Analiză Impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra României: ce se întâmplă cu prețurile și producția agricolă

Prin strâmtoarea Ormuz tranzitează aproximativ o cincime din gazul natural lichefiat mondial, și aproape întreg volumul de export al Qatar-ului - al doilea cel mai mare exportator al lumii, după SUA, care aprovizionează aproximativ 20% din piața globală. După atacurile Iranului, însă, producția de GNL și produse conexe pentru export în Qatar a încetat, iar piețele au reacționat puternic.

Agricultura va fi puternic afectată de războiul din Orientul Mijlociu. Foto arhivă

În plus, de la 50 de vase pe zi, traficul a scăzut aproape la 0, și 13 vase de transport GNL, cu peste 1 milion de tone de gaz sunt blocate în interiorul Golfului Persic.

Prețurile la gaze naturale explodează

Cotațiile Dutch TTF pentru gaze naturale au crescut la 55,145 EUR/MWh marți la închidere de la 31,959 EUR/MWh pe 27 februarie, un salt de 72,5% în doar câteva ședințe. Prețurile sunt chiar mai volatile decât în cazul petrolului, astfel încât situația se poate schimba foarte rapid, la orice semn de calmare sau intensificare a conflictului, precizează Claudiu Cazacu, consultant de strategie al XTB.

Pentru Europa și Asia, efectele sunt vizibile, creșterea capacității de transport dinspre SUA sau alte surse fiind insuficientă pentru a acoperi nevoile pe termen scurt, spune specialistul adăugând că nivelul stocurilor la începutul lunii martie este de aproximativ 30%, după o iarnă cu episoade severe.

Pe de altă parte, încălzirea vremii reduce masiv consumul anticipat pe termen scurt. Pentru blocul economic european, însă, sezonul cald este perioada refacerii stocurilor, în pregătirea următorului sezon rece, și costul mediu ponderat ținut sub control este important pentru păstrarea impulsului de revenire a PIB-ului.

În același timp, industria europeană are nevoie de un preț redus al energiei, chiar sub nivelurile de dinaintea conflictului din Iran, pentru a câștiga într-o severă competiție globală. În Germania prețul energiei electrice a fost într-o tendință de creștere, atât în privința mediei, cât și a vârfurilor, față de luna februarie, mergând în sensul opus celui dorit.

Efecte în lanț: agricultura este afectată

Cu toate acestea, gazul natural nu este singurul produs esențial perturbat. Îngrășăminte esențiale pentru volumul producției agricole mondiale sunt produse în regiunea Golfului Persic, care furnizează aproximativ un sfert din volumul mondial de produse pe bază de azot, explică consultantul de strategie XTB România.

Qatar-ul exportă între 5,5 și 6 milioane de tone, Iranul 5 milioane de tone de uree. Orientul Mijlociu furnizează peste o treime din ureea transportată maritim. Structura pieței îngrășămintelor este diferită de cea a petrolului sau gazelor naturale. Cererea urmează tiparele sezoniere, fiind apropiată de modelul „la timp”, utilizat deseori în industria auto, față de un model de stocare și creare de rezerve de siguranță.

Momentul în care ar surveni o eventuală subalimentare a piețelor cu îngrășăminte, dacă presiunea asupra transporturilor continuă pentru o perioadă mai lungă, este deosebit de delicată, înaintea sezonului de plantare din emisfera nordică. În funcție de sortiment, prețul ureei a crescut cu 15-17% față de cotațiile pre-criză. Mai puține îngrășăminte poate însemna producție agricolă mai redusă și, în final, prețuri mai mari, deși episodul conflictului din Ucraina a arătat că anumite regiuni au fost robuste, găsind soluții creative sau beneficiind de o reziliență a culturilor.

Efectele situației din Orientul Mijlociu sunt deja vizibile. Brazilia, cel mai mare importator global, a repornit fabrici de îngrășăminte în două regiuni pentru a salva sezonul de plantare pentru soia. India, cu 60% importuri din Qatar, a început negocieri cu Rusia. În Europa, fermierii prevăd costuri mai mari pentru culturile anului acesta.

Durata conflictului este esențială pentru amploarea efectelor în piețele de energie, cu ramificații și în agricultură în Europa. Prelungirea luptelor pentru mai multe săptămâni ar avea consecințe asupra costurilor energiei, complicând redresarea economiei europene și, mai mult, limitând eficiența unui sezon agricol care, de altfel, se poziționa promițător anul acesta, mai adaugă Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.

Codîrlașu: Dacă era afectat doar petrolul situația era mai ușor de gestionat

Analistul Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România, a afirmat că piețele au reacționat la creșterea puternică a prețurilor gazelor. „Ceea ce a speriat pieţele europene a fost creşterea puternică a preţului gazului metan în ultimele zile. În acest context, bursele europene au înregistrat scăderi semnificative, iar în Japonia declinul a fost şi mai accentuat. Este vorba despre o creştere a aversiunii faţă de risc. În astfel de situaţii, bursele scad, iar randamentele obligaţiunilor guvernamentale cresc. Aceste evoluţii negative au fost vizibile pe toate segmentele pieţei", a afirmat Adrian Codirlaşu.

Întrebat cât ar putea dura această perioadă de volatilitate, el a arătat că este dificil de făcut estimări, având în vedere caracterul imprevizibil al unui conflict militar.

„Nu se poate prognoza cu exactitate ce se va întâmpla. Dacă ar fi fost afectat doar preţul petrolului, situaţia ar fi fost mai uşor de gestionat. Însă creşterea preţului gazului metan complică perspectivele, deoarece acesta este utilizat şi pentru producerea energiei electrice. Majorarea preţurilor la energie se poate transmite în întreaga economie, determinând o încetinire a creşterii economice şi o presiune suplimentară asupra inflaţiei. De aici şi reacţia negativă a pieţelor", a declarat Codirlaşu.

Potrivit acestuia, durata conflictului este esenţială pentru evaluarea impactului economic.

„Pe termen scurt, respectiv una-două săptămâni, efectele pot fi limitate. Dacă însă situaţia se prelungeşte peste o lună, impactul devine mai sever, deoarece stocurile existente se epuizează şi trebuie refăcute la preţuri mai ridicate, ceea ce se va reflecta într-o inflaţie mai mare", a explicat preşedintele CFA România.

Maioreanu: Dacă prețul petrolului rămâne ridicat, crește și inflația

Pe de altă parte, analistul eToro Bogdan Maioreanu, a explicat că piețele încearcă să determine dacă ceea ce se întâmplă este o problemă de preț indusă de o primă de risc geopolitic temporară sau o problemă de cantitate din cauza unei posibile întreruperi susținute care poate afecta aprovizionarea cu energie.

În opinia acestuia, fiecare posibilitate determină modul în care șocul se transmite prin clasele de active”, punctează analistul, enumerând principalele scenarii ce pot fi luate în calcul.

Astfel, dacă aprovizionarea cu petrol la nivel global continuă în ciuda riscurilor de securitate și a costurilor de asigurare mai mari, piețele vor trata probabil situația ca fiind temporară, susține Maioreanu, explicând că prețurile petrolului pot crește brusc, dar probabil nu vor rămâne mult timp ridicate, cu excepția cazului în care stocurile scad semnificativ.

Potrivit analistului, în această situație, orice impact asupra inflației ar fi limitat și de scurtă durată, însă dacă aprovizionarea cu petrol este grav perturbată – din cauza întârzierilor majore în tranzit, a anulării contractelor sau a amenințărilor credibile la adresa securității – impactul devine economic, nu doar psihologic. În acest caz, prețurile petrolului ar putea crește rapid până la 80-110 de dolari și ar rămâne ridicate. Așteptările inflaționiste ar crește, deoarece costurile mai mari ale energiei se reflectă în prețurile de transport, de producție și de consum.

Chisăliță: Europa este mai vulnerabilă decât arată cifrele

Expertul în energie Dumitru Chisăliță consideră că Europa este mai vulnerabilă decât pare, pentru că a ales eficiența de piață, nu și-a construit însă suficiente mecanisme de protecție a volatilității extreme.

„Industria europeană este expusă prețurilor spot, multe economii sunt deja fragile și inflația energetică are impact politic imediat. Asia are creștere economică mai robustă și mecanisme administrative de absorbție. Europa are piețe financiare profunde integrate. De aceea reacționează violent. Europa a intrat în panică. Asia a clipit”, a afirmat Chisăliță.

În opinia acestuia, Europa culege ce a semănat, pentru că a construit un sistem energetic bazat pe trei presupuneri fragile: că piața globală va fi mereu abundentă, că geopolitica nu va interveni brutal și că tranziția poate fi făcută fără costuri de stabilitate.

„Toate trei s-au dovedit optimiste. De aceea, când apare un risc în Golful Persic, chiar dacă Europa importă doar 10% din LNG-ul Qatarului, reacția este violentă. Pentru că sistemul este tensionat. Pentru că marja de siguranță este subțire. Pentru că încrederea este fragilă. Nu Qatarul a dublat volatilitatea europeană. Europa a făcut-o singură. Când închizi capacități stabile, financiarizezi complet energia și te bazezi pe importuri volatile, piața nu iartă. Europa nu a cumpărat doar LNG. A cumpărat dependență de sentiment. Iar sentimentul este cel mai scump combustibil dintre toate”, conchide expertul în energie.