Analiză Inflația le fură pensionarilor o pensie întreagă pe an. Analist: Ajutoarele de sărbători nu acoperă pierderile

Intenţia Ministerului Muncii de a acorda de două ori pe an, de Paşte şi de Crăciun, câteva sute de lei pentru pensionarii cu venituri mici nu îi ajută deloc pe aceştia, în condiţiile în care inflaţia le mănâncă pensia de pe o lună din întregul an.

Inflația „mănâncă” o pensie pe an din veniturile pensionarilor. Foto arhivă

Recent, Ministerul Muncii a pus în dezbatere un proiect de act normativ prin care pensionarii din sistemul public de pensii și cei din sistemul pensiilor militare de stat ale căror venituri lunare cumulate nu depășesc 3.000 de lei ar putea primi un ajutor financiar acordat în două tranșe egale, în aprilie și decembrie 2026, plata ajutorului urmând să fie făcută din oficiu, prin casele de pensii.

Analistul Adrian Negrescu a declarat pentru „Adevărul” că cele câteva sute de lei nu pot ajuta prea mult pensionarii, în condițiile în care inflația le „mănâncă” o pensie pe an.

„Pare că politicienii noștri cred că pensionarii vor să trăiască mai bine doar de Paște și de Crăciun și, mai mult chiar, le ajung câteva sute de lei. Măsura pregătită de Ministerul Muncii reprezintă un fel de ,,s-a dat, nu s-a luat'' în versiunea 2026. Dacă își doreau cu adevărat să îi ajute pe pensionarii afectați de inflație, de scăderea puternică a puterii de cumpărare, autoritățile le indexau pensiile, conform legii adoptate în anul electoral 2024. Și așa oamenii pierd, în medie, ca urmare a inflației o pensie din cele 12 anuale. Acesta este costul real al inflației”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.

Întrebat dacă ar exista bani pentru o indexarea pensiilor cu rata inflației, analistul a explicat: „De unde bani pentru indexarea pensiilor? Din celebrul program Anghel Saligny, acolo unde continuăm să risipim 10 miliarde de euro anual pe tot felul de proiecte fanteziste, de la cămine culturale la stadioane și săli de sport. Nici măcar mult-lăudatele aducțiuni de gaze nu reprezintă, de fapt, un factor de creștere economică. Fără studii de impact, toate aceste investiții sunt, în fapt, niște bani aruncați pe geam, în buzunarele clientelei de partid, pentru că prea puțini oameni din mediul rural își mai doresc să se conecteze la gaze, având în vedere costurile mari cu facturile. Pe ei i-a întrebat cineva dacă vor gaze la poarta casei, când ei n-au ce pune pe masă zi de zi?”, a răspuns analistul.

Bani în plus pentru pensionari în aprilie și decembrie

Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică mai multe măsuri de sprijin social, printre care acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii cu venituri de până la 3.000 de lei.

Prin proiectul de act normativ se propune reglementarea măsurii privind acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare cumulate sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, astfel:

a) în cuantum de 1.000 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei inclusiv;

b) în cuantum de 800 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei şi 2.000 lei inclusiv;

c) în cuantum de 600 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei şi 3.000 lei inclusiv.

Ajutorul financiar se plăteşte în două tranșe egale, în lunile aprilie 2026, respectiv decembrie 2026, astfel:

a) în cuantum de 500 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei inclusiv;

b) în cuantum de 400 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei şi 2.000 lei inclusiv;

c) în cuantum de 300 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei şi 3.000 lei inclusiv.

Prin sintagma venituri lunare din pensii se înţelege:

a) venituri din pensii acordate în sistemul public de pensii, cuvenite în luna aprilie 2026, respectiv decembrie 2026;

b) venituri din pensii acordate în sistemul pensiilor militare de stat, cuvenite în luna luna aprilie 2026, respectiv decembrie 2026;

c) venituri din indemnizaţia socială pentru pensionari acordată în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009, cu modificările şi completările ulterioare;

Ajutorul financiar se acordă în situaţia în care veniturile cumulate şi realizate de aceeaşi persoană sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei, 2.000 lei şi, respectiv, 3.000 lei.

CE, FMI, BNR au atras deseori atenţia asupra creşterii deficitului

În ultimii ani, creșterea accelerată a deficitului bugetar al României a devenit un subiect central de îngrijorare atât pentru instituțiile interne, cât și pentru cele internaționale. Un numitor comun al analizelor este faptul că majorările consistente de pensii și salarii din sectorul public au avut un rol important în adâncirea dezechilibrului fiscal, mai ales în absența unor venituri bugetare pe măsură.

Banca Națională a României a atras în mod repetat atenția asupra naturii problematice a acestor cheltuieli. Guvernatorul Mugur Isărescu a subliniat în mai multe intervenții că România riscă să intre într-un cerc vicios, în care cheltuielile permanente — precum pensiile și salariile — sunt susținute prin împrumuturi. El a avertizat că „nu poți construi stabilitate pe termen lung pe datorie”, sugerând că expansiunea acestor cheltuieli a depășit ritmul sustenabil al economiei.

La rândul său, Fondul Monetar Internațional a semnalat că structura bugetului României este rigidă, cu o pondere mare a cheltuielilor sociale și salariale. Experții instituției au recomandat în mod constant temperarea acestor creșteri și îmbunătățirea colectării veniturilor, pentru a evita presiuni suplimentare asupra deficitului și datoriei publice.

Și Comisia Europeană a transmis mesaje similare, în contextul în care România se află în procedură de deficit excesiv. Recomandările europene vizează reducerea dezechilibrelor bugetare prin controlul cheltuielilor și reforme structurale, iar în mod implicit acestea includ și dinamica pensiilor și a salariilor bugetare.

Economişti: cheltuielile cu pensiile și salariile sunt greu de redus ulterior

În spațiul public românesc, mai mulți economiști au exprimat poziții convergente. De exemplu, Ionuț Dumitru a arătat că problema nu este neapărat nivelul absolut al pensiilor sau salariilor, ci ritmul în care acestea au crescut comparativ cu productivitatea și veniturile fiscale. El a explicat că „atunci când creșterile sunt decuplate de performanța economică, ele devin nesustenabile”.

De asemenea, Cristian Păun a criticat în repetate rânduri politicile de majorări rapide, susținând că acestea au fost motivate mai degrabă politic decât economic. În opinia sa, astfel de decizii au contribuit la crearea unui deficit structural dificil de corectat, deoarece cheltuielile cu pensiile și salariile sunt greu de redus ulterior.

O perspectivă similară a fost exprimată și de Adrian Codirlașu, care a avertizat că România a devenit vulnerabilă la schimbările de pe piețele financiare internaționale. El a subliniat că un deficit ridicat, alimentat de cheltuieli rigide, poate duce la creșterea costurilor de finanțare și la presiuni asupra cursului valutar.

În ansamblu, consensul acestor instituții și specialiști este clar: problema deficitului bugetar al României nu ține doar de contextul extern sau de crizele recente, ci și de decizii interne care au crescut rapid cheltuielile permanente. Deși majorările de pensii și salarii au avut un impact social pozitiv pe termen scurt, ele au generat dezechilibre care, în lipsa unor corecții, pot afecta stabilitatea economică pe termen lung.