Analiză „Românii nu mai pot strânge cureaua”. Ce spun experții despre posibile noi creșteri de taxe

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, nu exclude posibilitatea unor noi taxe și impozite în 2027, deși afirmă că nu își dorește o asemenea măsură. Declarațiile vin în contextul presiunilor asupra bugetului și al costurilor ridicate cu dobânzile la datoria publică. Economiștii Adrian Negrescu și Silviu Gresoi au declarat pentru „Adevărul” că noi majorări fiscale ar putea afecta populația, consumul și activitatea companiilor.

Introducerea de noi taxe nu sunt o soluție pentru reducerea deficitului Foto: arhivă

Analiștii consultați de „Adevărul” au vorbit și despre deficitul bugetar, perspectiva ratingului de țară și măsurile pe care le consideră necesare pentru echilibrarea finanțelor publice.

Alexandru Nazare nu exclude noi taxe în 2027

„Nu-mi doresc taxe și impozite noi, dar avem nevoie de sustenabilitate”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Ministrul a vorbit și despre costurile cu dobânzile aferente datoriei publice, care ar urma să crească în 2027.

„Deja avem peste 60 de miliarde anul ăsta. Probabil că anul viitor vom avea peste 70 de miliarde dobânzi”, a afirmat Nazare.

Ministrul a menționat și evaluările agențiilor internaționale de rating, următoarele evaluări relevante fiind așteptate, potrivit declarațiilor sale, în ianuarie-februarie 2027.

Adrian Negrescu: „Românii nu mai au de unde să strângă cureaua”

Analistul Adrian Negrescu a declarat pentru „Adevărul” că populația nu mai poate suporta o nouă rundă de majorări fiscale, în contextul scumpirilor și al încetinirii economice.

„Românii nu mai au de unde să strângă cureaua. Am trecut printr-un an de scumpiri în lanț, cu cea mai mare inflație din Europa și cu o economie care încetinește. Orice nouă taxă pe consum sau pe muncă se va transforma imediat în prețuri mai mari și în consum mai mic, adică exact în contrariul a ceea ce are nevoie bugetul.

Declarația lui Nazare trebuie privită ca un avertisment adresat politicienilor populiști care încearcă acum, prin orice mijloace, să demonstreze că sunt capabili să ne ofere o viață mai bună. Mica mare problemă este că, spre deosebire de anii trecuți, acum nu prea mai au de unde să arunci cu bani. Pentru că nu mai sunt.

România și-a asumat o țintă de deficit extrem de dură pentru 2027 și, în plus, va mai avea de plătit 21 de miliarde de euro în contul datoriei, cea mai mare sumă din istorie pe care trebuie să o plătim într-un singur an.

Altfel spus, dincolo de dorințele politicienilor, situația bugetară elimină din start posibilitatea unor creșteri semnificative de salarii și pensii, a unor ajutoare de stat de miliarde de euro – așa cum erau împărțite cu dedicație în anii trecuți.

Nazare mai spune un lucru evident. Evitarea retrogradării nu se câștigă prin taxe, ci prin predictibilitate. Mediul de afaceri și populația au nevoie de un semnal clar că 2027 este anul în care statul își face ordine în propria ogradă, nu anul în care le cere din nou românilor să plătească nota”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.

Silviu Gresoi: „Soluția nu mai poate fi doar creșterea taxelor”

Analistul de date Silviu Gresoi a declarat pentru „Adevărul” că noile taxe trebuie analizate în raport cu situația populației, evoluția consumului și perspectivele economiei. Acesta a făcut referire la inflația de 6,61% și la scăderea consumului cu 5% în primele opt luni.

„Cred că trebuie să ne uităm mai întâi la capacitatea reală a populației de a suporta noi taxe. Avem o inflație de 6,61%, o scădere a consumului de 5% în primele opt luni și o putere de cumpărare deja afectată. Pentru multe familii, o nouă majorare a taxelor nu ar însemna doar reducerea economiilor, ci renunțarea la anumite cheltuieli. Iar pentru companii, presiunea fiscală suplimentară poate însemna investiții amânate, angajări blocate sau prețuri mai mari.

În privința ratingului, situația este ceva mai complexă. România se află încă în categoria recomandată investițiilor, dar la limita inferioară, cu perspectivă negativă. Reducerea deficitului de la 5,35% la 3,82% din PIB în primele nouă luni reprezintă un progres, însă nu este suficientă pentru a elimina riscurile. Agențiile de rating nu urmăresc doar câți bani colectează statul, ci și capacitatea economiei de a crește, evoluția datoriei publice și credibilitatea măsurilor bugetare.

Noile taxe ar putea contribui la evitarea retrogradării dacă aduc venituri suplimentare sustenabile, dar nu reprezintă o garanție. Există și riscul ca majorarea fiscalității să reducă și mai mult consumul și investițiile, afectând tocmai veniturile pe care statul încearcă să le crească.

Cred că România a ajuns într-un punct în care soluția nu mai poate fi doar creșterea taxelor. Este nevoie de o colectare mai eficientă, reducerea cheltuielilor nejustificate și stimularea economiei. Altfel, riscăm să îmbunătățim cifrele bugetare pe termen scurt, dar să slăbim economia pe termen lung”, a explicat Gresoi pentru „Adevărul”.

Ratingul României și evaluările din 2027

România se află la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, cu perspectivă negativă, potrivit evaluărilor agențiilor internaționale de rating menționate în material.

Silviu Gresoi a precizat că agențiile urmăresc evoluția deficitului, capacitatea economiei de a crește, datoria publică și credibilitatea măsurilor bugetare. În opinia sa, noi taxe ar putea contribui la evitarea retrogradării dacă generează venituri suplimentare sustenabile, dar nu oferă o garanție în acest sens.

Alexandru Nazare a indicat că următoarele evaluări relevante sunt așteptate în ianuarie-februarie 2027. Ministrul nu a exclus posibilitatea unor noi taxe în 2027, dar a declarat că nu și le dorește.

Ce măsuri propun economiștii

Adrian Negrescu a susținut că evitarea retrogradării ratingului de țară presupune predictibilitate fiscală și un semnal clar pentru populație și mediul de afaceri.

Silviu Gresoi a indicat trei direcții de acțiune: îmbunătățirea colectării taxelor, reducerea cheltuielilor nejustificate și stimularea economiei. Potrivit economistului, majorarea taxelor nu reprezintă singura soluție pentru reducerea deficitului bugetar.

În privința anului 2027, declarațiile ministrului Finanțelor și avertismentele celor doi economiști aduc în prim-plan aceeași temă: reducerea deficitului și menținerea încrederii investitorilor, în condițiile în care populația și companiile se confruntă deja cu presiuni economice.

Agențiile de rating vor reevalua România în ianuarie-februarie 2027

Următoarele evaluări ale agențiilor internaționale de rating sunt așteptate în lunile ianuarie-februarie 2027, după cum a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

„În ianuarie avem prima evaluare a agențiilor de rating. În ianuarie vine Fitch, în februarie vine Moody’s, în martie vine S&P. Nu ne putem permite să nu avem un buget credibil, pentru că ar atrage după sine un downgrade, o pierdere a calificativului de investiții, care ar fi extrem de dureroasă pentru toți românii, în special românii vulnerabili”, a declarat Alexandru Nazare.

În cele mai recente evaluări, agențiile S&P Global Ratings, Moody’s și Fitch au menținut ratingul suveran al României în categoria recomandată investițiilor, însă toate trei au păstrat perspectiva negativă. Cu alte cuvinte, România nu a fost retrogradată, dar riscurile privind evoluția finanțelor publice rămân prezente, iar perspectiva negativă indică posibilitatea unei înrăutățiri a ratingului dacă situația bugetară nu se îmbunătățește suficient.

Menținerea ratingului în categoria recomandată investițiilor este importantă pentru accesul României la finanțare, în timp ce perspectiva negativă arată că agențiile urmăresc în continuare evoluția deficitului, a datoriei publice și credibilitatea măsurilor prin care autoritățile încearcă să stabilizeze finanțele statului.