Românii încep să împartă porțiile la restaurant. Scumpirile schimbă obiceiurile de consum

Plângerea unui patron de restaurant că tot mai mulți clienți aleg să împartă aceeași porție de mâncare și aceeași băutură a declanșat o amplă dezbatere pe rețelele sociale. Pentru unii este un gest de economie, pentru alții o consecință firească a prețurilor tot mai mari din restaurante. Dincolo de polemică, datele economice arată că puterea de cumpărare a românilor este sub presiune, iar obiceiurile de consum încep să se schimbe.

Românii încep să taie din ieșirile la restaurant. Foto FPIOR

Pentru mulți consumatori, problema nu este lipsa dorinței de a ieși în oraș, ci faptul că anumite prețuri au ajuns greu de suportat. Într-un context economic în care inflația a rămas la un nivel ridicat, iar veniturile sunt erodate de scumpiri, românii spun că au început să fie mai atenți la fiecare cheltuială.

Discuția a pornit după ce unul dintre patronii unui lanț de fast-food a afirmat că observă tot mai des clienți care aleg să împartă un singur fel principal și chiar aceeași băutură răcoritoare.

Replica unui internaut a devenit rapid virală.

„Patronul se plânge că oamenii împart un fel principal. Poate problema nu este clientul, ci că o sticlă de apă plată de 0,33 a ajuns să coste 20 de lei. Când prețurile devin absurde, oamenii încep să taie din cheltuieli. Eu unul, la prânz, nu mai comand băutură dacă prețul este absurd și la restaurantul domnului nu mai merg de mulți ani din motive de prețuri și calitate”, a scris acesta.

Mesajul a generat sute de reacții, iar conversația s-a mutat rapid de la împărțirea unei porții la problema costului unei ieșiri în oraș.

„O apă costă cât un aperitiv”. Ce îi nemulțumește pe clienți

Cele mai multe comentarii au vizat prețurile băuturilor, considerate de mulți participanți la discuție exagerate.

„Eu mă ridic de la masă și plec dacă un ceai costă 20 lei. E mai scump un ceai sau o apă decât un aperitiv în unele localuri”, a comentat un participant la discuție.

Alt utilizator a fost și mai categoric. „Exact, prețurile la ceai sunt de nesimțire maximă”, a spus el.

Mai mulți internauți au făcut inclusiv calcule privind costurile reale ale produselor.

„Un ceai ar trebui să fie 8-10 lei și maxim 12-14 lei ăla organic sau în ambalaj fițos. Conținutul plicului costă sub 1 leu”, a scris unul dintre participanți.

„Nu cred că există nimic care să se apropie la marja de profit de ceai. E complet absurd să ceri 20+ lei pe un ceai”, a comentat un alt utilizator.

„Costul real cred că e la 2 lei maxim pe un ceai, inclusiv servire, spălat cana și plicul de ceai”, a adăugat un alt participant.

Nici prețul berii nu a scăpat de critici.

„E stupid, îți zic. Toată lumea de la ei din terasă bea bere de la Terasa Obor și o bea la Obor Amor. Mi se pare noaptea minții ca tu, ca fabrică de bere, să o vinzi mai scump decât în altă parte”, a scris un internaut.

Un alt participant a povestit propria experiență.

„Stai liniștit că e 25 de lei un Zăganu fără alcool la Zăganu în Obor. Când mi-a cerut 50 de lei pe două beri m-a luat capul”, a comentat acesta.

Un alt exemplu a venit din turism.

„Am fost în weekend la Cheile Grădiștei. Cred că e al cincilea an când merg în perioada asta. Cazarea s-a scumpit de la 400 de lei pe noapte în 2025 la 525 de lei în 2026. O bere Edelweiss costă 32 de lei, o Heineken 20 de lei, o ciorbă 29 de lei, iar un șnițel de pui 39 de lei fără garnitură. Înțeleg că trebuie să facă profit, dar de trei ori mai mult?”, a relatat acesta.

Tot mai mulți spun că preferă să gătească acasă

Dincolo de prețuri, mulți participanți la discuție spun că și-au schimbat complet obiceiurile și ies mult mai rar la restaurant.

„Omul nu înțelege că generațiile se schimbă. Nu mai suntem ca acum nu știu câți ani, când dacă făceai ceva de genul era rușine sau erai catalogat sărac. Oamenilor pur și simplu nu le mai pasă de părerea celorlalți”, a comentat un utilizator.

Acesta spune că diferența dintre mâncarea de acasă și cea din restaurante nu mai justifică prețurile.

„Eu aș da bani să mănânc o carbonara bună, dar când nevastă-mea cu 20 de lei face trei porții mai bune decât la restaurant, ce rost mai are? Sunt mii de site-uri și canale de gătit. La fel și cafeaua. Acasă îmi iese mai bună decât în multe cafenele”, a comentat un alt innternaut.

Un alt participant este de aceeași părere.

„Și eu fac mâncare și cafea acasă. Ai sute de site-uri cu rețete care îți explică tot. Dacă ești comod și nu vrei să înveți, plătești. Dar dacă tot mai mulți învață să gătească, patronii vor simți asta”, a scris el.

Există însă și opinii care arată că experiența restaurantului rămâne importantă.

„Nu e problema că nu știu să gătesc. E plăcut să ieși cu partenerul, cu prietenii sau cu colegii. Îmi place să stau la terasă după muncă. Problema este că raportul preț-calitate nu mai este ce trebuie”, a explicat un alt utilizator.

Un clujean spune că a ajuns să prefere restaurantele doar atunci când călătorește.

„Am observat că ies mai des la restaurante când sunt în vacanță în altă țară. Poate sunt subiectiv, dar la Cluj raportul preț-calitate nu mai e ce trebuie. Greu mai găsești mâncare cu suflet”, a comentat acesta.

Alții susțin că soluția este simplă.

„Adevărul e că tare greu e să faci o mâncare în ziua de azi. Dacă ai bani să-ți cumperi ingredientele, gătești și gata cu patronache român lacomache”, a scris un internaut.

Au existat și voci care au nuanțat discuția.

„Nu zic că nu te cred, dar când un pachet de spaghetti mai de calitate este 7 lei, cam care e rețeta aia de 20 de lei pentru carbonara? Mai pui guanciale, mai pui pecorino... toate în 20 de lei?”, a întrebat un participant.

Datele economice explică schimbarea comportamentului

Dincolo de opiniile exprimate online, datele oficiale arată că presiunea asupra bugetelor gospodăriilor este reală.

În luna mai 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 10,9%, ceea ce înseamnă că prețurile continuă să crească într-un ritm de două cifre. Una dintre cele mai puternice scumpiri a fost la energia electrică, unde prețurile au crescut cu peste 55% într-un singur an, după eliminarea schemelor de sprijin.

Și carburanții au înregistrat majorări importante. Benzina s-a scumpit cu 30,55%, iar motorina cu 36,85%, creșteri care se reflectă în costurile de transport și, indirect, în prețurile practicate de restaurante și alte afaceri din domeniul ospitalității.

În același timp, veniturile populației nu au ținut pasul cu ritmul scumpirilor.

În aprilie 2026, câștigul salarial mediu brut a fost de 9.740 de lei, iar salariul mediu net de 5.843 de lei. Față de luna precedentă, salariul mediu net a scăzut cu 95 de lei, iar indicele câștigului salarial real a coborât la 97,6% comparativ cu luna martie și la 93,5% față de aprilie 2025, ceea ce indică o reducere a puterii de cumpărare.

Situația este similară și în cazul pensionarilor. În primul trimestru din 2026, pensia medie lunară a fost de 2.934 de lei, cu 0,8% mai mică decât în trimestrul anterior. În același timp, indicele pensiei reale a scăzut la 97,3%, ceea ce înseamnă că și pensionarii pot cumpăra mai puțin cu veniturile pe care le încasează.

Privite împreună, aceste date explică de ce tot mai mulți consumatori își regândesc cheltuielile. O ieșire la restaurant nu mai înseamnă doar costul mâncării, ci și al băuturilor, desertului și serviciilor, într-un context în care facturile, combustibilii și alte cheltuieli esențiale au devenit considerabil mai mari.

Cu alte cuvinte, chiar dacă veniturile nominale pot fi mai mari decât în trecut, populația poate cumpăra mai puține bunuri și servicii atunci când prețurile cresc mai repede.