Prețul pentru aderarea la OCDE: eliminarea scutirilor fiscale, impozite mai mari pe proprietate și uniformizarea TVA

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată, într-un raport publicat luni, 16 martie, că finanțele publice ale României s-au deteriorat puternic în ultimii ani și formulează o serie de recomandări pentru redresarea situației.

Bolojan, întâlnire cu delegația OCDE FOTO Adevărul

Raportul OCDE arată că activitatea economică a încetinit, în timp ce investițiile publice sunt susținute de fonduri europene consistente, iar cele private au încetinit.

Recomandări cheie ale OCDE pentru România

Lărgirea bazei de impozitare: eliminarea excepțiilor și a cotelor reduse de TVA

OCDE subliniază că România are unul dintre cele mai scăzute niveluri de venituri fiscale din UE (aproximativ 27% din PIB), în mare parte din cauza „eroziunii” bazei de impozitare prin nenumărate excepții.

Raportul argumentează scutirile din anumite domenii de activitate (în special la impozitul pe venit și CASS) au fost utile temporar, dar acum distorsionează piața muncii și reduc veniturile bugetare necesare sănătății și pensiilor. OCDE recomandă un calendar clar de eliminare totală a acestora pentru a asigura echitatea fiscală.

Raportul mai notează că produsele și servicii cu TVA de 5% sau 9% nu reprezintă o modalitate eficientă de a ajuta persoanele cu venituri mici. Recomandarea este uniformizarea cotei de TVA și utilizarea sistemului de asistență socială (beneficii direcționate) pentru a ajuta categoriile vulnerabile.

Impozitarea proprietății

OCDE consideră că impozitele pe proprietate în România sunt extrem de mici și că se calculează pe baza unor valori administrative (suprafață, rang localitate) care nu au legătură cu prețul real de vânzare. Acest lucru duce la situații în care apartamente de lux sunt impozitate similar cu locuințe modeste. Recomandarea este de a implementa un sistem de evaluare automată care să utilizeze datele din tranzacțiile imobiliare pentru a stabili baza de impozitare. Raportul sugerează că această reformă ar putea dubla veniturile autorităților locale.

Taxarea carbonului

OCDE sugerează că prețul emisiilor de carbon trebuie să crească pentru a stimula industria să devină „verde”.  Raportul subliniază că „întărirea tarifării carbonului” reprezintă o prioritate cheie pentru eforturile de atenuare a schimbărilor climatice. Prețul carbonului trebuie să fie suficient de ridicat pentru a descuraja utilizarea combustibililor fosili și a face rentabilă extinderea generării de energie electrică cu emisii scăzute de carbon

Digitalizarea ANAF 

România este „campioana” negativă a UE la pierderile de TVA, cu un deficit de încasare (decalaj) de aproximativ 35% (față de media UE de sub 10%). Raportul insistă pe creșterea colectării prin reducerea decalajului de TVA și generalizarea sistemelor e-Factura și e-Transport, dar și pe conectarea în timp real a tuturor caselor de marcat la serverele ANAF.

OCDE consideră că principala vulnerabilitate a României este deficitul bugetar ridicat, care a urcat la 9,3% în 2024. Deși a scăzut la 7,7% în 2025, traiectoria datoriei publice este îngrijorătoare pe termen lung.

„Creșterea economică este limitată de nevoia urgentă de a restabili echilibrele fiscale și de cererea externă mai slabă. Investițiile din fonduri europene pot sprijini activitatea economică pe termen scurt. Politica monetară va trebui să rămână restrictivă până când inflația va reveni la nivelul țintă.

În ciuda rezilienței puternice în timpul pandemiei și a crizei energetice declanșate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, activitatea economică a României a început să încetinească. Ritmul de creștere s-a redus în 2024 și 2025, pe fondul cererii externe mai slabe și, începând din 2025, al efectelor consolidării fiscale asupra economiei interne.

Investițiile publice rămân susținute de fonduri europene consistente, în timp ce investițiile private au încetinit. Inflația a scăzut după criza energetică, dar rămâne semnificativ peste țintă. Creșterea puternică a salariilor din ultimii ani a alimentat inflația de bază și a pus presiune asupra competitivității costurilor”, se arată în document.  

OCDE arată că politica fiscală o complică pe cea monetară și recomandă menținerea dobânzilor la nivelul actual până când inflația va scădea spre țintă, subliniind totodată necesitatea unei monitorizări mai stricte a creditării pentru a menține stabilitatea financiară.

„Creșterea PIB este estimată să rămână sub potențial pe termen scurt, la aproximativ 1% în 2026, urmând să accelereze în 2027. Inflația este prognozată să rămână ridicată până la mijlocul anului 2026, înainte de a scădea treptat pe măsură ce efectele măsurilor fiscale se diminuează.

Politicile salariale recente, inclusiv înghețarea salariilor din sectorul public și lipsa ajustării salariului minim, sunt așteptate să tempereze creșterea salariilor pe termen scurt”, explică OCDE.

OCDE avertizează că perspectivele economice rămân incerte: consolidarea fiscală și absorbția lentă a fondurilor europene ar putea încetini creșterea economică, în timp ce disciplina fiscală și implementarea rapidă a PNRR ar putea consolida încrederea investitorilor și susține economia, România rămânând totodată vulnerabilă la șocuri externe.

Reforma pensiilor, văzută cu ochi buni de OCDE

De asemenea, OCDE avertizează că finanțele publice ale României s-au deteriorat puternic, ceea ce creează riscuri pentru sustenabilitatea lor pe termen lung.

„Pentru a evita acest lucru, este necesară creșterea eficienței cheltuielilor publice, extinderea bazei de impozitare și îmbunătățirea conformării fiscale. De asemenea, este nevoie de consolidarea planificării fiscale pe termen mediu pentru a asigura disciplina bugetară”

Deficitul bugetar al României a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, iar datoria publică a crescut la 55% din PIB. Deși au fost adoptate măsuri de consolidare fiscală în 2025, OCDE spune că vor fi necesare eforturi suplimentare pentru reducerea deficitului și a datoriei.

„România trebuie să îmbunătățească eficiența cheltuielilor pentru a consolida finanțele publice și a susține creșterea economică.

Reforma recentă a pensiilor – în special prin creșterea vârstei de pensionare pentru femei, limitarea pensiilor speciale și introducerea unor noi reguli de indexare – reprezintă un pas pozitiv pentru sustenabilitatea sistemului de pensii și pentru stimularea participării pe piața muncii.

De asemenea, rămân prioritare întărirea managementului și prioritizării investițiilor publice și accelerarea absorbției fondurilor europene pentru stimularea creșterii economice.”

OCDE arată că România se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru creșterea cheltuielilor în domenii precum sănătatea, educația și asistența socială și recomandă extinderea bazei de impozitare și îmbunătățirea colectării taxelor, inclusiv prin consolidarea taxelor pe proprietate și mediu și măsuri care să reducă povara fiscală asupra veniturilor mici.

„Impozitul unic pe venit și nivelul redus al deducerii personale, alături de contribuțiile sociale ridicate, creează o povară fiscală mare pentru persoanele cu venituri mici și limitează redistribuirea și participarea acestora pe piața muncii.

Reformele pentru creșterea echității și stimularea muncii ar putea include majorarea deducerii personale sau introducerea unui credit fiscal pentru veniturile din muncă, alături de o reducere treptată a contribuțiilor sociale în timp.”

OCDE adaugă că reducerea recentă a pragului pentru impozitarea microîntreprinderilor este un pas binevenit pentru consolidarea impozitării companiilor. O digitalizare suplimentară și controale bazate pe analiză de risc în administrația fiscală ar contribui la îmbunătățirea aplicării legii și la creșterea colectării veniturilor.

„Deși cadrul bugetar formal al României este aliniat la bunele practici ale OCDE, credibilitatea sa a fost slăbită de numeroase excepții și decizii ad-hoc de cheltuire a banilor publici.

Consolidarea credibilității fiscale necesită aplicarea consecventă a regulilor fiscale naționale, susținută de un rol mai puternic al Consiliului Fiscal.

O mai mare atenție acordată planificării bugetare pe termen mediu, împreună cu bugetarea bazată pe performanță și evaluări sistematice ale cheltuielilor, ar întări responsabilitatea și ar îmbunătăți alocarea resurselor”, explică organizația.

OCDE, despre piața muncii

OCDE avertizează că forța de muncă din România scade din cauza îmbătrânirii populației și a emigrației, iar raportul de dependență al vârstnicilor ar putea crește cu 20 de puncte procentuale până în 2050. Organizația recomandă creșterea participării pe piața muncii a grupurilor subreprezentate, precum tinerii slab calificați, femeile și persoanele în vârstă.

„Inactivitatea în rândul tinerilor este mai ridicată decât în majoritatea țărilor OCDE și reflectă și o diferență puternică între mediul urban și cel rural.

Pentru a aborda această problemă sunt necesare îmbunătățiri la nivelul întregului sistem educațional, de la extinderea accesului la educație timpurie și secundară de calitate până la consolidarea formării profesionale și facilitarea tranziției către piața muncii.

De asemenea, vor fi necesare sprijin financiar direcționat pentru familiile vulnerabile și politici active pe piața muncii mai eficiente.”

OCDE arată că participarea femeilor pe piața muncii este limitată de bariere de gen și de responsabilitățile de îngrijire a familiei. De aceea, recomandă extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor, reducerea treptată a concediului parental și măsuri mai ferme împotriva discriminării. 

„Participarea persoanelor în vârstă pe piața muncii trebuie îmbunătățită, inclusiv prin rezultate mai bune în domeniul sănătății. Reforma pensiilor, alături de învățarea pe tot parcursul vieții și aranjamente de muncă flexibile, ar putea sprijini participarea acestora pe piața muncii.

Promovarea unei îmbătrâniri sănătoase este esențială pentru menținerea activității profesionale. Consolidarea prevenției, a medicinei primare și a depistării timpurii este importantă pentru îmbunătățirea stării generale de sănătate”

OCDE recomandă reformarea sistemului de cote pentru muncitorii din țări terțe și măsuri mai bune pentru integrarea pe piața muncii a românilor care se întorc din diaspora.

Recomandări pentru România în fața schimbărilor climatice

România este puternic expusă valurilor de căldură, secetei și inundațiilor, iar fenomenele climatice au generat costuri economice de aproximativ 6% din PIB între 1980 și 2023.

OCDE arată că, deși există o strategie națională de adaptare la schimbările climatice, sunt necesare măsuri mai ferme pentru protecția împotriva inundațiilor, gestionarea apei și adaptarea agriculturii.

„România a făcut progrese în gestionarea riscului de inundații, în conformitate cu Directiva UE privind inundațiile, însă multe sisteme de apărare sunt încă într-o stare precară. Un plan național de întreținere ar putea ajuta la prioritizarea măsurilor, clarificarea costurilor și a etapelor de implementare și la promovarea unor soluții flexibile și eficiente bazate pe natură.

Consolidarea guvernanței la mai multe niveluri în planificarea utilizării terenurilor este esențială pentru a preveni construcțiile în zonele expuse inundațiilor, ceea ce necesită aplicarea mai strictă a regulilor și interdicții clare pentru dezvoltarea în zonele cu risc ridicat.

Pentru proprietățile existente, este necesară declararea obligatorie a riscului de inundații în tranzacții și stimulente mai puternice pentru lucrări de creștere a rezilienței. De asemenea, este esențială creșterea gradului de utilizare a asigurărilor obligatorii împotriva dezastrelor”

România se confruntă deja cu lipsuri locale de apă, accentuate de infrastructura învechită și de sistemele de irigații ineficiente.

OCDE recomandă modernizarea infrastructurii de apă, îmbunătățirea tratării și reutilizării apei, precum și practici agricole adaptate schimbărilor climatice, alături de programe mai eficiente pentru renovarea locuințelor și investiții coordonate pe termen lung.