Legea salarizării, „cartoful fierbinte” care poate răsturna calculele politice. Analist: „E greu să-i mulțumești pe toți”

România trebuie să adopte până la sfârșitul lunii august noua lege a salarizării unitare, în caz contrar riscând să piardă 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență. Dincolo de banii europeni, reforma poate avea consecințe politice importante, într-un moment în care puterea de cumpărare a românilor a scăzut, iar statul este obligat să reducă deficitul. Analistul politic Costin Ciobanu explică pentru „Adevărul” de ce salarizarea a devenit una dintre cele mai dificile teme pentru partidele care au guvernat România și cum poate influența această reformă raportul de forțe dintre partide.

Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu. FOTO: Mediafax

Noua lege ar trebui să stabilească o grilă mai coerentă pentru salarizarea din sectorul public, într-un moment în care diferențele dintre diverse categorii profesionale au devenit una dintre sursele constante de nemulțumire. Problema este cu atât mai sensibilă cu cât statul trebuie, în paralel, să reducă deficitul bugetar.

„Legea salarizării unitare e un cartof chiar mai fierbinte decât legile care s-au dezbătut în ultima perioadă sau decât formarea noii guvernări. Există o presiune foarte mare din partea societății. Am văzut toate acele dezbateri despre ierarhii în societate, despre cât ar trebui să primească o profesie sau alta. Subiectul este cu atât mai complicat. De aceea, până la urmă, aș fi lăsat de la urmă Partidul Social Democrat, deși a avut Ministerul Muncii în ultimii ani, nu s-a grăbit să vină cu o soluție, tocmai pentru că ei intuiau potențialul acestei legi de a crea foarte mare tensiune în societate", a explicat Costin Ciobanu.

Așadar, orice variantă a legii va produce nemulțumiri. Dacă unele categorii vor câștiga, altele vor considera că au fost dezavantajate, iar fiecare profesie își va apăra propriul nivel de salarizare și propriile argumente.

„Evident că bugetul probabil lua în calcul și milioanele, sutele de milioane de euro. În general, pe această temă însă, Partidul Social Democrat cred că are alte preocupări, dincolo de PNRR. Trebuie să se gândească cum recuperează electoratul pe care l-a pierdut. Cred că fiecare se uită, până la urmă, în propria situație economică și la ceea ce s-a întâmplat în ultimul an și trebuie să o recunoaștem. Puterea de cumpărare a scăzut masiv. Oamenii se uită la prețurile care au crescut, se uită la veniturile lor. N-au ținut, probabil, pasul cu scumpirile", a explicat Costin Ciobanu.

Pentru partide, aceasta este partea cea mai riscantă. O reformă care produce nemulțumire în rândul bugetarilor poate deveni rapid o problemă electorală, mai ales dacă măsurile sunt asociate cu reduceri de venituri sau cu limitarea creșterilor salariale.

„Și atunci cineva trebuie să fie responsabil și cineva trebuie să fie vinovat pentru cetățeanul de acasă. Până la urmă, cine e responsabil, cine e vinovat, cine e de partea oamenilor, aceasta este esența bătăliei politice. De aceea politicienii se poziționează într-o direcție sau alta", a subliniat analistul.

Legea salarizării poate alimenta votul de protest

În ultimii ani, nemulțumirile economice au devenit una dintre sursele importante ale votului de protest. Dacă noua lege va fi percepută drept o măsură prin care statul reduce sau ține pe loc veniturile, efectul politic poate depăși cu mult categoriile direct afectate.

„Dacă lucrurile nu merg bine, oamenii încearcă, până la urmă, să găsească vinovații. Și cred că cei de acasă nu vor stăpâni toate detaliile sau detaliile anumitor legi. Înțeleg acest lucru. Și ați văzut că acum avem o mobilizare din partea categoriilor sociale. Există anumite consecințe negative pe termen lung dacă forma anterioară a legii ar fi trecută, în condițiile înghețării creșterilor salariale și așa mai departe. Și atunci există o mobilizare la nivel de grup profesional", a explicat Costin Ciobanu.

Asta înseamnă că efectul politic al legii nu se va măsura doar în reacțiile sindicatelor. Nemulțumirea poate ajunge și la alegători care nu lucrează în sectorul public, dar care resimt deja scumpirile și măsurile fiscale.

„Deci nu cred că este o evaluare în detaliu a ceea ce se întâmplă și a ceea ce fac guvernanții, dar cred că este o evaluare mai amplă, ținând cont de ceea ce se întâmplă în economie, de ceea ce se întâmplă cu veniturile și de faptul că există totuși un mesaj de mare coerență în aceste zile. În general, toată această dezbatere și toate aceste discuții ne pun întrebarea dacă partidele de guvernare sunt în stare să guverneze cu adevărat", a subliniat analistul.

În acest punct, legea salarizării se leagă de o problemă mai largă. Partidele tradiționale încearcă să își păstreze electoratul într-un moment în care zona suveranistă capitalizează nemulțumirea față de instituții și față de actuala clasă politică.

„Dacă ne uităm la sondajele de opinie, vedem un grup suveranist consolidat în jurul a 40-45%, iar restul împărțit între partidele principale, acestea fiind chiar într-o situație mai precară decât cea din 2024. Deci există și această idee în care, pur și simplu, oamenii i-au pus pe cei de la guvernare în același coș. Nu pare să se fi schimbat ceva foarte mult în ultimul an, în ultimele luni, pentru că foarte mulți probabil se uită în cealaltă direcție, se uită la mesajul suveranist, care are o componentă importantă de vot de protest în legătură cu performanța celor de la guvernare", a explicat Costin Ciobanu.

Cine își asumă costul politic

În condițiile actuale, legea poate deveni un test important pentru fiecare partid. Cei care vor susține o variantă considerată prea dură riscă să piardă sprijin în rândul bugetarilor. Cei care se opun oricărei reforme pot fi acuzați că protejează un sistem salarial cu diferențe greu de justificat și că pun în pericol banii europeni. Aici apare și problema celor 770 milioane de euro din PNRR. Pentru alegători, suma este greu de tradus într-un efect direct asupra propriei vieți, în timp ce o modificare salarială se simte imediat.

„În ceea ce privește jalonul PNRR, în aceste zile aceasta este una dintre temele care se dezbat. Toate aceste întâlniri, toate aceste eforturi, propunerile care vin de la un ministru sau altul, încercările președintelui de a media, toate acestea fac parte din jocul de a determina cine e vinovat sau cine ar putea să fie vinovat pentru pierderea acestei sume", a subliniat analistul.

Dacă România pierde banii, disputa va deveni inevitabil una politică, însă costul electoral al legii ar putea fi mai important pe termen lung decât costul imediat al jalonului ratat.

„Dacă suma se va pierde, vom avea acuzații, dezbateri întregi despre cine nu a făcut suficient. Unii vor spune că a fost Partidul Social Democrat, pentru că nu s-a grăbit cu această lege. Alții vor spune că e vorba despre un guvern ilegitim, care nu e în stare să propună o lege coerentă. Vor fi acuzații și la adresa celor de la guvernare. Fiecare își va construi propriul mesaj. Sau chiar președintele Dan, pentru că a anunțat aceste acorduri care, până la urmă, nu s-au materializat. Și atunci adversarii președintelui vor nota această temă ca fiind încă un eșec al președintelui", a explicat Costin Ciobanu.

O lege care vine într-un moment prost pentru politic

Salarizarea bugetarilor nu poate fi separată de contextul economic. România trebuie să reducă deficitul, iar spațiul pentru creșteri salariale este limitat. Impactul bugetar estimat inițial pentru noua lege a salarizării unitare a fost de 8 miliarde de lei, însă valoarea a fost revizuită recent la 12 miliarde de lei pentru a acoperi revendicările sectoriale din educație și sănătate.

Asta face ca orice decizie să fie politică. Dacă salariile sunt înghețate, guvernarea poate fi acuzată că lovește în nivelul de trai. Dacă sunt menținute sau cresc fără o reformă serioasă a sistemului, presiunea asupra bugetului rămâne.

„Cred că social-democrații, într-o anumită măsură, se bucură că au scăpat de acest cartof fierbinte, pentru că, așa cum spuneam, nu este o lege ușor de făcut. E o lege prin care este greu să-i mulțumești pe toți, mai ales că vedem cu toții care este situația bugetară. Nu este o situație foarte bună, deficitul trebuie să fie redus în continuare în anii următori", a explicat Costin Ciobanu.

Pentru partidele care vor trebui să susțină reforma, adevărata problemă este să explice de ce o anumită categorie merită un anumit salariu și de ce alta trebuie să accepte o limitare. Într-o perioadă în care încrederea în clasa politică este scăzută, asemenea explicații vor fi greu de vândut.

„Deci nu cred neapărat că se vor schimba lucrurile decisiv în raport cu alinierile partizane pe care oamenii deja le au. Problema este ce consecințe vor fi pentru omul obișnuit. Ne așteaptă noi măsuri de austeritate. Ce înseamnă acest lucru pentru omul obișnuit? Acolo guvernanții noștri o să trebuiască să dea un răspuns", a subliniat analistul.