Banca Centrală Europeană decide astăzi dacă majorează dobânda. Conflictul din Iran alimentează inflația în zona euro

Banca Centrală Europeană este așteptată să majoreze joi dobânda de politică monetară pentru a doua oară în acest an, în condițiile în care războiul dintre SUA și Iran a dus din nou prețul petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril și a reaprins temerile privind inflația din zona euro.

BCE ar putea majora joi dobânda cheie Foto: 123 RF

Economiștii se așteaptă ca BCE să majoreze dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 2,25% la 2,50%. O astfel de decizie este considerată aproape sigură de piețele financiare.

Marea întrebare este însă ce va transmite banca centrală cu privire la următoarele luni, în condițiile în care scumpirea energiei complică din nou lupta împotriva inflației.

Petrolul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril

Atacurile desfășurate de SUA și Iran începând de la sfârșitul lunii august au pus presiune pe piețele energetice, după ce au fost vizate inclusiv obiective militare, de transport și infrastructură energetică.

Prețul petrolului a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, ceea ce a readus în prim-plan riscul unei noi creșteri a prețurilor în zona euro, care este dependentă de importurile de energie.

Inflația din zona euro a trecut între timp de 3%, iar BCE ar putea fi nevoită să amâne momentul în care aceasta va reveni la ținta de 2%.

În plus, în ultimele săptămâni au crescut și prețurile gazelor. Evoluția este cu atât mai importantă cu cât șocurile provocate de prețul gazelor se transmit mai lent în economie decât cele provocate de petrol, dar pot avea efecte mai mari și mai persistente asupra inflației din afara sectorului energetic.

Economia zonei euro este mai rezistentă decât se estima

BCE are însă și un motiv pentru care poate continua să majoreze dobânzile fără să se teamă, deocamdată, că va lovi puternic economia, potrivit Reuters.

Economia celor 21 de țări din zona euro s-a dovedit mai rezistentă decât se anticipa, în ciuda costurilor mai ridicate ale combustibililor, concurenței din partea Chinei și efectelor secetei.

Creditarea bancară a accelerat inclusiv în luna iulie, ceea ce sugerează că majorarea dobânzii din iunie nu a afectat suficient de puternic activitatea economică pentru a elimina presiunile asupra BCE.

În aceste condiții, banca centrală ar putea adopta un mesaj prudent, dar să lase deschisă posibilitatea unor noi majorări dacă perspectiva inflației se înrăutățește.

Piețele financiare au început deja să ia în calcul posibilitatea unei noi majorări până la sfârșitul anului, urmată de alte una sau două creșteri anul viitor.

Economiștii sunt însă mai prudenți și consideră că majorarea de joi ar putea fi ultima pentru moment.

Dobânzile obligațiunilor au urcat puternic

O parte dintre efectele înăspririi condițiilor financiare sunt deja vizibile pe piața obligațiunilor.

Randamentele obligațiunilor pe termen lung au ajuns la niveluri care nu au mai fost întâlnite de dinaintea crizei financiare globale, pe fondul temerilor privind inflația și al îngrijorărilor legate de creșterea datoriilor guvernamentale.

Presiunea asupra randamentelor este amplificată și de emisiunile de obligațiuni ale marilor companii de tehnologie, care atrag sume importante pentru finanțarea investițiilor în inteligența artificială.

La acestea se adaugă incertitudinile politice din Germania, care contribuie la presiunile de creștere a randamentelor.

În aceste condiții, chiar dacă BCE nu ar mai majora agresiv dobânda cheie, condițiile de finanțare din economie sunt deja mai stricte.

BCE ar putea modifica prognozele privind inflația

La ședința de joi, BCE este așteptată să își revizuiască în sus prognozele de creștere economică pentru acest an și, posibil, pentru 2027.

În schimb, banca centrală ar putea amâna momentul la care estimează revenirea inflației la ținta de 2%.

În luna iunie, BCE estima că inflația va reveni la această țintă în vara anului viitor. Evoluția recentă a prețurilor la energie pune însă sub semnul întrebării această perspectivă.

Noile prognoze ale BCE ar putea să nu surprindă în totalitate cea mai recentă creștere a prețurilor la energie, ceea ce face ca evoluția conflictului dintre SUA și Iran să devină una dintre principalele necunoscute pentru politica monetară europeană.

Cu cât șocul energetic va dura mai mult, cu atât presiunea asupra BCE pentru menținerea dobânzilor la un nivel ridicat va crește.

Inflația de bază oferă totuși un motiv de optimism

Există și elemente care sugerează că situația actuală nu este identică celei din 2022.

Inflația de bază, care exclude prețurile la energie și alimente, a coborât la 2,4% luna trecută. În același timp, consumatorii și-au redus așteptările privind creșterea prețurilor, iar ritmul majorărilor salariale a încetinit.

Economiștii consideră că șocul energetic actual este puțin probabil să declanșeze o spirală salarii-prețuri similară celei din 2022, când invazia Rusiei în Ucraina a dus inflația din zona euro la peste 10%.

Companiile, cel puțin în Germania, au absorbit până acum o parte din creșterea costurilor, spre deosebire de situația din 2022.

Ce va face BCE după majorarea de joi?

Decizia de majorare cu 0,25 puncte procentuale este deja în mare parte anticipată de piețe. Din acest motiv, atenția investitorilor se va concentra mai ales asupra mesajului transmis de președinta BCE, Christine Lagarde.

Investitorii vor încerca să afle dacă majorarea de joi reprezintă sfârșitul actualului ciclu de înăsprire a politicii monetare sau dacă banca centrală pregătește terenul pentru noi creșteri.

Diferența este importantă. O BCE care transmite că majorarea de joi ar putea fi ultima ar putea calma piețele. În schimb, un mesaj care lasă clar deschisă posibilitatea unor noi creșteri ar putea menține presiunea asupra dobânzilor și randamentelor obligațiunilor.