Banca Mondială: Economia României va scădea în 2026. Inflația și reducerea consumului pun presiune pe populație

Economia României ar urma să se contracte cu 0,5% în 2026, pe fondul scăderii consumului populației, al inflației ridicate și al măsurilor de consolidare fiscală, potrivit raportului Macro Poverty Outlook – October 2026, publicat de Banca Mondială. Instituția estimează că economia va reveni pe creștere în 2027, când Produsul Intern Brut (PIB) ar putea avansa cu 1,7%, însă evoluția depinde de stabilitatea politică, continuarea reformelor și folosirea fondurilor europene.

Banca Mondială estimează o scădere cu 0,5% a economiei României în 2026 Foto: arhivă

Raportul arată că veniturile reale ale gospodăriilor sunt afectate de un nou șoc al prețurilor la energie, care se adaugă eliminării plafonării prețului la electricitate din 2025. În același timp, creșterea mai lentă a salariilor și măsurile de reducere a deficitului bugetar limitează puterea de cumpărare, cu efecte mai puternice asupra gospodăriilor cu venituri mici.

Consumul populației a scăzut, în timp ce investițiile au crescut

Economia României a înregistrat o contracție de 0,7% în primul semestru din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Principalul factor a fost reducerea consumului privat, care a scăzut cu 2,5%, pe fondul inflației generate în special de scumpirea energiei și al înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public.

Investițiile au avut o evoluție diferită. Formarea brută de capital fix, indicator care reflectă investițiile în active precum clădiri, infrastructură și echipamente, a crescut cu 10,9% în prima jumătate a anului, susținută de cheltuielile pentru infrastructură finanțate din fonduri europene. Aceste investiții au compensat parțial scăderea consumului.

Banca Mondială arată că accelerarea lucrărilor de infrastructură a fost susținută de apropierea termenului de închidere a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), stabilit pentru august 2026.

Pe sectoare economice, construcțiile au crescut cu 12,3% în primul semestru, în timp ce industria s-a contractat cu 2,9%, afectată de costurile ridicate ale energiei și de reducerea marjelor de profit. Comerțul cu ridicata și cu amănuntul a scăzut cu 3,9%, reflectând slăbirea cererii interne.

Inflația a ajuns la 10,4% în iunie

Prețurile ridicate continuă să afecteze bugetele gospodăriilor. Potrivit raportului, rata anuală a inflației a ajuns la 10,4% în iunie 2026, evoluție determinată în principal de scumpirea energiei. Banca Mondială menționează dezechilibrele din rețeaua de electricitate asociate condițiilor meteorologice și volatilitatea piețelor internaționale ale petrolului printre factorii care au contribuit la presiunile asupra prețurilor.

Instituția estimează că inflația va începe să scadă în a doua jumătate a anului 2026, pe măsură ce efectele statistice ale eliminării plafonării prețului la electricitate și ale majorărilor de TVA și accize se vor estompa. Pentru primul trimestru din 2027, inflația ar urma să coboare la aproximativ 5,2%, în linie cu proiecțiile Băncii Naționale a României.

Raportul avertizează că efectele scumpirilor sunt resimțite mai puternic de gospodăriile cu venituri mici, care alocă o parte mai mare din buget pentru energie și produse esențiale.

Deficitul bugetar scade, dar datoria publică continuă să crească

Consolidarea fiscală a înregistrat progrese în prima jumătate a anului 2026. Deficitul bugetar raportat pentru această perioadă s-a redus aproape la jumătate față de aceeași perioadă din 2025, ajungând la aproximativ 2% din PIB, potrivit raportului.

Ajustarea a fost susținută atât de venituri mai mari, cât și de reducerea unor cheltuieli. Cheltuielile de personal au scăzut cu 3,9% în primul semestru, după ce în aceeași perioadă a anului trecut crescuseră cu 10,1%. Evoluția reflectă înghețarea salariilor și reducerea unor bonusuri în sectorul public.

Încasările din taxa pe valoarea adăugată au crescut cu 25,1% față de primul semestru din 2025, după majorarea cotei standard de TVA la 21% în august 2025.

Pentru întregul an 2026, Banca Mondială estimează un deficit bugetar de 6% din PIB, în scădere față de 7,9% în 2025. Totuși, datoria publică ar urma să crească de la 59,3% din PIB în 2025 la 61,7% în 2026, apoi la 63,2% în 2027 și 64,5% în 2028.

Instituția subliniază că România trebuie să continue reducerea deficitului fără să compromită investițiile care pot susține creșterea economică pe termen mediu.

Piața muncii dă semne de slăbiciune

Datele prezentate în raport indică o temperare a cererii de forță de muncă. Rata locurilor de muncă vacante a coborât la 0,6% în trimestrul al doilea din 2026, aproape de cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu.

Banca Mondială estimează că rata ocupării populației de vârstă activă, de cel puțin 15 ani, se va menține la aproximativ 48,3% în 2026, la fel ca în 2025.

În același timp, instituția atrage atenția asupra unor probleme structurale: reducerea populației active, plecarea lucrătorilor în străinătate și încetinirea creșterii productivității. Aceste evoluții limitează capacitatea economiei de a recupera decalajele față de media Uniunii Europene.

Raportul mai arată că România continuă să se confrunte cu diferențe regionale importante și cu niveluri ridicate de sărăcie și inegalitate în comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene.

Ce se întâmplă cu sărăcia în România

Banca Mondială estimează că rata sărăciei, măsurată la pragul de 8,30 dolari pe zi, calculat la paritatea puterii de cumpărare din 2021, a fost de 4,9% în 2025, la un nivel similar celui din anul precedent.

Pentru 2026, instituția estimează menținerea ratei la 4,9%, urmată de o scădere modestă la 4,7% în 2027 și la 4,6% în 2028.

Acest indicator folosește un prag internațional de venit ajustat pentru diferențele de preț dintre țări și nu trebuie confundat cu rata sărăciei relative calculată de Eurostat pentru Uniunea Europeană.

Potrivit raportului, reducerea sărăciei va fi lentă atât timp cât economia rămâne slabă, inflația este ridicată, iar piața muncii se răcește. Evoluția va depinde și de eficiența programelor de asistență socială, inclusiv de măsurile care vizează gospodăriile cu venituri mici și de sprijinul pentru plata facturilor la energie.

Economia ar putea reveni pe creștere în 2027

După contracția estimată pentru 2026, Banca Mondială anticipează o revenire a economiei României în următorii ani. PIB-ul ar urma să crească cu 1,7% în 2027 și cu 2% în 2028.

Redresarea ar urma să fie susținută de investițiile publice și private, de continuarea reformelor structurale și de utilizarea fondurilor europene. România are la dispoziție un pachet de aproximativ 31 de miliarde de euro din fondurile structurale ale Uniunii Europene, iar plățile sunt estimate să atingă niveluri ridicate în perioada 2027–2029.

Banca Mondială consideră că o absorbție mai bună a acestor fonduri ar putea susține infrastructura, activitatea economică și ocuparea forței de muncă. Relaxarea treptată a condițiilor financiare ar putea contribui, la rândul său, la revenirea investițiilor private și a salariilor reale.

Instituția avertizează însă că perspectivele depind de stabilitatea politică și de credibilitatea planului de reducere a deficitului bugetar.

Instabilitatea politică și riscul retrogradării ratingului, printre amenințări

Banca Mondială identifică riscuri importante pentru economia României. O perioadă prelungită de instabilitate politică ar putea întârzia reformele, afecta încrederea investitorilor și reduce capacitatea autorităților de a atrage și utiliza fondurile europene.

Un alt risc este retrogradarea ratingului de țară, care ar putea majora costurile de finanțare ale statului și ale companiilor. Dobânzile mai mari ar limita investițiile private și ar putea prelungi scăderea consumului și în 2027.

În plus, deficitul de cont curent, estimat la 7,6% din PIB în 2026, ar urma să rămână ridicat în anii următori, la 7,4% din PIB în 2027 și 7,3% în 2028.

Concluzia raportului este că revenirea economică a României va depinde de capacitatea autorităților de a combina reducerea dezechilibrelor bugetare cu investițiile, reformele și măsurile care pot susține productivitatea și veniturile populației.