BNR nu schimbă dobânda-cheie. Ce înseamnă decizia pentru creditele românilor

Banca Națională a României (BNR) a decis, miercuri, 8 iulie, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, în condițiile în care inflația a continuat să crească în primele luni ale trimestrului al doilea, iar economia a stagnat în primul trimestru din 2026. Decizia a fost influențată de evoluția inflației, a activității economice, a pieței muncii, a creditării și de incertitudinile interne și externe care continuă să afecteze economia.

BNR a menținut dobânda-cheie la 6,5%, în contextul inflației ridicate. Foto arhivă

Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Totodată, banca centrală a decis păstrarea ratei facilității de creditare (Lombard) la 7,50% pe an, a ratei facilității de depozit la 5,50% pe an și menținerea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Inflația a continuat să urce în trimestrul al doilea

Potrivit BNR, rata anuală a inflației a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului al doilea, ajungând la 10,85% în luna mai, față de 9,87% în martie.

Creșterea a fost determinată în principal de scumpirea gazelor naturale, a combustibililor și a prețurilor administrate, pe fondul efectelor de bază, al majorării cotației petrolului și al creșterii considerabile a chiriilor pentru locuințele de stat.

În același timp, inflația de bază, indicator urmărit de banca centrală deoarece elimină influența prețurilor volatile și administrate, și-a întrerupt tendința lent descendentă din debutul anului și a urcat la 8,5% în mai, de la 8,2% în martie.

Potrivit BNR, această evoluție reflectă efectele indirecte ale scumpirii combustibililor, influența cursului de schimb leu/euro, majorarea prețurilor unor bunuri importate și menținerea unor așteptări ridicate privind inflația pe termen scurt.

Și inflația calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, utilizat pentru comparațiile la nivelul Uniunii Europene, a crescut la 9,7% în mai, față de 9,0% în martie.

În același timp, rata medie anuală a inflației a urcat la 9,4%, de la 8,5%, iar rata medie anuală calculată pe baza IAPC a crescut la 8,4%, de la 7,6%.

Economia a stagnat după contracția de la finalul anului trecut

BNR arată că activitatea economică a stagnat în primul trimestru din 2026, după contracția de 1,9% înregistrată în ultimul trimestru al anului 2025.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, economia a consemnat o scădere de 1,2%, după ce în trimestrul precedent înregistrase un avans anual de 0,2%.

Potrivit băncii centrale, consumul gospodăriilor populației și-a accentuat contracția în primele trei luni ale anului, în timp ce formarea brută de capital fix și-a încetinit ritmul de creștere, deși acesta a rămas unul solid.

În ceea ce privește comerțul exterior, exportul net și-a diminuat contribuția pozitivă la creșterea economică, deoarece diferența dintre ritmul exporturilor și cel al importurilor s-a redus. În aceste condiții, deficitul balanței comerciale și-a temperat ritmul de reducere în termeni anuali, iar deficitul de cont curent și-a accentuat scăderea, pe fondul îmbunătățirii balanțelor veniturilor.

Datele din trimestrul al doilea indică o ușoară revenire

Cele mai recente informații analizate de BNR indică o ușoară redresare a economiei în trimestrul al doilea față de primele trei luni ale anului.

Vânzările cu amănuntul și-au diminuat ritmul de scădere în aprilie și mai, iar vânzările auto-moto și-au accelerat ușor creșterea în luna aprilie.

În schimb, volumul serviciilor prestate populației și-a accentuat declinul.

Totodată, lucrările de construcții au înregistrat un avans puternic în aprilie, în timp ce producția industrială și-a accentuat ușor contracția față de aceeași perioadă a anului trecut.

În ceea ce privește comerțul exterior, exporturile și importurile au continuat să crească în aprilie, însă într-un ritm mai redus decât în primul trimestru. Deficitul balanței comerciale și cel de cont curent și-au temperat astfel ritmul de reducere în termeni anuali.

Piața muncii continuă să se răcească

BNR observă că efectivul salariaților din economie a continuat să scadă în aprilie, însă într-un ritm mai lent decât în precedentele trei luni.

Rata șomajului s-a menținut aproape constantă în aprilie și mai, după ce ajunsese la o medie de 6,4% în primul trimestru al anului.

De asemenea, ritmul anual de creștere al salariului brut nominal și al costului unitar cu forța de muncă din industrie și-a încetinit tendința descendentă, însă de la niveluri considerate reduse din perspectivă istorică.

În același timp, intențiile de angajare pe termen foarte scurt au continuat să scadă, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a redus în continuare, potrivit celor mai recente sondaje.

Evoluțiile de pe piețele financiare

Potrivit BNR, principalele dobânzi de pe piața monetară interbancară au avut o evoluție aproape liniară și în a doua parte a trimestrului al doilea.

Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung și-au continuat ajustarea descrescătoare, însă într-un ritm lent și pe o traiectorie oscilantă, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, al situației politice interne și al incertitudinilor existente.

În aceeași perioadă, cursul de schimb leu/euro și-a anulat în mare parte corecția descendentă înregistrată la mijlocul trimestrului al doilea și s-a stabilizat la un nivel doar ușor inferior celui atins la începutul lunii mai.

Raportul leu/dolar și-a continuat tendința de creștere, pe fondul aprecierii monedei americane pe piețele financiare internaționale.

Creditarea a continuat să crească

Ritmul anual de creștere a creditului acordat sectorului privat a urcat la 7,7% în mai, de la 7,1% în martie.

BNR explică această evoluție prin creșterea susținută a creditelor în valută, în special a celor contractate de companiile nefinanciare, precum și prin efectul statistic al cursului de schimb.

Ca urmare, ponderea creditelor în lei în totalul finanțărilor acordate sectorului privat a continuat să scadă, ajungând la 66,9%, față de 67,8% în martie.

BNR estimează o reducere a inflației în perioada următoare

Potrivit evaluărilor actuale, rata anuală a inflației va consemna o ușoară scădere în luna iunie, iar în trimestrul al treilea este așteptată o reducere mai accentuată.

Banca centrală explică această evoluție prin epuizarea efectelor generate de eliminarea plafonării prețului energiei electrice, precum și de majorările anterioare ale TVA și accizelor.

În perspectivă, instituția estimează că presiunile dezinflaționiste vor deveni tot mai evidente, în special pe fondul consolidării bugetare începute în 2025 și continuate în acest an, proces care ar urma să contribuie și la reducerea deficitului de cont curent și la temperarea anticipațiilor inflaționiste.

Conflictul din Orientul Mijlociu și consolidarea fiscală rămân principalele surse de risc

BNR avertizează că perspectivele economiei și ale inflației continuă să fie afectate de incertitudini importante.

Printre acestea se numără măsurile care ar putea fi adoptate în perioada următoare pentru continuarea consolidării bugetare, situația politică internă, conflictul din Orientul Mijlociu și șocurile de pe piața energiei.

Potrivit băncii centrale, aceste evoluții pot influența puterea de cumpărare a populației, încrederea consumatorilor, activitatea companiilor, inflația și costurile de finanțare.

Instituția subliniază, totodată, că absorbția fondurilor europene, în special a celor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), rămâne esențială pentru susținerea investițiilor, a reformelor structurale și a tranziției energetice.

BNR mai arată că relevante pentru evoluțiile viitoare sunt și deciziile de politică monetară ale Băncii Centrale Europene (BCE), ale Rezervei Federale a SUA (Fed), precum și măsurile adoptate de băncile centrale din regiune.

Obiectivul BNR rămâne stabilitatea prețurilor

Banca Națională precizează că deciziile adoptate urmăresc asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la o creștere economică sustenabilă.

Instituția reiterează că, în contextul actual, un mix echilibrat de politici macroeconomice și implementarea reformelor structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și pentru consolidarea capacității economiei românești de a face față unor eventuale șocuri.

Minuta deliberărilor privind ședința de politică monetară va fi publicată în 20 iulie 2026, iar următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR dedicată politicii monetare este programată pentru 10 august 2026.