Și-a încălcat Bolojan promisiunea? Investițiile străine scad dramatic, deși măsurile de austeritate au ferit mediul de afaceri

Investițiile străine directe au scăzut cu aproape 25% în primele cinci luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, deși măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan erau concepute tocmai pentru a le proteja. Potrivit BNR, datoria externă a crescut la 230,9 miliarde de euro. Economistul Andrei Mocearov avertizează, într-un interviu pentru „Adevărul”, că „austeritatea lovește exclusiv categoriile defavorizate, iar fiscalitatea este prea puțin progresivă, dacă nu chiar regresivă”.

Investițiile străine au scăzut cu 25% în 2026, în ciuda promisiunilor Guvernului. FOTO: gov.ro

Banca Națională a României a publicat miercuri noile date privind balanța de plăți și datoria externă, care indică o ușoară îmbunătățire a deficitului de cont curent în primele cinci luni ale anului 2026, dar și un recul semnificativ al investițiilor străine directe, care au scăzut cu aproximativ 25% față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, datoria externă a României a continuat să crească, ajungând la 230,9 miliarde de euro la sfârșitul lunii mai. 

Evoluțiile prezentate de BNR ridică întrebări cu privire la eficacitatea măsurilor de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan, a căror evitare a impozitării marelui capital a fost  justificată tocmai prin necesitatea de a proteja mediul de afaceri și de a nu descuraja investitorii străini. 

Economia scade, puterea de cumpărare se reduce și nu mai există cerere

Economistul Andrei Mocearov, cunoscut pentru analizele sale macroeconomice asupra problemelor structurale ale deficitului bugetar al României, a declarat pentru „Adevărul” că principala eroare a Guvernului a fost să considere că rezolvarea deficitului poate fi realizată doar prin tăierea cheltuielilor de stat.

„Se ridică întrebarea cum am ajuns în această situație, dat fiind că măsurile erau menite tocmai să prevină un astfel de scenariu. Explicația este că investițiile străine vin atunci când există consum, iar consolidarea fiscală realizată prin austeritate severă nu reprezintă un stimulent pentru investitori, pentru că economia scade, puterea de cumpărare se reduce și nu mai există cerere, iar în România nu se acordă suficientă atenție rapoartelor internaționale ale Comisiei Europene, FMI, Băncii Mondiale, OECD sau agențiilor de rating, deși, de exemplu, Fitch avertiza acum un an că măsurile lui Bolojan riscă să ducă la recesiune”, a relatat economistul.

Andrei Mocearov a subliniat că instituțiile internaționale nu intervin în mod activ pentru a direcționa metodele de consolidare fiscală, ci acceptă orice abordare, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor, atâta timp cât există stabilitate socială. 

„Instituțiile internaționale urmăresc consolidarea fiscală, dar nu intervin în mod activ, ci acceptă orice metodă de consolidare, chiar dacă aceasta înseamnă înghețarea salariilor și pensiilor, atât timp cât populația nu iese în stradă și există stabilitate socială. Iar dacă românii acceptă să suporte astfel de măsuri fără proteste, instituțiile consideră că este în regulă și nu au nimic de obiectat”, a mai precizat economistul.

Mocearov a atras atenția asupra unui consens aproape total între toate partidele politice în favoarea reducerii cheltuielilor, dar nu și pentru creșterea veniturilor fiscale, ceea ce descurajează investitorii străini. 

„Deși instituțiile internaționale atrag în mod constant atenția că principala problemă a României o reprezintă veniturile fiscale insuficiente, nu cheltuielile publice excesive, în Parlament există un consens aproape total între toate partidele, de la PSD și PNL până la UDMR, USR și chiar AUR, în favoarea reducerii cheltuielilor, dar nu și pentru creșterea veniturilor, iar orice propunere de majorare a impozitelor pe capital sau de îmbunătățire a colectării este imediat stigmatizată, niciun politician neîndrăznind să o susțină. Instituțiile financiare internaționale observă acest climat, ceea ce descurajează orice investitor străin să își asume riscul de a investi în România”, a mai precizat Andrei Mocearov.

Pe actuala configurație fiscală, datoria publică ar ajunge la 90% din PIB în 2036

Economistul a citat un raport recent al Băncii Centrale Europene, care arată că, și în cazul în care România ar reuși să reducă deficitul bugetar sub 3% până în 2030, actuala configurație fiscală va determina o creștere continuă a datoriei publice până la 90% din PIB în 2036. În prezent, se află la aproximativ 62% din PIB.

„Raport de convergență al Băncii Centrale Europene, care a trecut aproape neobservat, relevă un aspect extrem de îngrijorător: chiar dacă România ar reuși să reducă deficitul bugetar sub 3% până în 2030, pe actuala configurație fiscală ar rămâne un deficit structural semnificativ de 2,1%, care va determina o creștere continuă a datoriei publice, astfel încât, potrivit aceleiași traiectorii, în anul 2036 datoria publică ar ajunge la 90% din PIB. Acest lucru înseamnă că, fără o creștere substanțială a veniturilor fiscale, România nu poate rezolva structural problema fiscală. În tot acest timp partidele politice sunt preocupate exclusiv de reducerea cheltuielilor, deși statul a ajuns deja la limita la care nu mai are de unde să taie fără a-și afecta funcționarea de bază”, a relatat economistul.

„Austeritatea lovește exclusiv categoriile defavorizate”

Mocearov a subliniat că inegalitatea economică se adâncește, iar măsurile de austeritate afectează în mod disproporționat populația cu venituri mici. El a explicat că inflația este resimțită mai puternic de cei săraci, întrucât prețurile alimentelor și ale altor produse esențiale cresc de obicei mai mult decât media. 

„Situația este extrem de dificilă, deoarece inegalitatea economică se adâncește, iar măsurile de austeritate afectează în mod disproporționat populația cu venituri mici. În primul rând, inflația este resimțită mai puternic de cei săraci, întrucât prețurile alimentelor și ale altor produse esențiale, care reprezintă o pondere mai mare în bugetul lor, cresc de obicei mai mult decât media, astfel încât, atunci când inflația generală este de 10%, pentru aceștia ea poate echivala cu 15% sau chiar 20%.

Pe de altă parte, sistemul fiscal din România, așa cum arată și rapoartele Comisiei Europene, are un rol foarte slab de redistribuire a veniturilor, iar în realitate fiscalitatea este puțin progresivă, dacă nu chiar regresivă, pentru că OECD atrage atenția că persoanele cu venituri mari dispun de mai multe posibilități de a ocoli plata taxelor și pot câștiga din speculații financiare. Un exemplu elocvent este creșterea vertiginoasă a Bursei din România, care între 2020 și 2025 a înregistrat cea mai mare creștere la nivel mondial, în timp ce câștigurile de capital sunt impozitate foarte slab sau deloc, ceea ce contribuie la amplificarea inegalității.

 Prin urmare, austeritatea lovește exclusiv categoriile defavorizate, pentru că inflația le erodează mai mult puterea de cumpărare, iar arbitrajul fiscal le permite celor bogați să plătească impozite mult mai mici”, a conchis economistul.

De la promisiunile austerității de anul trecut la realitatea dezarmantă din prezent

Pachetul de măsuri fiscal-bugetare adoptat de Guvernul Bolojan în vara anului 2025 a vizat reducerea deficitului bugetar printr-o combinație de tăieri de cheltuieli și creșteri de taxe. Printre principalele măsuri s-au numărat reașezarea TVA la două praguri (21% cota standard și 11% cota redusă pentru alimente de bază, medicamente și lemne de foc),  majorarea cu 10% a accizelor la alcool, combustibil și țigări, creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, introducerea contribuției de sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei, precum și plafonarea pensiilor și salariilor în anul 2026.

Impactul asupra populației vulnerabile s-a manifestat pe multiple planuri. Creșterea TVA la 21% și majorarea accizelor la produse de consum curent (alimente, combustibil, tutun și alcool) au exercitat presiuni directe asupra bugetelor gospodăriilor cu venituri reduse, care alocă o pondere mai mare din cheltuieli acestor categorii. Limitarea burselor școlare la două categorii, burse de merit și burse sociale pentru copiii din familii defavorizate, a restrâns accesul la sprijin educațional pentru anumite categorii de elevi. De asemenea, neplata primei zile de concediu medical, o măsură tranzitorie contestată în instanță de Avocatul Poporului, a generat îngrijorări suplimentare în rândul salariaților cu venituri modeste.

În explicarea publică a pachetului de austeritate, premierul Ilie Bolojan a invocat în mod constant situația dificilă a finanțelor publice. 

„România este într-o situație dificilă ca urmare a deficitelor bugetare cronice din ultimii ani. Cel mai mare deficit fiind înregistrat anul trecut. Ca urmare a acestei situații și a acumulărilor pe care le avem, avem printre cele mai mici venituri din Europa ca pondere din PIB. Avem cheltuieli mai mari decât ne putem permite”, declara premierul. 

În paralel cu măsurile de austeritate care au afectat consumul și populația, Guvernul a adoptat o serie de decizii interpretate ca favorabile mediului de afaceri și investitorilor străini. Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a fost redus de la 1% la 0,5% începând cu ianuarie 2026, urmând eliminarea completă din 2027.

Premierul Bolojan a justificat această măsură prin plângerile primite din partea investitorilor: „În toate discuţiile pe care le-am avut cu mari investitori români, dar şi străini, acest impozit pe cifra de afaceri a fost reclamat ca unul care inhibă investiţiile.”

De asemenea, Guvernul a simplificat procedurile pentru investițiile străine, majorând pragul de analiză de la 2 la 5 milioane de euro, astfel încât mai puține proiecte să necesite avizare. 

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunța că pachetul de relansare economică „mută focusul de pe consum pe investiții” și „modernizează instrumentele de susținere a companiilor, introducând noi concepte și noi moduri de finanțare, astfel încât România să-și crească nivelul de competitivitate și șansele de a atrage investiții străine”. Impactul bugetar al acestui pachet a fost estimat la 2,1-2,2 miliarde de lei în 2026. 

Premierul Bolojan a dat asigurări că „pentru România este important, pe de o parte, să atragă în continuare investiţii străine directe în România, să le menţină pe cele pe care le avem astăzi, să ne susţinem antreprenorii români şi să creăm condiţii” pentru dezvoltarea afacerilor.

În ciuda acestor intenții, bilanțul de pânǎ acum al tuturor măsurilor de reducere a cheltuielilor, care au vizat în principal populația vulnerabilă, și le coroborăm cu politicile care au favorizat marele capital și care au fost gândite pentru a stimula investițiile străine, constatăm că datele publicate de Banca Națională a României pentru primele cinci luni ale acestui an arată că măsurile adoptate nu și-au atins o mare parte dintre obiectivele propuse.