Creditele nu se ieftinesc nici în aprilie. Decizia BNR care îi vizează pe toți cei cu rate la bancă
0Banca Națională a României (BNR) a decis să mențină neschimbată dobânda de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, în cadrul ședinței Consiliului de administrație din 7 aprilie 2026. Această decizie vine într-un context de scădere lentă a inflației, care a coborât la 9,31% în februarie 2026, comparativ cu 9,69% în decembrie 2025.
Pe lângă dobânda cheie, BNR a păstrat și nivelurile ratelor pentru facilitățile specifice: dobânda Lombard la 7,50% pe an și dobânda pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, au fost menținute neschimbate ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale băncilor.
Scăderea inflației în primele două luni ale anului a fost determinată în special de ieftinirea energiei electrice și a gazelor naturale. Aceasta a fost însă parțial compensată de creșterile de prețuri în alte sectoare, precum alimentele cu valoare adăugată, prețurile administrate, produsele din tutun și combustibilii. În acest context, BNR a ales să păstreze politica monetară stabilă, pentru a asigura echilibrul între sprijinirea creșterii economice și controlul presiunilor inflaționiste.
Inflaţia creşte peste estimări din cauza scumpirii combustibililor
Banca Națională a României (BNR) estimează că rata anuală a inflației va înregistra o creștere în intervalul martie–iunie 2026, depășind valorile previzionate anterior. Această majorare este anticipată în principal ca urmare a scumpirii combustibililor, influențată de creșterea considerabilă a cotațiilor petrolului și gazelor naturale, ca efect al războiului din Orientul Mijlociu.
La aceste presiuni se adaugă efectele de bază nefavorabile pe segmentul energiei din trimestrul II 2026, precum și efectele tranzitorii generate de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorările de TVA și accize implementate în semestrul II 2025, arată BNR în comunicarea privind menținerea dobânzii cheie. Totuși, aceste efecte tranzitorii sunt așteptate să se epuizeze în trimestrul III 2026, ceea ce ar urma să conducă la o corecție descendentă rapidă a inflației anuale.
Pe de altă parte, progresul corecției bugetare inițiate în 2025 va exercita în perspectivă presiuni dezinflaționiste prin reducerea cererii agregate și, implicit, va influența favorabil anticipațiile inflaționiste. Această ajustare contribuie, de asemenea, la reducerea deficitului de cont curent. Cu toate acestea, există incertitudini legate de măsurile care ar putea fi adoptate în continuare pentru consolidarea bugetară dincolo de anul curent, în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și procedura de deficit excesiv.
Riscurile majore pentru activitatea economică și, implicit, pentru evoluția inflației pe termen mediu sunt generate de conflictul din Orientul Mijlociu și de criza energetică globală. Acestea pot afecta puterea de cumpărare a consumatorilor, activitatea și profiturile companiilor, precum și dinamica economiilor și a inflației la nivel european și mondial, influențând totodată percepția de risc asociată regiunii și costurile de finanțare.
În acest context, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în special a celor aferente PNRR, sunt considerate esențiale pentru contrabalansarea efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu. Aceste fonduri sprijină, totodată, implementarea reformelor structurale și tranziția energetică, stimulând potențialul de creștere pe termen lung al economiei românești.
Isărescu: Războiul din Orientul Mijlociu produce efecte asupra economiei României
În urmă cu câteva zile, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea că escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu a generat deja efecte vizibile asupra pieţelor energetice şi continuă să amplifice volatilitatea pieţelor financiare internaţionale.
„Contextul economic global traversează o perioadă marcată de schimbări profunde, iar evenimentele geopolitice recente continuă să influenţeze structura economiei mondiale. Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu a generat deja efecte vizibile asupra pieţelor energetice şi continuă să amplifice volatilitatea pieţelor financiare internaţionale. În acelaşi timp, tensiunile comerciale dintre marile economii şi tendinţele tot mai accentuate de fragmentare economică contribuie la menţinerea unui climat global dominat de incertitudine. Pentru economia României, aceste evoluţii externe se suprapun peste vulnerabilităţile interne deja cunoscute, precum persistenţa deficitelor gemene", a spus Mugur Isărescu, la conferinţa cu tema "Riscuri şi oportunităţi în sistemul financiar românesc".
Se încarcă comentariile...
