Analiză Petrolul, gazele și carburanții pun din nou presiune pe inflația din România

Scumpirea petrolului, a gazelor și a carburanților riscă să încetinească scăderea inflației din România și să se reflecte în prețurile plătite de populație. Analiștii consultați de „Adevărul” confirmă că energia poate alimenta din nou creșterea costurilor pentru transport, producție și servicii, într-un moment în care rata anuală a inflației este încă de 8,2%.

Preţurile energiei vor creşte din nou inflaţia Foto: Shutterstock

Expertul în energie Silviu Gresoi a declarat pentru „Adevărul” că „presiunile inflaționiste se vor accentua”.

„O scumpire a motorinei cu 2 lei pe litru nu mai este o fluctuație, ci un șoc de cost care se transferă în întregul lanț economic: transport, producție, alimente și servicii.

Creșterea gazelor cu 125% pe piața angro nu înseamnă facturi mai mari în aceeași proporție, dar va lovi direct companiile. Plafonările pot ascunde temporar efectul, nu îl pot elimina. Dacă petrolul rămâne aproape de 100 de dolari, românii vor plăti de două ori: o dată la pompă și încă o dată la raft”, a explicat expertul pentru „Adevărul”.

La 9 septembrie, petrolul Brent era cotat la puțin peste 100 de dolari pe baril, în timp ce West Texas Intermediate (WTI) se tranzacționează la 95,77 dolari pe baril. Cotațiile vin într-un context geopolitic tensionat, iar revenirea Brentului spre pragul de 100 de dolari readuce în atenție efectele pe care petrolul scump le poate avea asupra prețurilor carburanților, costurilor de transport și, ulterior, asupra prețurilor bunurilor și serviciilor.

Analistul financiar Bogdan Maioreanu avertiza recent asupra legăturii dintre evoluția petrolului și inflație:

„Revenirea petrolului Brent peste pragul de 90 de dolari reprezintă mai mult decât o simplă revenire a prețurilor petrolului: este o nouă provocare pentru perspectivele inflației la nivel global și local”, a declarat el.

La aproape 100 de dolari pe baril, piața petrolului intră din nou într-o zonă în care evoluțiile geopolitice pot avea efecte asupra costurilor din economie, în special dacă nivelurile ridicate se mențin o perioadă mai lungă.

De la petrol la prețul benzinei și motorinei

Prețul carburanților nu urmează mecanic cotația petrolului. La prețul final se adaugă costurile de rafinare, transport și distribuție, precum și taxele. Cu toate acestea, o creștere susținută a prețului țițeiului pune presiune asupra pieței produselor petroliere și poate ajunge să fie reflectată în prețurile de la pompă.

În cazul României, evoluțiile recente au arătat cât de sensibilă poate fi piața carburanților la schimbările externe. În luna mai, prețurile combustibililor au crescut cu 4,2%, cea mai mare majorare lunară din Uniunea Europeană, iar România a fost singura țară din UE în care au crescut simultan prețurile benzinei și motorinei.

„România a devenit țara cu cea mai mare creștere a prețurilor la combustibili din UE”, afirma atunci Bogdan Maioreanu.

În iunie, odată cu reducerea temporară a tensiunilor de pe piețele internaționale și scăderea prețului petrolului, prețul mediu al benzinei în România coborâse de la 9,36 lei la 8,54 lei pe litru, în timp ce motorina scăzuse de la 10,45 lei la 9,09 lei pe litru.

În prezent, prețul mediu al motorinei este cu circa 2 lei mai mare decât la 28 februarie 2026, când era de 8,27 lei pe litru.

Un petrol de aproape 100 de dolari înseamnă costuri mai mari pentru economie

Impactul petrolului nu se oprește la stațiile de alimentare. Combustibilii reprezintă o componentă importantă a costurilor pentru transportatori, iar transportul intră în prețul unei game largi de produse și servicii.

Creșterea costului motorinei poate afecta transportul mărfurilor, distribuția, serviciile de curierat și alte activități care utilizează intensiv autovehicule. Companiile pot absorbi o parte din aceste costuri, însă, atunci când presiunile se mențin, o parte poate fi transferată în prețurile finale.

Bogdan Maioreanu explica faptul că revenirea petrolului peste anumite praguri poate avea efecte asupra economiei care depășesc sectorul energetic:

„La prețurile actuale, nu este încă vorba de un șoc energetic, dar un preț al petrolului de peste 90 de dolari începe să aibă consecințe mult dincolo de sectorul energetic”, explica el.

În aceste condiții, apropierea Brentului de 100 de dolari este urmărită nu doar de piața energetică, ci și din perspectiva evoluției costurilor companiilor și a prețurilor de consum.

Gazele naturale adaugă o a doua sursă de presiune

În paralel cu petrolul, piața europeană a gazelor naturale a trecut printr-o perioadă de creșteri importante.

În România, prețul gazelor de pe Bursa Română de Mărfuri a crescut cu 125,65% între 27 februarie și 7 septembrie 2026. Pe principalele burse și hub-uri europene, creșterile au fost, de asemenea, foarte mari: 116,02% în Grecia, 133,09% în Bulgaria, 121,39% în Ungaria, 127,99% în Austria, 125,88% în Polonia, 148,99% în Italia, 133,87% în Germania, 136,64% în Olanda, 144,52% în Franța și 162,72% în Spania.

O creștere de 125,65% a prețului gazelor pe piața angro nu înseamnă că factura populației crește automat în aceeași proporție, deoarece prețul final depinde de contracte, costurile de furnizare, tarife, taxe și mecanismele aplicabile consumatorilor.

Pentru economie, însă, gazul reprezintă o componentă importantă a costurilor în industrie, producerea energiei și încălzire. O perioadă în care gazele se tranzacționează la prețuri ridicate poate majora costurile companiilor și poate pune presiune asupra prețurilor produselor și serviciilor.

Petrolul și gazele pot alimenta aceeași presiune asupra prețurilor

Cele două piețe afectează economia prin mecanisme diferite. În cazul petrolului, principalul canal de transmitere este reprezentat de carburanți și transport: petrol mai scump poate însemna benzină și motorină mai scumpe, iar acestea pot majora costurile transportatorilor și ale companiilor care depind de transport.

În cazul gazelor, presiunea se transmite mai ales prin costurile energetice ale industriei, producției de energie și încălzirii.

În ambele cazuri, companiile se confruntă cu costuri mai mari, iar o parte dintre acestea poate ajunge ulterior în prețurile plătite de consumatori.

Acest mecanism este cu atât mai important într-o economie în care inflația se află încă la un nivel ridicat.

România are deja o inflație de 8,2%

Inflația anuală a României a coborât la 8,2% în iulie, după ce se menținuse la valori de două cifre în perioada anterioară. Scăderea a redus presiunea față de lunile precedente, însă nivelul rămâne ridicat.

În acest context, o nouă creștere a prețurilor energiei poate afecta ritmul în care inflația se reduce.

În cazul carburanților, datele prezentate de Bogdan Maioreanu indicau că inflația anuală a prețurilor combustibililor ajunsese la aproximativ 17% în iulie, după ce atinsese 19,2% în mai.

„Pentru România, acest lucru ar putea însemna că ne vom confrunta cu prețuri ridicate la combustibili pentru o perioadă mai lungă de timp. Iar acest lucru va determina persistența unei inflații ridicate”, spunea analistul.

Dacă prețurile petrolului se mențin la niveluri ridicate, iar gazele rămân scumpe, efectele se pot transmite treptat către alte componente ale coșului de consum, prin intermediul costurilor de transport, producție și distribuție.

Pragul de 100 de dolari, urmărit de piețe

Cotația actuală de 99,36 dolari pentru Brent readuce în discuție pragul de 100 de dolari, nivel care are atât o importanță psihologică pentru piață, cât și implicații pentru costurile energetice.

Bogdan Maioreanu avertiza că depășirea acestui nivel și menținerea petrolului la valori ridicate pot amplifica riscurile pentru economie:

„Adevăratul pericol se află la un nivel de peste 100 de dolari pe baril, unde prima de risc geopolitic s-ar putea transforma într-o preocupare mai amplă legată de stagflație”, a explicat Maioreanu.

Într-o asemenea situație, companiile se confruntă cu costuri mai mari, iar consumatorii cu prețuri mai ridicate la combustibili și la o serie de bunuri și servicii. Dacă, în același timp, activitatea economică încetinește, apare riscul unei combinații între inflație ridicată și creștere economică slabă.

Maioreanu atrăgea atenția și asupra caracterului temporar sau de durată al creșterii petrolului:

„Întrebarea cheie este dacă un preț al petrolului Brent la peste 90 de dolari pe baril va fi temporar sau va deveni noua normalitate”, a adăugat acesta.

Presiunea asupra inflației poate veni din mai multe direcții

Pentru România, combinația dintre petrol, carburanți și gaze creează mai multe canale prin care energia poate influența prețurile.

Carburanții afectează direct cheltuielile populației și costurile transportatorilor, în timp ce gazele influențează costurile unor companii din industrie și energie. La acestea se adaugă efectele indirecte asupra produselor care trebuie transportate, fabricate sau depozitate.

Nu toate aceste costuri sunt transferate automat către consumator și nici în aceeași proporție. Companiile pot absorbi o parte din creșterea cheltuielilor, își pot reduce marjele sau pot renegocia anumite costuri. În cazul unei perioade mai lungi cu prețuri ridicate, însă, presiunea asupra prețurilor finale poate deveni mai importantă.

În acest context, evoluția petrolului și a gazelor va reprezenta un element important pentru parcursul inflației din România în lunile următoare.