Analiză Leu, euro, aur sau titluri de stat? Ce îți protejează mai bine economiile de inflație

Deprecierea leului, creșterea prețurilor și evoluția diferită a principalelor instrumente de economisire îi determină pe români să caute soluții pentru a-și proteja banii de inflație. În ultimul an, leul s-a depreciat cu 4,95% în raport cu euro, în timp ce aurul a câștigat aproximativ 10% exprimat în lei. În același timp, titlurile de stat în lei cu scadența în octombrie 2027 au oferit recent randamente de aproximativ 7,2%, peste rata anuală a inflației de 6,61% raportată în septembrie.

Deprecierea leului poate face mai avantajoase economiile în euro Foto: arhivă

Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România, a explicat pentru „Adevărul” că euro ar putea beneficia în continuare de deprecierea monedei naționale, în timp ce aurul poate rămâne o opțiune de protecție pe termen lung, chiar dacă evoluția sa în următoarele luni este greu de anticipat.

Euro poate proteja economiile de deprecierea leului

În ultimul an, deprecierea leului în raport cu euro a fost de 4,95%, potrivit datelor prezentate de Claudiu Cazacu pentru „Adevărul”. Evoluția a avantajat persoanele care și-au convertit economiile în moneda europeană, deoarece valoarea sumelor deținute în euro a crescut atunci când a fost exprimată în lei.

Totuși, aprecierea euro față de leu nu trebuie confundată cu un câștig real de aceeași mărime. Pentru a evalua dacă economiile și-au păstrat puterea de cumpărare, trebuie luate în calcul inflația, eventualele venituri obținute din dobânzi și costurile conversiei valutare.

„Astfel, ținând seama și de deprecierea leului, Euro a oferit o protecție relativă mai bună, cu aproape 1 punct procentual, aceasta, însă, înaintea costurilor de schimb valutar”, a declarat Claudiu Cazacu pentru „Adevărul”.

Consultantul a inclus în comparație și titlurile de stat, care pot oferi un randament contractual și pot reprezenta o alternativă pentru persoanele care vor să obțină venituri din economiile lor, fără să depindă exclusiv de evoluția cursului valutar sau a prețului aurului.

În octombrie 2026, randamentele titlurilor de stat în lei cu scadența în octombrie 2027 au fluctuat recent în jurul nivelului de 7,2%, în timp ce plasamentele în euro cu scadența în septembrie 2027 ofereau randamente de aproximativ 3%, potrivit datelor prezentate de Cazacu.

Diferența dintre cele două randamente trebuie analizată împreună cu evoluția cursului. Dobânda mai ridicată în lei poate compensa, integral sau parțial, deprecierea monedei naționale, în timp ce un plasament în euro poate beneficia de aprecierea monedei europene. Rezultatul final depinde de evoluția cursului pe perioada investiției, de condițiile instrumentului ales și de costurile și taxele aplicabile.

Titlurile de stat pot depăși inflația, dar contează randamentul real

La o rată anuală a inflației de 6,61% în septembrie și un randament de aproximativ 7,2% pentru titlurile de stat în lei cu scadența în octombrie 2027, diferența este favorabilă economisirii în moneda națională, cel puțin la nivelul randamentelor nominale comparate.

Această diferență nu trebuie însă interpretată drept un câștig real garantat. Rata inflației de 6,61% reflectă evoluția prețurilor într-o perioadă deja încheiată, în timp ce randamentul titlurilor de stat se referă la o investiție care ajunge la scadență în viitor. Inflația din următoarele 12 luni poate fi diferită, iar puterea de cumpărare obținută la scadență va depinde de evoluția efectivă a prețurilor.

În plus, comparația trebuie făcută în condiții similare. Contează dacă randamentele sunt brute sau nete, ce taxe se aplică și dacă banii pot fi păstrați până la scadență. Vânzarea anticipată a unor titluri de stat tranzacționate pe piață poate conduce la un preț diferit de valoarea nominală.

Pentru persoanele care au nevoie de predictibilitate, titlurile de stat pot avea un avantaj față de aur, deoarece oferă condiții de remunerare stabilite prin instrumentul respectiv. În schimb, ele nu oferă aceeași expunere la o eventuală apreciere puternică a aurului și nici nu elimină toate riscurile economice.

Aurul a avut cel mai bun randament în lei, dar evoluția sa viitoare este incertă

Dintre variantele analizate de Claudiu Cazacu, aurul a înregistrat cea mai bună evoluție în ultimul an, cu o apreciere de aproximativ 10% exprimată în lei. Performanța a depășit atât deprecierea leului față de euro, cât și randamentele nominale ale titlurilor de stat menționate de consultant.

„Aurul a depășit, în lei, randamentul celorlalte variante de plasament”, a declarat Cazacu pentru „Adevărul”.

Aprecierea metalului prețios a fost suficientă pentru a depăși rata anuală a inflației de 6,61% raportată în septembrie. Cu toate acestea, rezultatul descrie o perioadă trecută și nu garantează că aurul va continua să se aprecieze în același ritm.

„Pentru viitor, însă, incertitudinile sunt deosebit de ridicate. Aurul se află într-o perioadă latentă, și este dificil de estimat dacă va trezi interesul investitorilor pe termen scurt sau chiar mediu”, a adăugat consultantul XTB România.

În opinia sa, metalul prețios poate continua să aibă un rol important în protejarea economiilor pe termen lung.

„În perspectivă îndepărtată, de peste un an, el poate juca, în continuare, un rol de protecție esențial față de erodarea generată de inflație”, a explicat Cazacu pentru „Adevărul”.

Aurul are însă și limite. Spre deosebire de titlurile de stat, nu oferă dobândă sau venituri periodice, iar valoarea sa depinde de prețul de piață. În cazul aurului fizic, diferența dintre prețul de cumpărare și cel de revânzare, precum și eventualele costuri de păstrare, pot diminua câștigul efectiv.

Băncile centrale cumpără aur pentru a-și diversifica rezervele

Interesul pentru aur nu se limitează la investitorii individuali. În ultimii ani, băncile centrale au cumpărat cantități importante de metal prețios, într-un context marcat de tensiuni geopolitice, incertitudini economice și preocupări privind structura rezervelor internaționale.

Potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, achizițiile nete ale băncilor centrale au ajuns la 1.082 de tone în 2022, 1.037 de tone în 2023, 1.045 de tone în 2024 și 863 de tone în 2025. În total, achizițiile nete din cei patru ani s-au apropiat de 4.030 de tone, mult peste media anuală de aproximativ 500 de tone din deceniul precedent.

Tendința reflectă preocuparea băncilor centrale pentru diversificarea rezervelor și reducerea dependenței excesive de anumite monede sau instrumente financiare. Aurul nu reprezintă o obligație de plată a unui stat sau a unei instituții financiare și poate contribui la diversificarea rezervelor în perioade de incertitudine.

Potrivit sondajului Consiliului Mondial al Aurului din 2026, 83% dintre băncile centrale participante se așteptau ca ponderea aurului în rezervele internaționale să crească în următorii cinci ani, iar 45% intenționau să își majoreze propriile dețineri în următoarele 12 luni. În același timp, 74% anticipau o reducere a ponderii dolarului american în rezervele globale, în timp ce așteptările privind euro indicau, în general, menținerea poziției actuale.

La sfârșitul anului 2025, aurul reprezenta aproximativ 27% din rezervele internaționale la valoarea de piață, potrivit datelor invocate în analiza respectivă, depășind ponderea obligațiunilor guvernamentale americane, de 22%, și pe cea a euro, de 15%.

Demn de precizat este că ponderea aurului a crescut și ca urmare a aprecierii prețului metalului prețios, nu doar datorită achizițiilor suplimentare ale băncilor centrale. În plus, strategiile instituțiilor monetare nu pot fi transpuse automat în deciziile persoanelor fizice, care au alte nevoi de lichiditate, alte obiective și o toleranță diferită la risc.

Leu sau euro: cursul ar putea înclina balanța în următorul an

În ceea ce privește alegerea dintre leu și euro, Claudiu Cazacu a punctat pentru „Adevărul” că decizia este mai nuanțată după deprecierea recentă a monedei naționale, care a dus cursul în apropierea pragului de 5,30 lei pentru un euro.

„Între lei și euro, în special după episodul recent de depreciere care a dus cursul pentru pragul de 5,30, decizia poate fi, însă, mai nuanțată”, afirmă consultantul.

În scenariul său de bază, evoluția ascendentă a cursului ar putea favoriza euro pe un orizont de un an, dar numai dacă schimbul valutar se realizează la costuri foarte mici.

„Ca opinie, în scenariul nostru de bază dinamica ascendentă a cursului de schimb ar putea favoriza Euro, pe un orizont de un an, însă numai atunci când costurile de schimb valutar sunt foarte reduse”, precizează Cazacu.

Costurile de conversie sunt importante deoarece diferența dintre cursul de cumpărare și cel de vânzare practicat de bănci sau casele de schimb poate diminua avantajul obținut din aprecierea euro. În plus, o persoană care își păstrează economiile în euro, dar își achită cheltuielile în lei, trebuie să țină cont și de cursul la care va converti banii în momentul utilizării lor.

Euro poate fi o alegere potrivită pentru cei care economisesc în vederea unor achiziții sau cheltuieli viitoare exprimate în această monedă. Pentru cheltuielile curente din România, economiile în lei pot rămâne mai practice, în special atunci când sunt plasate în instrumente care oferă dobândă.

Cum alegi între lei, euro, aur și titluri de stat

Pentru banii necesari în viitorul apropiat, accesul rapid la economii și predictibilitatea pot fi mai importante decât posibilitatea unui câștig ridicat. Titlurile de stat pot fi utile pentru cei care urmăresc un randament stabilit prin instrumentul ales și pot păstra investiția până la scadență. Euro poate reduce riscul valutar pentru obiectivele financiare exprimate în moneda europeană, iar aurul poate contribui la diversificarea economiilor pe termen lung, cu prețul unor fluctuații mai mari.

Datele analizate arată că aurul a avut cea mai bună evoluție în lei în ultimul an dintre variantele prezentate de Cazacu, în timp ce titlurile de stat în lei au oferit randamente nominale ușor peste inflația raportată în septembrie. Euro a beneficiat de deprecierea leului, iar consultantul consideră că această tendință ar putea continua să favorizeze moneda europeană pe un orizont de un an, dacă operațiunile de schimb valutar sunt foarte ieftine.

Protejarea economiilor presupune, așadar, mai mult decât alegerea activului cu cea mai bună performanță recentă. Este necesară raportarea fiecărei opțiuni la inflație, la riscul acceptat, la momentul în care vor fi folosiți banii și la costurile efective. Randamentele trecute pot oferi indicii despre comportamentul activelor, dar nu garantează rezultate similare în viitor.