inflatia - ultimele știri

Inflația, principalul inamic al economiilor, a revenit, iar cel mai riscant lucru este să păstrați banii "la saltea", a avertizat consultantul fiscal Gabriel Biriș. Pe lângă faptul că își pierd valoarea în timp, păstrarea lor în casă poate reprezenta și un risc pentru siguranța personală.

Rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2025, comparativ cu luna octombrie 2024, a fost 9,8%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Cel mai mult s-a scumpit energia electrică, cu 72,30%, în octombrie 2025, faţă de octombrie 2024.

Guvernele iubesc inflația, pentru că scumpirile iau banii oamenilor fără să simtă, a afirmat miercuri finanțistul Adrian Codirlașu, explicând ce înseamnă represiunea financiară.

Autorităţile ar trebui să ia în considerare să nu liberalizeze tariful la gaz natural, în aprilie 2026, pentru că Banca Naţională se luptă cu aşteptări inflaţioniste care ar putea să scape de sub control, susţine preşedintele Consiliului Fiscal, academicianul Daniel Dăianu.

Încrederea mediului de afaceri privat în economia românească este în scădere, arată un sondaj realizat de Confederația Patronală Concordia în rândul angajaților și angajatorilor români, în luna septembrie 2025.

Un studiu global privind piața muncii indică o nemulțumire acută a angajaților față de locul de muncă, o bună parte dintre cei intervievați considerând că șefii lor pun mai mult preț pe profit decât pe bunăstarea lor.

În timp ce, coaliția PSD–PNL–USR–UDMR este pusă la încercare de pachetul de reforme cerut de Bruxelles și de valul de nemulțumiri sociale provocat de măsurile de austeritate, inflația a șters aproape complet creșterile salariale din 2024.

Inflația a urcat la 9,88% în luna septembrie, de la 9,85% în luna august, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 11,09%, serviciile cu 10,36%, iar mărfurile alimentare cu 7,86%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Măsurile fiscale implementate încă din vară au produs efecte negative asupra românilor: inflația a ajuns cea mai mare din UE, puterea de cumpărare a scăzut și implicit a fost redus și consumul, românii renunțând la tot mai multe produse și servicii, inclusiv unele alimente.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, miercuri, să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, anticipând incertitudini și riscuri însemnate privind inflația și activitatea economică.

Inflația și deficitul de forță de muncă sunt principalele riscuri pentru țările din Europa Centrală și de Est, la care se adaugă dependența exporturilor de piața germană și a importurilor de țările asiatice, potrivit unui studiu de specialitate.

Investitorii români au temeri mari privind inflația, cu atât mai mult cu cât creșterea TVA din luna august a majorat indicele prețurilor de consum cu 2,1% față de luna iulie.

Orice reglementare a prețurilor, prin impunerea unor limite și eliminarea ulterioară a acestora, influențează considerabil piața, putând scădea sau crește considerabil inflația.

Creșterea TVA de la 19% la 21% începând cu 1 august 2025 se reflectă deja în inflație, aceasta majorându-se cu 2,1% față de luna iulie, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

O nouă cercetare privind prețurile alimentelor în Europa arată că acestea au crescut cu până la 50% din cauza schimbărilor climatice, indiferent dacă este vorba despre secetă, inundații sau valuri de căldură extremă, potrivit explicațiilor date „Adevărul” de specialiști în domeniu.

Economia globală se află într-un moment de răscruce, cu negocieri geopolitice volatile și fluctuații puternice pe piețele de mărfuri, care modelează în mod activ perspectivele piețelor globale.

Evitarea recesiunii cred că e posibilă prin absorbţia chiar mai accelerată a banilor europeni, care înseamnă, de asemenea, şi mai multe investiţii finanţate din bani europeni, a declarat marţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, precizând că inflația va fi de 9,7% în septembrie.

Inflația a ajuns la 7,8% în iulie, raportat la aceeași lună a anului trecut, în timp ce inflația pe primele șapte luni din acest an a fost de 5,8%, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

Deficitul contului curent va rămâne în jurul valorii de -7,5% din PIB până în 2026, ceea ce va accentua necesarul de finanțare externă și va crește vulnerabilitatea economiei la modificările percepției investitorilor, se arată într-o amplă analiză privind economia României.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, marţi, să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, informează banca centrală.

Creșterea accelerată a prețurilor din ultimul an i-a împins pe români către bugete de austeritate când vine vorba de achiziții sau cumpărături mai importante, un studiu recent evidențiind că vacanța a devenit prea scumpă pentru foarte mulți români.

În 2025, mulți antreprenori se confruntă cu presiuni financiare, precum inflația încă ridicată, salariul minim recent majorat și prețurile în creștere la utilități care îi obligă să-și regândească bugetele.

Ungaria și România au strategii diferite de mai bine de 15 ani, statul vecin înfruntând riscuri majore, în timp ce țara noastră avansează cu pași măsurați, spun economiștii care au realizat o analiză comparativă a nivelului de trai și economiilor celor două state.

Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2025 comparativ cu luna aprilie 2024 a fost 4,9%, la fel ca în luna martie 2025 comparativ cu luna martie 2024, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Situația economică a României a fost agravată în ultima perioadă de deprecierea leului și de creșterea dobânzilor, lucru care se va transpune curând în prețurile de la raft, și nu printr-un singur val de scumpiri, ci în patru, a explicat pentru „Adevărul” analistul Adrian Negrescu.

Rata anuală a inflaţiei a coborât, în luna martie 2025, la 4,86%, de la 5,02% în februarie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,10%, cele nealimentare cu 3,84%, iar serviciile cu 6,99%, potrivit datelor publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Tarifele impuse de Donald Trump vor crește șomajul și inflația, crede președintele Rezervei Federale (FED) Jerome Powell, spunând că FED va mai aștepta până să schimbe dobânda cheie.

Premierul Ungariei Viktor Orban a anunțat marți dimineață, 11 martie, că guvernul va lua măsuri extraordinare pentru a reduce inflația alimentară.

Principalele provocări ale economiei românești vor fi deficitul bugetar ridicat, creșterea economică sub potențial, precum și inflația, avertizează analiștii CFA România în previziunile pe anul în curs.

România a fost una dintre economiile emergente cu cea mai solidă performanță, însă perioadele de creștere economică accelerată, însoțite de dezechilibre, au generat îngrijorări.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis menținerea dobânzii cheie, dar și a celor percepute pentru împrumuturi și depozite, argumentându-și deciziile cu date despre inflație, salarii, piața muncii și economia României.

Salariile minime au crescut mai repede decât inflația în majoritatea statelor membre ale UE și țărilor candidate, ceea ce a condus la creșterea salariilor reale în întreaga regiune.

Statele Unite intră într-o nouă etapă economică sub administrația Trump, iar impactul asupra pieței bursiere este deja vizibil, consideră experții într-o analiză de specialitate.

Anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an arată când va depăși moneda euro valoarea de 5 lei și la cât va ajunge inflația în 2025.

BNR a menținut dobânda cheie la 6,5% pe an și a emis o serie de estimări privind inflația și riscurile la care se expune România în contextul conduitei viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri.

Banca Centrală Europeană ar putea să aştepte o perioadă mai lungă de timp înainte de a adopta o nouă reducere a dobânzii de referinţă, a declarat Robert Holzmann, membru în consiliul guvernatorilor BCE.

România are, pentru a noua lună la rînd, cea mai mare inflație din UE, de 5,4% față de 2,5% media la nivelul blocului comunitar, potrivit datelor oficiale publicate miercuri de Eurostat.

Politica monetară a BCE nu ar trebui să rămână restrictivă prea mult, în caz contrar ritmul de creştere a preţurilor ar putea coborî sub nivelul ţintă, a declarat economistul șef al instituției.

Începând cu anul 2025, valoarea punctului de referinţă se majorează anual, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflaţiei, plus 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

Inflaţia din România este cea mai mare din Uniunea Europeană, pentru a opta lună la rând, potrivit datelor Oficiului European de Statistică (Eurostat).

Banca Rusiei a majorat vineri dobânda de politică monetară cu 200 de puncte de bază, până la 21%, cel mai ridicat nivel de după luna februarie 2003, în încercarea de a ţine sub control inflația.

FMI cere Turciei să evite o nouă majorare a salariilor, argumentând că inflația a ajuns la peste 75% în luna mai, după ce salariile au fost majorate cu 49% din luna ianuarie.

Spirits România solicită premierului și ministrului Finanțelor adoptarea unui calendar de creștere graduală a accizei la alcool, care să înlocuiască mecanismul de actualizare cu inflația.

BCE a redus joi dobânzile cu 25 puncte de bază, pentru a treia oară în acest an şi în linie cu estimările, pe măsură ce inflaţia încetineşte iar creşterea economică pierde din elan, transmite Reuters.

Scumpirile generate de pandemie și, ulterior, de războiul din Ucraina, au redus considerabil lichiditățile unor state, situație agravată de creșterea dobânzilor și dezechilibrele fiscale.

Previziunile analiștilor nu sunt îmbucurătoare în ceea ce privește cei mai importanți indicatori macroeconomici precum inflația, cursul euro leu sau creșterea economică pentru următoarele 12 luni.

Alocațiile pentru copii vor crește de la 1 ianuarie, a anunțat ministrul Muncii Simona Bucura-Oprescu, precizând că acest lucru se face în conformitate cu Ordonanța 126/2021.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat marți, la audierile din Parlament pentru viitoarea conducere a instituției, că se dorește scăderea inflației, fără crearea condițiilor unei recesiuni.

Inflaţia în Italia a scăzut sub 1%, în linie cu estimările analiştilor, punând presiune pe Banca Centrală Europeană să accelereze reducerea dobânzilor, transmite Bloomberg.

BERD a înrăutăţit semnificativ estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2024, argumentând printre altele că nflaţia s-a dovedit a fi constantă, în urma majorărilor salariilor şi pensiilor.

Inflația s-a mai domolit puțin în august, la 5,1% față de 5,42% în luna precedentă, în topul scumpirilor rămânând însă serviciile poștale, biletele de avion, dar și cartofii.

Inflația a depășit 5%, potrivit datelor INS publicate luni, cele mai mari scumpiri fiind înregistrate în cazul apei, a chiriilor, a biletelor de avion și a serviciilor poștale.

BNR a decis miercuri reducerea dobânzii cheie de la 6,75% la 6,5% pe an, prezentând și evoluția principalilor indicatori care au favorizat luarea acestei decizii.

Inflația din Turcia a scăzut luna trecută cu 10 procente, econnomiștii așteptându-se ca aceasta să se diminueze în ritm accelerat până la finalul anului în curs.

Măsurile implementate de Guvernul condus de Marcel Ciolacu produc efecte și în alte sectoare decât cele direct vizate. Pe lângă impactul direct de scădere continuă a inflației și creșterea puterii de cumpărare a românilor, efectul se resimte și în sectorul de creditare.

Omenirea se îndreaptă către o perioadă dificilă, în care oamenii vor purta războaie pentru alimente şi apă, din cauza tensiunilor geopolitice și a restricțiilor guvernelor pentru exporturi.

România s-ar putea confrunta cu o criză financiară în 2024, arată rezultatele unui sondaj realizat de compania Reveal Maketing Research, la solicitarea XTB România.

Premierul Marcel Ciolacu a afirmat, miercuri, că inflaţia a scăzut în luna mai la aproape 5%, înregistrând, de la vârful din noiembrie 2022 „cea mai accentuată scădere din întreaga Uniune Europeană”.

În timp ce prețul făinii a scăzut de la an la an cu 30%, iar cel al uleiului cu 20%, prețurile medicamentelor, detergenților și biletelor de avion au explodat, înregistrând majorări de 20%.

Salariile în Germania cresc mai rapid decât se estima, punând sub semnul întrebării aşteptările privind scăderea în continuare a inflaţiei, se arată în raportul lunar publicat de Bundesbank.