pensii - ultimele știri

Secretarul General al PSD, Paul Stănescu, a reacționat după ce premierul Ilie Bolojan a prezentat al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, spunând că trebuie stabilit în Coaliție cine și cât trebuie să ducă din povara austerității.

Magistrații români au trimis o scrisoare Comisiei Europene în care reclamă că intențiile politicienilor de a le reduce pensiile speciale le afectează independența și statutul profesional.

Consiliul Superior al Magistraturii susține că vârsta de pensionare a judecătorilor a scăzut de la 58 de ani la 52 de ani în prezent din cauza „instabilității legislative”. În ultima perioadă au fost formulate peste 60 de cereri de pensionare de către judecători şi procurori.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a transmis miercuri, 9 iulie, că magistrații nu împovărează sistemul public de pensii în cea mai mare măsură, așa cum se vehiculează în spațiul public, întrucât pensiile magistraților „ocupă un procent de maximum 4% din total”.

Premierul Ilie Bolojan a detaliat motivele din spatele deciziei de a impune contribuția la sănătate (CASS) pentru pensiile peste 3.000 de lei și de a elimina excepțiile pentru mămicile cu copii mici.

PSD a depus un val de amendamente pentru pachetul fiscal pe care Guvernul urmează să își asume răspunderea, astăzi, în Parlament, argumentând că trebuie respectat programul de guvernare, așa „cum a fost negociat în Coaliție“.

Guvernul a adoptat luni legea austerității cu amendamentele aduse de parlamentari, printre care s-ar putea afla şi solicitările sindicatelor afiliate Blocului Național Sindical (BNS).

Iarna următoare va fi extrem de grea pentru pensionari, având în vedere scumpirea medicamentelor, alimentelor, lemnelor de foc, agentului termic, apei și canalizării.

Vicepremierul Tanczos Barna a anunțat că Guvernul are în vedere prelungirea cu un an a măsurii de înghețare a salariilor și pensiilor din sistemul public.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a precizat joi, 3 iulie, că peste 1,7 milioane de pensionari din România vor fi afectați de decizia Guvernului de a impune plata CASS pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri principalele măsuri de austeritate care se vor aplica începând cu data de 1 august, precizând că este nevoie de un efort comun astfel încât România să nu intre în incapacitate de plată.

Guvernul ia în calcul taxarea a aproape 1,8 milioane de pensii, dublu față de numărul inițial care ar fi urmat să plătească controbuțiile la sănătate, potrivit calculelor „Adevărul”, bazate pe documentul discutat miercuri, care ar urma să fie prezentat oficialilor europeni.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis că nu există riscul amânării sau blocării plății pensiilor și salariilor, în contextul protestelor tot mai ample generate de măsurile Guvernului de reducere a cheltuielilor bugetare.

Rata sărăciei relative (AROP) în Uniunea Europeană a fost în medie de 16,2% în anul 2024, România înregistrând 19%, în timp ce grecii au avut 19,6%, iar bulgarii 21,7%, cea mai mare rată a sărăciei din UE.

Noul ordin al Casei de Pensii (CNPP), care schimbă modalitatea de calcul a stagiului de cotizare de după anul 2001, va avea efecte asupra unei anumite categorii de angajați, după cum au declarat pentru „Adevărul” experții din domeniu.

Un ordin al Casei de Pensii Publice (CNPP) schimbă modalitatea de calcul care stabilește vechimea în muncă, dat fiind că angajatorii raportează numărul de zile lucrătoare pentru care s-a plătit cotizația, în timp ce stagiul de cotizare din noua lege a pensiilor se referă la zile calendaristice.

Taxa pe boală, așa cum a fost numită anul trecut obligativitatea de a plăti CASS pe anumite concedii medicale, a fost reintrodusă prin noul program de guvernare 2025 - 2028, de data aceasta pentru toate certificatele, excepțiile de la plată fiind eliminate în totalitate.

Florin Manole, social democratul pe care partidul l-a propus pentru fotoliul de ministru al Muncii în noul Guvern condus de Ilie Bolojan, a făcut, luni, precizări despre taxarea pensiilor.

Programul de Guvernare PSD-PNL-UDMR-Grupul parlamentar al minorităților naționale perioada 2025 – 2028 prevede reducerea cheltuielilor publice și reduceri de personal, dar și plafonarea salariilor bugetarilor, aplicarea CASS la pensiile mari, potrivit unor surse avizate.

Casa Națională de Pensii Publice recunoaște, într-un răspuns oficial, că există cazuri în care pensionarii nu îşi primesc banii la timp, potrivit Antena 3 CNN, după ce sursa citată a relatat cazuri în care vârstnicii și invalizii au aşteptat luni întregi pensiile.

FMI a publicat vineri o serie de recomandări care pot reduce deficitul bugetar al României, printre acestea numărându-se o altfel de impozitare a muncii și recomandări privind impozitarea veniturilor din pensii.

Horațiu Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a anunțat joi, 5 iunie, că va propune Guvernului un memorandum pentru eficientizarea cheltuielilor instituției.

Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii, afiliată la Blocul Național Sindical, își exprimă îngrijorarea cu privire la discuţiile purtate la nivel guvernamental, referitoare la măsurile fiscale ce se doresc a fi luate în privinţa salariaţilor din sistemul bugetar.

Ministerul Muncii a publicat calendarul plății alocațiilor, indemnizațiilor, pensiilor și altor drepturi sociale în luna iunie, dând asigurări că banii vor ajunge la timp, fără sincope, și în această lună în care este minivacanța de Rusalii.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat luni, 2 iunie, că partidul susține un pachet de măsuri economice în care reducerea cheltuielilor statului să fie semnificativ mai mare decât eventualele creșteri de venituri bugetare prin taxe și impozite.

Zeci de mii de români au ales să muncească în țări europene occidentale de-a lungul anilor pentru salarii mai bune.

Uniunea Europeană nu a reuşit să sprijine dezvoltarea pensiilor suplimentare, care vin în completarea pensiilor de stat şi ajută la asigurarea unui venit adecvat la pensie pentru cetăţenii UE, se arată într-un nou raport al Curţii de Conturi Europene.

Banca Națională a intervenit în ziua de după primul turul al alegerilor prezidențiale „cu sume mari, chiar foarte mari”, a declarat marți, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului privind inflația, precizând că „erau și sume mari de plăți de pensii în acea perioadă”.

Numărul beneficiarilor de pensii speciale a ajuns în România la 11.637, potrivit celor mai recente date publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Este vorba de o creștere față de aprilie 2024, când se înregistrau 11.471 de astfel de pensii.

Un ordin al Ministerului Muncii, emis recent, introduce patru noi situații în care pensionarii sunt obligați să returneze pensiile, pe lângă cele 11 excepții de la scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii.

La dezbaterea moțiunii „Sistemul de pensii – un joc de-a alba-neagra cu viețile părinților și bunicilor noștri”, ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu a declarat că pensiile magistraților trebuie să se apropie de contributivitatea din sistemul public.

Ministerul Muncii a publicat miercuri calendarul plăților care vor fi efectuate în luna mai, dat fiind minivacanța de la începutul acestei luni, care echivalează cu un weekend prelungit.

Un constructor din București a fost amendat de ANAF după ce, în urma controalelor, s-a stabilit că nu a plătit contribuțiile angajaților, inclusiv cele aferente sistemului public de pensii.

Marea recalculare a pensiilor se apropiue de final, președintele Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu, anunțând că s-au efectuat deja peste 90% din procesele de recalculare.

Pensionarii care nu se încadrează pentru ajutorul guvernamental de 400 de lei pot apela la Casele de Ajutor Reciproc (C.A.R.) pentru a obține un împrumut rapid, fără birocrație și în condiții avantajoase.

Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cere o întâlnire de urgență cu liderii coaliției de guvernare pentru a discuta impactul propunerii legislative privind pensiile magistraților.

Ministerul Muncii a anunțat marți că toate plățile sociale, inclusiv pensiile, alocațiile și alte indemnizații, vor fi făcute anticipat în luna aprilie, astfel încât românii să poată folosi acești bani pentru Sărbătorile Pascale.

Plata pensiilor devine o povară tot mai mare pentru statul român, iar presiunea va crește și mai mult odată cu retragerea din activitate a generației „decrețeilor”.

Pensionarii care au primit pensii mai mari, ca urmare a calculelor greșite ale caselor de pensii, sunt nevoiți să restituie diferențele, chiar dacă au trecut mai mult de 3 ani de la constatarea diferențelor.

Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a declarat, marţi, că în mod sigur pensiile nu vor fi majorate cu rata inflaţiei în cursul acestui an şi că, în afara acelor ajutoare „one-off” în valoare de 800 de lei, acordate în două tranşe pensionarilor cu venituri mici, nu vor exista alte ajutoare.

Deși reținerea și nepata contribuțiilor pentru pensii este sancționată cu închisoarea de la 1 la 5 ani sau amendă, sunt multe situații în care cetățenii află la momentul pensionării că le lipsesc luni sau chiar ani din vechimea contributivă.

Premierul Ciolacu a clarificat că bugetul pe 2025 nu implică austeritate, subliniind că nu vor fi tăiate pensii și salarii, iar investițiile în infrastructură și sprijinul pentru firmele românești sunt priorități.

150,82 miliarde lei, reprezentând 7,89% din Produsul Intern Brut, este suma alocată plății pensiilor în acest an, a declarat, marţi, preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP), Daniel Baciu.

Preşedintele PNL, Ilie Bolojan, a vorbit, luni, despre posibilitatea indexării pensiilor în cadrul proiectului bugetului pentru anul 2025, subliniind că, deşi dorinţa generală este ca toate pensiile să fie indexate, situaţia economică a bugetului nu permite acest lucru.

12.625 de persoane au statutul de „eroi-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989”, potrivit datelor oficiale ale Casei Naționale de Pensii Publice.

Ministrul Apărării, Angel Tîlvar, susține că pensiile din Armată nu sunt „uriașe”, cea mai mare ajungând la 38.998 lei, în timp ce pensia medie a unui soldat gradat este de doar 3.258 lei.

Anul 2025 aduce o serie de modificări fiscale, prin ordonanța trenuleț fiind înghețate pensiile, salariile și alocațiile. Se reintroduce „taxa pe stâlp”, scade plafonul de la care se impozitează IMM-urile și se amână e-Factura și e-TVA.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat înaintea ședinței de Guvern că măsurile fiscale propuse în ordonanța trenuleț au drept scop găsirea resurselor de finanțare inclusiv pentru indexarea pensiilor mici în a doua parte a anului.

Pensiile au crescut de două ori în 2024, o dată prin indexarea cu rata inflaţiei, a doua oară prin recalcularea operată ca urmare a noii Legi a pensiilor. Şi salariul minim garantat a crescut de două ori, ajungând la 3.700 de lei brut.

Sindicatele afiliate Cartel Alfa au anunțat sâmbătă, după discuțiile cu guvernanții privind măsurile fiscale ce vor fi aplicate din 2025, că vor protesta față de propunerea de a cere angajaților să vină cu bani de acasă pentru voucherele de vacanță.

Pensiile vor fi livrate cu întârziere în ianuarie 2025, lucru care îi poate pune în dificultate pe unii pensionari, care așteaptă cu nerăbdare prima majorare a veniturilor ca urmare a indexării pensiilor cu rata inflației.

413.752 de persoane au încasat, în noiembrie, pensii și indemnizații prevăzute de legi speciale, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).

În ultimii 10-15 ani, multe țări s-au angajat în reforme ale pensiilor, care includ și creșterea treptată a vârstei legale de pensionare și reducerea diferențelor de gen.

Pensiile ar trebui să crească de două ori în 2025, prima majorare urmând să aibă loc după data de 1 ianuarie, iar cea de-a doua după finalul lunii martie, potrivit noii legi a pensiilor.

Guvernul a aprobat prin ordonanţă de urgenţă, măsuri fiscal-bugetare referitoare la sistemele informatice RO e-Factura şi RO e-TVA, precum şi la impozitul pe profit şi pe venit, TVA şi accize.

Compania Naţională Poşta Română va începe, de luni, distribuirea pensiilor, în baza convenţiei încheiate cu Casa Naţională de Pensii Publice.

România este în fața unei crize economice majore și toate partidele știu asta. Fără creșteri de taxe și fără o reducere drastică a cheltuielilor, nu vom face față anului 2025.

Deficitul bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a crescut la aproape 110 miliarde de lei în primele 10 luni, de la 63 de miliarde de lei în perioada similară a anului trecut.

Ministerul Muncii nu mai are suficienţi bani pentru a plăti toate pensiile în luna decembrie, aşa că joi urmează să fie aprobată scoaterea a 1,6 miliarde de lei din Fondul de Rezervă pentru ca oamenii să-şi primească banii.

Începând cu anul 2025, valoarea punctului de referinţă se majorează anual, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflaţiei, plus 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.