Analiză „Românii au ajuns să meargă la supermarket ca la muzeu”. Consumul scade de șase luni

Românii strâng cureaua, iar consumul este în scădere pentru a șasea lună consecutiv. Vânzările din comerț au fost sub nivelul anului trecut în fiecare lună din 2026, iar în iunie au înregistrat cea mai mare scădere de până acum, de 7,3%. Evoluția arată că prudența consumatorilor nu mai este un episod temporar, ci începe să devină un comportament financiar.

Românii strâng cureaua de şase luni consecutiv. Foto arhivă

În fiecare lună din 2026, vânzările din comerț au fost sub nivelul aceleiași luni din 2025: minus 6% în ianuarie, minus 5,9% în februarie, minus 3,8% în martie, minus 6,2% în aprilie, minus 5,1% în mai și minus 7,3% în iunie. Ultima lună a adus cea mai mare scădere de până acum.

În spatele acestei evoluții se află o populație care își ajustează bugetele la un context economic mai puțin previzibil. Cumpărăturile sunt mai atent cântărite, cheltuielile sunt revizuite, datoriile sunt reduse, iar achizițiile importante sunt amânate.

Economistul Adrian Negrescu vorbește despre o perioadă de „Ice Age economic”, în care veniturile sunt puse sub presiune, în timp ce scumpirile au redus puterea de cumpărare.

„Oamenii au mai puțini bani la dispoziție, în condițiile în care inflația le-a înghițit o bună parte din venituri”, a declarat analistul pentru „Adevărul”.

Mai puține cumpărături, mai multă prudență

Scăderea consumului nu înseamnă neapărat că oamenii au încetat să cumpere. Înseamnă că au început să fie mai atenți la ce cumpără și la banii pe care îi păstrează.

Un produs mai scump poate fi înlocuit cu unul mai ieftin, o cumpărătură importantă poate fi amânată, iar banii care ar fi mers către consum pot ajunge într-un cont de economii sau la plata unei datorii.

Comportamentul este relevant mai ales în cazul cheltuielilor care presupun angajamente pe termen lung. O familie care nu este sigură cum vor evolua veniturile sau costurile în lunile următoare va fi mai puțin dispusă să ia un credit, să cumpere o mașină, să înceapă o renovare sau să facă o altă cheltuială importantă.

Aproape 34% dintre cei chestionați spun că își revizuiesc constant cheltuielile și evită angajamentele pe termen lung. Peste 18% amână deciziile financiare importante până când contextul economic va deveni mai clar, iar 22% se concentrează mai mult pe obiective pe termen scurt și flexibilitate.

Este o reacție la incertitudine, dar are consecințe și pentru economie. O achiziție amânată de o familie înseamnă o vânzare care nu mai este făcută de un comerciant, iar milioane de astfel de decizii pot reduce cererea pentru bunuri și servicii.

Costul vieții apasă tot mai mult asupra bugetelor

Principalul motiv de îngrijorare este costul vieții.  Într-un sondaj recent, 68% dintre cei chestionați au spus că acesta este lucrul de care se tem cel mai mult în următorul an.

Aproape 42% se tem de o criză economică generală, iar 40% spun că sunt preocupați de eventualitatea unor cheltuieli neprevăzute importante, precum probleme medicale sau reparații urgente.

În acest context, economisirea începe să concureze direct cu consumul.

Peste jumătate dintre respondenți spun că vor să reducă cheltuielile și datoriile existente, iar 30,6% vor să își mărească economiile și să își reducă expunerea la risc.

Aproape 28% spun că au intrat într-un mod de „supraviețuire financiară”.

Termenul este relevant pentru că descrie o schimbare a priorităților. Atunci când incertitudinea crește, banii disponibili nu mai sunt priviți în primul rând ca resurse pentru consum, ci ca o rezervă pentru eventuale probleme.

Românii își reduc cheltuielile înainte ca veniturile să scadă

Prudența este alimentată și de așteptările privind veniturile și locurile de muncă.

Peste jumătate dintre cei chestionați sunt pesimiști în privința evoluției economiei în următoarele 12 luni. Aproape 47,4% consideră că România riscă să intre într-o criză economică cu impact mare asupra populației, iar aproape 22% consideră un astfel de scenariu inevitabil.

În privința situației personale, aproximativ 20% se așteaptă la o deteriorare a condițiilor de muncă sau a veniturilor. Aproape 38% cred că veniturile lor vor rămâne la același nivel, iar o parte dintre respondenți se tem de scăderi semnificative.

Aproape 37% spun că se așteaptă să fie nevoiți să reducă din consum, în timp ce 31% cred că situația financiară le-ar putea afecta inclusiv cheltuielile esențiale.

Când oamenii se așteaptă la venituri stagnante sau mai mici, reacția nu este neapărat să aștepte până când problema apare. Mulți își reduc cheltuielile din timp, tocmai pentru a-și crea o marjă de siguranță.

Acest comportament poate explica și de ce consumul continuă să scadă, chiar înainte ca deteriorarea veniturilor să devină generalizată.

„Mulți români au ajuns să meargă la supermarket ca la muzeu”

Presiunea asupra bugetelor se vede cel mai ușor în cumpărăturile de zi cu zi.

„Mulți români au ajuns să meargă la supermarket ca la muzeu, să admire produsele și să nu și le poată permite”, spune Adrian Negrescu.

În practică, asta înseamnă mai multă atenție la preț și la cantitate. Promoțiile devin mai importante, produsele mai ieftine câștigă teren, iar cumpărătorii sunt mai puțin dispuși să plătească pentru lucruri care nu sunt considerate necesare.

Nu este nevoie ca oamenii să renunțe complet la cumpărături pentru ca economia să simtă efectul. Este suficient să cumpere mai puțin, să aleagă variante mai ieftine sau să amâne achizițiile.

Iar datele din comerț arată că acest comportament s-a instalat deja.

Sezonul rece poate pune o presiune suplimentară

Următoarele luni pot aduce o nouă provocare pentru bugetele gospodăriilor: creșterea cheltuielilor asociate sezonului rece.

Pe măsură ce facturile la energie și întreținere ocupă o parte mai mare din veniturile disponibile, banii rămași pentru alte cumpărături se reduc.

Negrescu se așteaptă ca tendința de reducere a consumului să se accentueze pe măsură ce se apropie sezonul rece, când cheltuielile cu întreținerea vor deveni mai importante.

Pentru gospodăriile care au început deja să reducă din cheltuieli și să pună bani deoparte, apariția unor facturi mai mari poate însemna o nouă rundă de ajustări: mai puține cumpărături, mai puține cheltuieli discreționare și mai multă atenție la fiecare leu.

Prudența gospodăriilor poate deveni o problemă pentru economie

Pentru o familie, reducerea consumului este o măsură de protecție. Pentru economie, însă, efectul este diferit atunci când același comportament se răspândește în rândul unui număr mare de consumatori.

Mai puține cumpărături înseamnă vânzări mai mici pentru comercianți. Dacă cererea rămâne slabă, companiile pot deveni mai prudente cu investițiile și angajările. O activitate economică mai slabă poate alimenta, la rândul ei, temerile consumatorilor.

Se poate forma astfel un cerc dificil: gospodăriile reduc cheltuielile pentru că se tem de o perioadă economică mai proastă, iar reducerea cheltuielilor contribuie la încetinirea activității economice.

Deocamdată, amploarea fenomenului se vede în cifrele din comerț. După șase luni consecutive de scădere, reculul din iunie este cel mai mare din acest an.

Oamenii aleg siguranța în locul consumului

Românii își schimbă prioritățile financiare, punând mai mult accent pe economisire, reducerea datoriilor și evitarea riscurilor.

Aproximativ 45% spun că adoptă o „prudență calculată” și evită riscurile, în timp ce aproape 19% se concentrează mai degrabă pe protecție financiară decât pe creștere.

Pentru aproape trei din zece respondenți, această prudență a ajuns deja la nivelul unei „supraviețuiri financiare”.

Este greu ca un astfel de comportament să dispară rapid. Oamenii care au început să își construiască o rezervă financiară, să reducă datoriile și să amâne achizițiile importante nu vor reveni automat la nivelul anterior de consum doar pentru că o lună sau două aduc o îmbunătățire.