BNR estimează o scădere puternică a inflației în toamnă, dar economia rămâne în dificultate. Ce se întâmplă cu prețurile și consumul

Inflația a coborât ușor în iunie, la 10,42%, de la 10,85% în mai, însă Banca Națională avertizează că presiunile asupra prețurilor rămân ridicate. În noul Raport asupra inflației, BNR estimează o scădere substanțială a inflației în trimestrul al treilea, după dispariția efectelor directe ale eliminării plafonării prețului energiei electrice și ale majorării TVA și accizelor.

BNR estimează o scădere puternică a inflației în toamnă. Foto arhivă

În același timp, banca centrală atrage atenția asupra unei economii care a intrat într-o perioadă dificilă. Activitatea economică a stagnat în primul trimestru din 2026, PIB-ul a scăzut cu 1,2% în termeni anuali, iar consumul gospodăriilor a continuat să se contracteze, arată Banca Centrală.

Inflația a scăzut în iunie, dar rămâne la peste 10%

Rata anuală a inflației a coborât în iunie la 10,42%, de la 10,85% în mai. Potrivit BNR, scăderea a fost determinată în principal de ieftinirea alimentelor cu prețuri volatile și a carburanților.

Oferta mai mare de legume și fructe pe piața locală a contribuit la temperarea prețurilor alimentare, în timp ce reducerea cotației petrolului s-a reflectat în prețurile combustibililor. Efectul acestor ieftiniri a fost însă diminuat de scumpirea gazelor naturale și a energiei electrice.

Inflația de bază, care exclude o parte dintre componentele volatile și administrate și este urmărită îndeaproape de banca centrală pentru a evalua presiunile persistente asupra prețurilor, a urcat la 8,3% în iunie, de la 8,2% în martie.

BNR pune această evoluție pe seama efectelor indirecte ale scumpirii carburanților, a cursului de schimb leu/euro și a prețurilor unor produse importate, pe fondul unor așteptări inflaționiste încă ridicate.

BNR se așteaptă la o scădere puternică a inflației în trimestrul al treilea

Una dintre cele mai importante concluzii ale noului raport este că inflația ar urma să scadă semnificativ în trimestrul al treilea din 2026.

Banca centrală estimează că această corecție va veni în principal după epuizarea efectelor directe generate de eliminarea plafonării prețului energiei electrice și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor.

După o evoluție mai fluctuantă în trimestrul al patrulea, inflația este așteptată să intre pe o traiectorie descendentă, iar BNR estimează că aceasta va reveni în interiorul intervalului țintei de inflație până la sfârșitul anului 2027.

Scăderea ar urma să fie susținută și de slăbirea cererii interne. BNR estimează că deficitul de cerere se va adânci în perioada următoare, pe fondul măsurilor de consolidare bugetară, înainte de a începe să se restrângă treptat.

Economia a intrat în recul

În timp ce inflația rămâne ridicată, economia are probleme pe partea de creștere. BNR reconfirmă stagnarea activității economice în primul trimestru din 2026, după contracția de 1,9% înregistrată în trimestrul al patrulea din 2025, raportat la trimestrul precedent.

În termeni anuali, PIB-ul s-a redus cu 1,2% în primul trimestru, după o creștere de 0,2% în trimestrul al patrulea din 2025.

Unul dintre factorii importanți a fost consumul gospodăriilor, a cărui contracție anuală s-a accentuat ușor. În același timp, variația stocurilor a avut o contribuție negativă mult mai mare la evoluția PIB.

Nici investițiile nu au mai avut aceeași dinamică. Formarea brută de capital fix și-a încetinit puternic creșterea, în principal din cauza declinului investițiilor din sectorul public.

Consumul începe să dea semne de revenire, dar industria se contractă

Datele pentru trimestrul al doilea indică o ușoară redresare a activității economice, însă evoluțiile sunt diferite de la un sector la altul.

Vânzările cu amănuntul și-au redus ușor ritmul de scădere în termeni anuali, în timp ce vânzările din sectorul auto-moto au înregistrat o accelerare în perioada aprilie-mai.

Construcțiile au avut o evoluție mult mai bună, volumul lucrărilor consemnând un salt important față de aceeași perioadă a anului trecut.

În schimb, industria a continuat să fie un punct slab al economiei. Producția industrială și-a accentuat contracția în trimestrul al doilea.

BNR vede, astfel, o economie care începe să se stabilizeze, dar în care revenirea nu este uniformă.

Piața muncii încetinește, iar salariile pierd din ritm

Și piața muncii a început să arate semne de încetinire. Numărul salariaților din economie a continuat să scadă în aprilie și mai, însă ritmul reducerii s-a temperat. Rata șomajului BIM a coborât ușor în trimestrul al doilea, după ce ajunsese la o medie de 6,4% în primele trei luni ale anului.

În același timp, creșterea anuală a salariului brut nominal a continuat să încetinească în aprilie și mai, ajungând la niveluri considerate scăzute din perspectivă istorică.

BNR observă însă că, în luna iulie, sondajele în rândul companiilor au indicat o revenire a intențiilor de angajare pe termen foarte scurt. În paralel, deficitul de forță de muncă raportat de firme s-a redus până la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani.

Energia și alimentele sunt principalele riscuri pentru inflație

Banca centrală nu consideră însă că lupta cu inflația este câștigată. Unul dintre cele mai importante riscuri îl reprezintă evoluția prețurilor la energie și alimente, mai ales în condițiile secetei severe din acest an.

O creștere a prețurilor petrolului ar putea genera, la rândul său, noi presiuni asupra prețurilor carburanților și, indirect, asupra costurilor pentru alte produse și servicii.

BNR atrage atenția și asupra situației geopolitice. Conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică pot afecta simultan puterea de cumpărare a populației, încrederea consumatorilor și activitatea companiilor.

Un astfel de scenariu ar putea însemna costuri mai mari de finanțare pentru economie și o presiune suplimentară asupra prețurilor.

Creditarea începe să accelereze

În ciuda problemelor din economie, creditarea sectorului privat a început să crească mai rapid. Ritmul anual de creștere a creditului acordat sectorului privat a ajuns la 8,4% în iunie, de la 7,7% în mai.

BNR arată că dinamica împrumuturilor în lei a revenit pe creștere, după cinci trimestre consecutive de scădere, în timp ce creditarea în valută a continuat să se majoreze.

Creditele în lei reprezentau 66,8% din totalul creditului acordat sectorului privat la sfârșitul lunii iunie.

BNR menține dobânda-cheie la 6,5%

În acest context, Consiliul de administrație al BNR a decis luni, 10 august, să păstreze rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an.

Dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) rămâne la 7,50%, iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,50%.

Banca centrală a decis și menținerea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Decizia reflectă prudența BNR într-un moment în care inflația este încă mult peste nivelul dorit, iar economia traversează o perioadă de încetinire.

Fondurile europene, esențiale pentru economie

BNR consideră că absorbția fondurilor europene, în special a celor din PNRR, este esențială pentru economia României.

Banca centrală apreciază că aceste fonduri pot contrabalansa parțial efectele negative ale consolidării bugetare și ale crizei energetice și pot susține investițiile și reformele structurale.

În același timp, BNR subliniază că economia are nevoie de măsuri care să crească potențialul de dezvoltare pe termen lung, inclusiv în zona tranziției energetice.

Noul Raport asupra inflației va fi prezentat public joi, 13 august, într-o conferință de presă organizată de BNR.