Analiză Cât cheltuiesc românii pe mâncare într-o lună: de la gătit acasă la consumul rapid

Creșterea prețurilor din ultimii ani a schimbat semnificativ modul în care românii își gestionează bugetele pentru alimente. De la gătitul acasă, considerat de mulți varianta mai economică, până la consumul de produse semipreparate sau mese luate în oraș, cheltuielile lunare pentru mâncare diferă semnificativ în funcție de stilul de viață. 

Inflația a modificat serios modul în care românii își construiesc bugetele. Foto arhivă

O dezbatere amplă din mediul online oferă o imagine asupra sumelor pe care românii le alocă hranei, a compromisurilor pe care le fac și a dificultăților generate de creșterea constantă a prețurilor.

Bugete de 600-1.000 de lei pentru o persoană

Discuția a pornit de la întrebarea simplă: cât cheltuiește, în realitate, un român pe mâncare într-o lună? Răspunsurile au fost surprinzător de diverse.

Unii participanți au afirmat că reușesc să se încadreze în jurul sumei de 600 de lei lunar fără să simtă că fac sacrificii majore.

„Se pare că până acum sunt cel mai econom dintre cei care au răspuns. În luna mai am cheltuit pe alimente aproximativ 600 de lei și să știți că mănânc decent. De obicei am două mese pe zi, iar uneori chiar trei”, a afirmat un participant la discuție.

O experiență similară a fost relatată de un alt internaut, care spune că gătește exclusiv acasă și profită de reducerile din supermarketuri.

„Cheltuiesc aproximativ 600 de lei pe lună. Sunt singur și mănânc foarte bine și sănătos, trei mese pe zi. Gătesc exclusiv acasă și cumpăr destul de multe produse la reducere, în special carne. Nu am cheltuieli cu alcoolul sau țigările”, a afirmat un internaut.

Pentru alții, însă, un buget apropiat de 1.000 de lei este mai realist.

„În jur de 900-1.000 de lei pe lună. Îmi gătesc acasă în timpul săptămânii, folosesc air fryer-ul și rice cooker-ul, iar în weekend mai mănânc o shaorma sau o pizza”, a afirmat un participant la discuție.

Mâncarea rapidă poate părea ieftină, dar costă în timp

Un student care a participat la dezbatere a explicat că reușește să se încadreze într-un buget de aproximativ 700-800 de lei pe lună, însă recunoaște că alegerile sale alimentare nu sunt cele mai sănătoase.

„700-800 de lei pentru o persoană. Sunt student și majoritatea alimentelor pe care le consum sunt congelate, gata de pus în air fryer și de mâncat în 10-30 de minute. Consum aproximativ patru banane pe săptămână, o sticlă de 500 ml de sirop ca să nu mai cumpăr sucuri și desert. De când a venit căldura, iau șase cornete de înghețată pe săptămână. Realist vorbind, nu recomand nimănui să mănânce așa. Lipsa mâncării proaspete și a preparatelor gătite se simte. M-am îngrășat, sunt balonat aproape permanent și simt că trebuie să mănânc mai mult pentru a mă sătura”, a afirmat acesta.

Comentariul a atras imediat reacții din partea altor participanți la discuție.

„Nu știu ce mănânci, dar cu 200 de lei pe săptămână poți găti fără probleme pui cu orez, burrito cu pui, fasole, ceapă și brânză, paste sau ouă la micul dejun și să mănânci mai bine. Dacă și tu spui că nu recomanzi acest regim, de ce nu încerci să îți schimbi puțin meniul?”, a răspuns un alt internaut.

Discuția a evidențiat una dintre dilemele tot mai frecvente ale consumatorilor: cât costă comoditatea și în ce măsură produsele semipreparate pot înlocui mâncarea gătită fără efecte asupra sănătății.

Familiile ajung la cheltuieli de peste 2.000 de lei pe lună

Diferențele devin și mai evidente atunci când în ecuație apar mai mulți membri ai familiei.

„Suntem o familie formată din doi adulți și doi copii mici și cheltuim între 2.000 și 2.500 de lei pe lună pentru mâncarea gătită acasă. În plus, mai avem aproximativ 200 de lei pentru ieșiri ocazionale, o pizza sau o înghețată”, a afirmat un participant la discuție.

Sume similare au fost menționate și de alte cupluri.

„Eu și prietena mea cheltuim cam 2.000-2.500 de lei pe lună. Avem un cont comun în care contribuim fiecare cu aproximativ 1.000 de lei. Uneori ne încadrăm în buget, alteori îl depășim, pentru că sunt luni în care profităm de promoții și cumpărăm cantități mai mari. În orice caz, este greu să plecăm dintr-un magazin fără să cheltuim cel puțin 60-70 de lei”, a afirmat un internaut.

Există însă și exemple de gospodării care spun că au reușit să reducă semnificativ costurile prin schimbarea obiceiurilor de consum.

„Cheltuim aproximativ 1.300 de lei pentru două persoane, adică în jur de 650 de lei de persoană pe lună. Am eliminat aproape toate produsele inutile și am început să mâncăm mai sănătos. În prezent, acesta este bugetul nostru lunar pentru alimente”, a afirmat un participant la discuție.

„Cum poți trăi cu mai puțin de 50 de lei pe zi?”

Pe măsură ce dezbaterea a avansat, tot mai mulți participanți au început să compare bugetele prezentate și să se întrebe dacă este posibilă o alimentație sănătoasă cu sume foarte mici.

Un internaut s-a declarat surprins de faptul că unele persoane susțin că se descurcă cu mai puțin de 1.500 de lei pe lună.

„Nu spun cât cheltuiesc eu pentru că este o sumă jenant de mare, însă îi întreb sincer pe cei care afirmă că se descurcă cu mai puțin de 1.500 de lei pe lună, dacă sunt singuri: cum reușiți? Vorbim despre mai puțin de 50 de lei pe zi. Există într-adevăr posibilitatea să mănânci sănătos și echilibrat cu asemenea sume? Am văzut răspunsuri care vorbeau despre pâine cu parizer și nu îmi este clar dacă erau serioase sau ironice. Am văzut și exemple de familii de patru persoane care spun că trăiesc cu 3.000 de lei pe lună pentru mâncare. Mă întreb dacă vorbim despre oameni care gătesc o oală mare de ciorbă și mănâncă din ea câteva zile sau despre alte soluții. Există, într-adevăr, posibilitatea să împaci sănătatea și buzunarul?”, a întrebat participantul la discuție.

Întrebarea a sintetizat una dintre principalele teme ale dezbaterii: cât de mult a crescut costul unei alimentații considerate normale și unde se află limita dintre economie și compromis.

Puterea de cumpărare sub presiune

În luna mai 2026, România a înregistrat o inflație anuală de 10,9%, potrivit datelor oficiale, un nivel care confirmă persistența unui context de scumpiri generalizate și presiune directă asupra veniturilor populației. În termeni simpli, ritmul de creștere al prețurilor rămâne de două cifre, ceea ce înseamnă că veniturile crescute nominal sunt erodate rapid în termeni reali.

Impactul inflației este vizibil în mod direct în structura unui coș de consum. Energia electrică s-a scumpit cu peste 55% într-un singur an, după eliminarea schemelor de sprijin, ceea ce a generat un efect în lanț asupra tuturor categoriilor de produse și servicii. La acest tip de creștere se adaugă majorări importante și la carburanți, unde benzina a urcat cu 30,55%, iar motorina cu 36,85%, ceea ce amplifică presiunea asupra costurilor de transport și, implicit, asupra prețurilor finale din economie.

În acest context, veniturile populației nu reușesc să țină pasul cu dinamica prețurilor. Câștigul salarial mediu brut pe economie a fost în aprilie 2026 de 9.740 lei, în timp ce salariul mediu net s-a situat la 5.843 lei. Față de luna martie 2026, salariul net a scăzut cu 95 de lei, respectiv 1,6%, ceea ce indică o corecție lunară negativă într-un moment în care inflația rămâne ridicată. În termeni reali, indicele câștigului salarial real a coborât la 97,6% față de luna precedentă și la 93,5% față de aprilie 2025, ceea ce confirmă pierderea puterii de cumpărare.

Pe segmentul pensiilor, presiunea este similară. În trimestrul I 2026, pensia medie lunară a fost de 2.934 lei, în scădere cu 0,8% față de trimestrul IV 2025, când nivelul era de 2.957 lei. Numărul mediu de pensionari s-a situat la 4,92 milioane de persoane, ușor în scădere față de trimestrul anterior. Mai important, indicele pensiei reale a coborât la 97,3%, ceea ce arată că puterea de cumpărare a pensiilor s-a redus chiar și în condițiile unor ajustări nominale.

Privită în ansamblu, evoluția arată un dezechilibru clar între prețuri și venituri. Salariul mediu net de 5.843 lei și pensia medie de 2.934 lei sunt erodate de o inflație de 10,9%, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, populația poate cumpăra mai puțin cu aceleași venituri sau chiar cu venituri ușor mai mari nominal. Scăderea de 95 de lei a salariului mediu net într-o singură lună, combinată cu inflația ridicată și cu creșteri masive la energie și combustibili, amplifică această presiune.

În practică, acest tablou macroeconomic se traduce prin reducerea consumului, ajustarea bugetelor gospodăriilor și o presiune tot mai mare asupra categoriilor cu venituri fixe, în special pensionarii și angajații din sectoarele cu salarii stabile. În lipsa unei temperări a inflației sau a unei creșteri mai rapide a veniturilor reale, diferența dintre prețuri și puterea de cumpărare continuă să se adâncească.