea accelerată a riscului financiar într-o zonă insuficient reglementată. În 2007–2008, problema era piața creditelor subprime; astăzi, atenția se mută spre creditul privat, o industrie care a crescut rapid la trilioane de dolari și care, potrivit Sarah Breeden, combină exact ingredientele periculoase din trecut: levier ridicat, opacitate și interconectare cu restul sistemului.

Și dinamica energiei trimite la același precedent. Înainte de criza financiară, petrolul a urcat agresiv, punând presiune pe economie. Acum, tensiunile geopolitice și blocajele din Strâmtoarea Hormuz împing din nou prețurile în sus, creând un risc suplimentar pentru inflație și creștere economică.

Pe piețele financiare, asemănarea este poate și mai clară: o perioadă de optimism excesiv înaintea unei posibile corecții. Dacă în anii 2000 bula era în tehnologie (dotcom), astăzi capitalul se concentrează masiv în companii legate de inteligența artificială, care domină indicele S&P 500. O eventuală corecție ar avea efecte în lanț, inclusiv asupra economiilor populației.

În fine, există o diferență care face situația actuală potențial mai complicată: spațiul de reacție este mai mic. După 2008, guvernele și băncile centrale au intervenit masiv, dar astăzi datoriile sunt mai mari, iar cooperarea internațională este mai fragilă. Așa cum avertizează economiștii de talie mondială, riscul nu este neapărat repetarea identică a trecutului, ci faptul că aceste fragilități, combinate, pot amplifica un șoc și împinge economia globală spre o nouă recesiune.

Pe scurt, tiparul este același: semnale timpurii ignorate, risc mutat în zone mai puțin vizibile, lichiditate care poate dispărea rapid și o încredere de piață care pare mai solidă decât este în realitate.