LIVE TEXT CCR a amânat, pentru a cincea oară, decizia privind reforma pensiilor magistraților. Tudorel Toader a criticat măsura
0Curtea Constituțională a decis, miercuri, să amâne cu încă o săptămână decizia privind reforma pensiilor magistraților. Următorul termen este 18 februarie 2026. Situația este complicată de solicitarea recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) ca CCR să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene în acest caz. În paralel, Curtea de Apel București urmează să se pronunțe asupra cererilor de suspendare privind numirea judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc.
UPDATE Tudorel Toader consideră că „este mult prea mult cinci amânări față de o problemă sensibilă”
Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a declarat că cea de-a cincea amânare a unei decizii la Curtea Constituțională privind reforma pensiilor magistraților este „excesivă”, având în vedere cât de sensibil este subiectul.
Fostul judecător CCR consideră însă că perioada de amânare este suficientă pentru ca magistrații constituționali să analizeze solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), iar pe 18 februarie ar trebui să fie pronunțată o hotărâre.
„Este mult, este mult prea mult cinci amânări față de o problemă sensibilă. Dincolo de bani e vorba de așteptare societății civile, de bunul mers al Justiției. Eu cred, fără să știm motivele de amânare, că un termen scurt de o săptămână lasă loc unui compromis între judecătorii CCR, probabil de a vedea ceva din documentația care este la dosar și probabil pe data de 18 să avem o decizie într-un sens sau altul”, a afirmat Tudorel Toader.
Acesta a precizat că nu cunoaște argumentele invocate de Înalta Curte, dar a subliniat că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, solicitarea unui punct de vedere de la CJUE depinde de momentul în care este exercitat controlul de constituționalitate.
„Există o diferență clară între controlul a priori, înainte ca legea să intre în vigoare, cum este cazul de față, și controlul a posteriori, când e vorba de o excepție de neconstituționalitate care se referă la o lege în vigoare”, a explicat fostul ministru al Justiției.
UPDATE O altă amânare la CCR pe pensiile magistraților. Următorul termen, 18 februarie
Curtea Constituțională a decis, miercuri, după aproape o jumătate de oră, să amâne cu încă o săptămână decizia pe pensiile magistraților. Următorul termen este 18 februarie 2026.
UPDATE La sediul CCR a ajuns și judecătorul Gheorghe Stan, care se afla în concediu
Judecătorul Gheorghe Stan, aflat în concediu de paternitate, s-a prezentat în urmă cu puțin timp la sediul instituției. Nu este clar, însă, dacă acesta va participa la dezbateri sau dacă ceilalți judecători vor lua act oficial de concediul său.
Potrivit unor surse, ședința de astăzi ar urma să fie din nou amânată, aceasta fiind a cincea amânare a pronunțării unei decizii privind reforma pensiilor magistraților. Potrivit regulamentului Curții Constituționale, prezența tuturor celor nouă judecători este obligatorie pentru dezbaterea proiectului de lege.
UPDATE Ministrul Dragoș Pîslaru avertizează că România riscă să piardă 231 milioane de euro din PNRR
Tergiversarea adoptării legii privind reforma pensiilor speciale ale magistraților și conflictele de interese care planează asupra acestui proces pun în pericol fondurile europene alocate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), avertizează ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru.
Într-o intervenție la Digi24, miercuri dimineață, ministrul a acuzat amânările succesive ale actului normativ, în ciuda faptului că Guvernul a îndeplinit condițiile solicitate de Comisia Europeană.
„Tergiversările sunt complet inacceptabile. Justiția nu poate fi acaparată de un conflict de interese. Miza nu este doar una financiară, ci ține de sentimentul de dreptate și echitate în societate”, a declarat Pîslaru.
„Discutăm despre 231 de milioane de euro pe care îi vom pierde și, poate mai important, despre sentimentul oamenilor legat de dreptate și echitate. De peste patru ani, Comisia Europeană vede cum România își asumă o reformă și apoi o amână. Încrederea Comisiei este foarte scăzută și pe bună dreptate. Singura excepție reală a fost guvernul Ilie Bolojan și actualul guvern”, a adăugat acesta.
Ministrul Fondurilor Europene a criticat blocajele din sistemul judiciar care afectează reforma pensiilor speciale, subliniind că actualul Executiv este primul care a făcut pași concreți pentru rezolvarea acestei probleme. Potrivit ministrului, proiectul de lege a fost validat la nivel european, iar adoptarea acestuia ar fi dus la îndeplinirea unui jalon important din PNRR.
Zegrean, despre intrarea în concediu paternal a unui judecător al CCR: „Foarte interesant. Aproape sigur vom vedea altă amânare”
Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, a declarat marți, 10 februarie, că ședința CCR programată pentru miercuri are mari șanse să fie din nou amânată, după ce judecătorul Gheorghe Stan, parte din completul care a început dezbaterile privind legea pensiilor speciale, a plecat în concediu parental.
Augustin Zegrean a explicat că, dacă un judecător a participat la începutul dezbaterilor, CCR nu poate continua cu altcineva în locul lui, subliniind că, indiferent de tensiunile din jurul Curții, regulile procedurale sunt clare: completul care începe o dezbatere trebuie să fie același până la pronunțare. Iar absența unui judecător poate bloca, din nou, o decizie așteptată de luni de zile.
Judecătorul Gheorghe Stan ar fi solicitat concediu paternal
Potrivit unor surse judiciare, judecătorul Gheorghe Stan ar fi solicitat concediu paternal începând de luni, ceea ce face puțin probabilă prezența sa la ședința de miercuri a Curții Constituționale. Sursele nu exclud însă varianta ca magistratul să își anuleze concediul pentru a putea participa la deliberări, în condițiile în care, teoretic, este necesară prezența tuturor celor nouă judecători care au participat la începutul dezbaterilor.
Chiar și în lipsa acestuia, susțin aceleași surse, deliberările ar putea fi reluate dacă se întrunește cvorumul minim de șase judecători. La precedenta ședință, din 16 ianuarie, CCR a decis întreruperea deliberărilor pentru „o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei” și a expertizei contabile depuse de ICCJ, autorul sesizării.
Cererea ICCJ: sesizarea CJUE și acuzații de discriminare
Un alt element care apasă asupra deciziei CCR este solicitarea Înaltei Curți de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene. ICCJ susține că legea pensiilor de serviciu ale magistraților ar trata „discriminatoriu” judecătorii în raport cu alți beneficiari de pensii de serviciu și ar „reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor”.
În argumentația transmisă CCR, Înalta Curte arată că actul normativ ar perpetua o stare de „instabilitate legislativă” și ar institui „un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv”. De asemenea, potrivit ICCJ, legea ar încălca dreptul Uniunii Europene, întrucât nu ar respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime.
O lege contestată, după patru amânări
Curtea Constituțională urmează să se pronunțe miercuri, 11 februarie, asupra constituționalității Legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, promovată de Guvernul Bolojan, care prevede reducerea pensiilor și creșterea vârstei de pensionare. Actul normativ a fost atacat la CCR de ICCJ.
Pe 16 ianuarie, judecătorii constituționali au decis, pentru a patra oară, amânarea pronunțării, stabilind termenul din 11 februarie. Atunci, la ședință au fost prezenți toți cei nouă judecători ai CCR, inclusiv Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, ale căror numiri sunt contestate în instanță.
Decizii așteptate și la Curtea de Apel București
Tot miercuri, Curtea de Apel București este așteptată să se pronunțe asupra cererilor de suspendare a actelor de numire a judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc la CCR, depuse de avocata Silvia Uscov. Ședința este programată la ora 9.00, cu o oră înainte de cea a Curții Constituționale.
Cu o zi înainte, pe 10 februarie, CAB a respins ca nefondată o altă cerere de suspendare a decretului semnat de Nicușor Dan privind numirea lui Dacian Dragoș. În ceea ce privește cererea de anulare a documentului, instanța urmează să stabilească un termen ulterior.
În același dosar, Curtea de Apel a admis cererea de sesizare a CCR formulată de avocații Președinției, solicitând clarificarea sintagmei „activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”, referitoare la condițiile de vechime pentru judecătorii constituționali. Alte excepții ridicate în proces au fost respinse.
Context tensionat și avertismente legate de fondurile europene
Tensiunile din jurul acestui dosar nu sunt noi. La termenul din 29 decembrie 2025, cvorumul nu a putut fi întrunit, deși Simina Tănăsescu își anulase concediul pentru a fi prezentă. Patru judecători - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc au lipsit, după ce, în ziua precedentă, părăsiseră ședința în timpul unei pauze. Ulterior, aceștia au explicat că au solicitat amânarea pronunțării pentru obținerea unui punct de vedere al Guvernului și a unui studiu de impact al legii.
Pe 15 ianuarie 2026, ICCJ a depus la CCR o expertiză care arată că legea contestată „anulează pensia de serviciu”, întrucât aceasta ar deveni mai mică decât pensia calculată pe bază de contributivitate.
Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a transmis o scrisoare președintelui CCR, în care a informat că membrii Comisiei Europene consideră neîndeplinit Jalonul 215, ceea ce ar putea duce la pierderea a 231 de milioane de euro pentru România. „Totuși, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026”, a precizat prim-ministrul.
Președinta ICCJ, Lia Savonea, a reacționat afirmând că „avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate (…) reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”.
Ulterior, Ilie Bolojan a respins ideea unei presiuni asupra judecătorilor CCR, susținând că nu le-a cerut „să dea o sentință sau alta”, ci a considerat „de bun-simț să se știe aceste lucruri”, întrucât, atunci când „se vor pierde banii sau orice altfel de bani”, „se vor căuta responsabili”.
Se încarcă comentariile...
