Analiză Suspansul privind proiectul pensiilor magistraților se prelungește în ultimele zile din an. „E limpede că sunt două tabere foarte clar delimitate”
0CCR a decis să amâne din nou decizia cu privire la noul proiect pentru modificarea condițiilor de pensionare ale magistraților, context în care specialiștii avertizează cu privire la o posibilă amânare prelungită. Judecătorii constituționali ar trebui să ia o decizie într-o ședință programată luni, 29 decembrie, de la ora 10.00.
Decizia de amânare de duminică, 28 decembrie, vine în contextul în care patru judecători au părăsit sala, refuzând să mai revină la dezbateri, potrivit informațiilor Adevărul.
„Curtea Constituțională a decis, duminică, continuarea deliberărilor în data de 29 decembrie 2025, ora 10,00, în cazul obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând lipsa cvorumului în cadrul ședinței de deliberare intervenită în data de 28 decembrie 2025”, a transmis CCR într-un comunicat de presă.
Această amânare s-ar putea prelungi însă, cel puțin până în luna ianuarie, indică analiștii.
„Din ce înțeleg eu, există majoritate pentru a valida proiectul guvernului (5-4) (...) Dar e disperare mare. Așa că ce portiță au găsit judecătorii numiți de PSD, adică cei 4? Au ieșit din sală. Ca să nu mai fie cvorum să nu se poată vota! E halucinant!
Acum ședința a fost mutată pe mâine. Dar poate se gândesc ei că pot cumva intra așa în grevă pe tema asta să nu se poată vota niciodată, chit că ar exista majoritate în CCR! Vă dați seama? Ar fi o criză constituțională majoră și o nenorocire - a câta oare - făcută de PSD”, susține analistul Andrei Caramitru într-o postare pe Facebook.
Amânarea, „o dovadă a imixtiunii politice în actul de justiție”
„E o criză reală la nivelul celei mai înalte instituții în stat, e limpede că sunt două tabere foarte clar delimitate. Urmează niște tranzacții, sau niște negocieri, ceea ce pe deoparte ai spune că sunt condiții normale, e firesc într-o democrație, doar că ei nu sunt un organ deliberativ, adică ei nu trebuie să dezbată, ei ar trebui să aplice o lege. Faptul că nici la acest nivel, al Curții Constituționale, nu cad de acord, arată amplitudinea crizei despre care vorbim.
Pentru că acești oameni nu trebuie să judece în funcție de orientări politice, ei trebuie să judece în funcție de Legea Supremă, de aplicarea legii. Ori, dacă ei nu se înțeleg și se divid în două pe criterii politice, e limpede că această crize este foarte puternică și politizarea la noi e reală. Deci ce s-a întâmplat astăzi este cea mai clară dovadă a imixtiunii politice în actul de justiție. Faptul că până la nivelul Curții Constituționale se pare că, pe criterii politice, n-au reușit să cadă de acord. Asta este dovada imixtiunii politice în actul de justiție”, explică fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu pentru Adevărul.
Cvorumul necesar unei decizii
„Eu mă aștept, în primul rând, ca cei patru să nu participe mâine la ședință. E mult mai simplu să nu participe dacât să meargă și să iasă din nou din ședință. Dacă ei vor să ducă dezbaterile mai încolo, în ianuarie, așa vor proceda”, explică fostul președinte CCR Augustin Zegrean, pentru „Adevărul”.
Ca să poată să ia o decizie, trebuie să fie toți nouă prezenți - Augustin Zegrean, fost președinte CCR
Situația acestei decizii este însă una complicată. Judecătorii CCR nu pot lua o decizie cu un cvorum parțial. Dacă la prima ședință în care s-a discutat acest subiect au fost 9 judecători prezenți, toți vor trebui să fie prezenți și în ședința în care se va lua o decizie. Pentru asigurarea prezenței necesare, „nu este nicio regulă, este regula bunului simț și a răspunderii”, mai explică fostul șef CCR.
„Din păcate, Legea Curții nu prevede (n. r. - o regulă pentru obligația participării), pentru că nimeni nu s-a îngrijorat că se va ajunge la aceste situații. Nu poți să știi chiar toate când faci o lege. Și nici regulamentul lor, pentru că este o regulă care spune că, trebuie, ca să se poată lua deciziile, trebuie minim șase prezenți și cinci să voteze pentru sau împotrivă. Trebuie să fie o majoritate de cinci din cei șase. Dar asta se poate întâmpla numai când este prima ședință, când prima dată se discută o lege. Legea aceasta este la a doua ședință. Ei trebuie să meargă cu toți nouă. Ca să poată să ia o decizie, trebuie să fie toți nouă prezenți”, mai arată fostul președinte CCR.
Cât de rapid poate produce efecte noua lege
Fostul judecător CCR și fost ministru al Justiției Tudorel Toader a punctat, într-o intervenție la Antena 3 CNN, că absența celor patru judecători a făcut imposibilă desfășurarea ședinței. Potrivit acestuia, percepția din prezent este că se conturează o majoritate care sǎ treacă legea, cu 5 judecători, motiv pentru care ceilalți 4 nu au avut de ales. Singura variantă pentru amânarea deciziei a fost părăsirea ședinței: „Se pare că 5 judecători au deja o opțiune (n. r. - pentru o respingere a sesizării ÎCCJ)”.
Potrivit fostului judecător CCR, legea încă mai are timp să provoace efecte de la începutul anului următor. „Dacă mâine Curtea respinge obiecția, peședintele poate să promulge, poate fi publicat în Monitorul Oficial și urmează 3 zile pentru a intra în vigoare”, a mai explicat Tudorel Toader, indicând că promulgarea poate avea loc și în aceeași zi cu decizia CCR.
Se încarcă comentariile...
