Analiză De ce scade prețul aurului după maximele istorice. Trei scenarii pentru lunile următoare

Aurul a intrat în 2026 pe o tendință de corecție după ce a atins maxime istorice, iar evoluția din ultimele luni marchează o schimbare de direcție pe piața metalelor prețioase. Scăderea vine pe fondul întăririi dolarului american, al randamentelor mai ridicate și al reducerii tensiunilor geopolitice, factori care au redus atractivitatea aurului ca activ de refugiu.

Prețul aurului a atins pragul minim la 1 iulie. Foto Profimedia

Scăderea bruscă a prețului aurului în 2026 reflectă o schimbare rapidă a contextului macroeconomic, întrucât creșterea randamentelor reale, întărirea dolarului american și atenuarea tensiunilor geopolitice au erodat atractivitatea acestui metal, consideră analistul eToro Bogdan Maioreanu, avertizând că, după ce a atins un maxim istoric de aproape 5.600 de dolari pe uncie în ianuarie, aurul a scăzut cu aproximativ 29%, coborând marți, pentru scurt timp, sub pragul psihologic important de 4.000 de dolari și atingând cel mai scăzut nivel de la sfârșitul anului 2025.

Potrivit informațiilor oficiale analizate de „Adevărul”, cotația aurului a înregistrat ulterior noi creșteri, ajungând joi la 4.165 dolari uncia și 4.185 dolari vineri.

Aceste fluctuații au fost observate și în România, unde gramul de aur a scăzut de la 755,15 lei – vârful înregistrat la 29 ianuarie -, la 589,58 de lei la 1 iulie, pentru ca mai apoi să crească două zile consecutiv – cu 10,5 lei la 2 iulie și încă 13,8 lei vineri -, ajungând din nou la aproape 614 lei pe gram.

Ce stă la baza prăbușirii prețului aurului

Maioreanu atribuie politicii monetare această scădere masivă a cotației internaționale a aurului. „Inflația din Statele Unite, impulsionată de creșterea anterioară a prețurilor petrolului, rămâne ridicată, la aproximativ 4,2%, forțând Rezerva Federală să adopte o poziție mai restrictivă decât anticipaseră piețele. În loc de reduceri, investitorii iau acum în calcul posibilitatea unor majorări ale ratei dobânzii, randamentele titlurilor de stat crescând în consecință. Randamentul obligațiunilor pe 10 ani, situat în prezent în jurul valorii de 4,46%, a crescut semnificativ costul de oportunitate al deținerii aurului, care nu oferă niciun venit, făcând activele purtătoare de dobândă mai atractive prin comparație”, a declarat analistul.

În același timp, dolarul american s-a apreciat până la cel mai înalt nivel din ultimul an, adăugând un alt factor de presiune. Creșterea dolarului a fost remarcată și în România, moneda americană înregistrând un vârf de 4,62 de lei la data de 24 iunie, valoare care a continuat să scadă până la nivelul de 4,60 lei la 1 iulie și 4,57 lei vineri, 3 iulie.

Deoarece aurul este cotat în dolari, o monedă americană mai puternică îl face mai scump pentru investitorii internaționali, temperând cererea globală, a explicat Maioreanu. Potrivit acestuia, contextul geopolitic s-a schimbat, de asemenea. Creșterea de la începutul acestui an a fost alimentată parțial de tensiunile din Orientul Mijlociu, dar progresele diplomatice recente au redus nevoia de active de refugiu, eliminând un pilon cheie de susținere a prețurilor aurului.

Dinamica pieței a accelerat și mai mult această evoluție. După o creștere puternică în 2025, piața aurului a fost supusă unei presiuni crescute, declanșând un val de marcări de profituri semnificative urmat de o inversare a trendului. ETF-urile pe aur susținute de depozite fizice au înregistrat ieșiri substanțiale de capital, în timp ce unii investitori au fost nevoiți să-și lichideze pozițiile pentru a face față cererilor de marjă în contextul volatilității mai ample a pieței, determinată de sectorul energetic. Împreună, acești factori au amplificat tendința descendentă a aurului.

Argintul - un metal prețios cu uz industrial, mai corelat cu economia reală

Spre deosebire de aur, perspectivele argintului sunt mai strâns legate de economia reală. Deși ambele metale reacționează la ratele dobânzilor și la fluctuațiile valutare, cererea de argint provine în mare parte (aproximativ 55% până la 60%) din aplicații industriale, inclusiv energia solară, electronica, electrificarea și dezvoltarea infrastructurii legate de inteligența artificială. Acest lucru îl face mult mai sensibil la ciclul de creștere globală, a explicat analistul.

De obicei, a adăugat el, argintul evoluează în aceeași direcție cu aurul, dar cu oscilații mai mari - crescând mai mult când prețurile urcă și scăzând mai mult când acestea coboară. „Poate înregistra performanțe net superioare atunci când condițiile economice se îmbunătățesc și capitalul se îndreaptă către mărfuri, dar tinde, de asemenea, să scadă mai agresiv atunci când așteptările privind creșterea economică se slăbesc”, a explicat el.

Scenarii privind evoluțiile viitoare

Investitorii încearcă să înțeleagă care este traiectoria viitoare a metalelor prețioase, a adăugat acesta, prezentând trei posibile scenarii pentru aur și argint, toate în strictă corelație cu inflația și situația geopolitică.

Primul scenariu este cel în care am fi atins nivelul minim în această săptămână. Dacă situația din Strâmtoarea Ormuz rămâne calmă, oferta globală de petrol se normalizează și inflația se temperează fără noi majorări ale ratei dobânzii, aurul s-ar putea stabiliza, susținut de achizițiile băncilor centrale. Argintul ar avea probabil o performanță superioară aurului pe măsură ce cererea crește.

Un al doilea scenariu se referă la menținerea ratelor dobânzilor la un nivel ridicat pentru o perioadă mai lungă. Inflația ar fi persistentă, iar continuarea politicii monetare restrictive și randamentele ridicate ar exercita o presiune suplimentară asupra prețului aurului, determinând o scădere a acestuia. O creștere economică mai lentă ar afecta cererea industrială, făcând argintul mai vulnerabil.

Al treilea scenariu ia în considerare reapariția tensiunilor geopolitice. Acest lucru va determina o revenire a aversiunii față de risc (de exemplu, printr-un preț al petrolului la peste 100 de dolari), ceea ce ar susține în primul rând aurul. Argintul ar urma același trend, dar o performanță superioară susținută ar depinde în continuare de creșterea economică globală. Inflația ar rămâne o amenințare la adresa creșterii economice globale.

„Privind în perspectivă, traiectoria ambelor metale va depinde de interacțiunea dintre politica monetară, randamentele reale și creșterea economică globală. Aurul rămâne în primul rând o măsură a ratelor dobânzilor, a puterii monedei americane și a riscului geopolitic, în timp ce argintul se află la intersecția acestor forțe cu ciclul industrial. Această diferență va deveni probabil din ce în ce mai importantă pe măsură ce piețele se confruntă cu un mediu de sfârșit de ciclu, caracterizat de inflație persistentă și politici restrictive ale băncilor centrale”, a explicat analistul.