Harta riscului financiar se schimbă în Europa: Franța se împrumută mai scump decât Italia. Unde se situează România

Europa se confruntă cu o schimbare importantă a ierarhiei riscului financiar: state considerate în trecut vulnerabile din cauza datoriilor publice, precum Grecia și Portugalia, au reușit să-și îmbunătățească situația fiscală și să câștige încrederea investitorilor, în timp ce economii dezvoltate precum Franța și Belgia se confruntă cu deficite bugetare mari, datorii în creștere și costuri tot mai ridicate de finanțare.

State europene foarte bine dezvoltate au probleme mai mari decât România Foto: 123 RF

O analiză recentă arată că Belgia se împrumută acum la dobânzi apropiate de cele ale Greciei, iar Franța plătește mai mult decât Italia pentru finanțarea datoriei. România are o datorie publică mult mai mică decât aceste state, raportată la dimensiunea economiei, dar se confruntă cu un deficit bugetar ridicat și cu presiuni asupra încrederii investitorilor.

Schimbarea arată că dimensiunea datoriei publice nu este singurul criteriu după care piețele evaluează un stat. Contează și deficitul bugetar, perspectivele economice, stabilitatea politică, capacitatea guvernului de a controla cheltuielile și credibilitatea planurilor de reducere a datoriei.

Belgia se împrumută aproape la fel de scump ca Grecia

Potrivit Euronews, Belgia plătește un randament de 4,29% pentru obligațiunile de stat pe zece ani, în timp ce Grecia, țară care a trecut prin trei programe de salvare financiară, se împrumută la 4,35%.

Diferența este foarte mică, de numai 0,06 puncte procentuale, ceea ce ilustrează schimbarea modului în care investitorii evaluează riscul suveran în Europa.

Și alte comparații arată că vechea împărțire între nordul considerat sigur și sudul vulnerabil al zonei euro nu mai reflectă situația actuală. Portugalia, care a beneficiat de un program de asistență financiară în 2011, se împrumută mai ieftin decât Spania. Irlanda, salvată financiar în 2010, are costuri de finanțare apropiate de cele ale Olandei.

În același timp, Franța, una dintre economiile centrale ale Uniunii Europene, plătește dobânzi mai mari decât Italia, țară cunoscută de mult timp pentru nivelul ridicat al datoriei publice.

Această inversare a ierarhiei nu înseamnă că problemele financiare ale statelor din sudul Europei au dispărut sau că toate economiile considerate dezvoltate au devenit vulnerabile în aceeași măsură. Ea arată că piețele nu mai clasifică statele doar în funcție de reputația lor istorică, ci acordă o atenție tot mai mare evoluției recente a finanțelor publice și perspectivelor economice.

Randamentele obligațiunilor reprezintă costul la care un stat se poate finanța pe piețele financiare. Când investitorii percep un risc mai mare, cer dobânzi mai ridicate pentru a împrumuta guvernul. Invers, atunci când un stat demonstrează că își controlează deficitul și își poate stabiliza datoria, costurile de finanțare pot scădea.

Grecia și Portugalia au câștigat teren, în timp ce Belgia a acumulat dezechilibre

Potrivit experților citați de Euronews, schimbarea din ultimul deceniu este legată, în parte, de măsurile luate de mai multe state care au trecut prin crize ale datoriilor suverane.

Grecia a înregistrat în 2025 un excedent bugetar de 1,7% din PIB, iar ponderea datoriei publice în economie a scăzut cu peste nouă puncte procentuale într-un singur an. Deși rămâne statul cu cea mai mare datorie publică raportată la PIB din Uniunea Europeană, evoluția recentă a finanțelor sale publice a contribuit la îmbunătățirea percepției investitorilor.

În ultimii zece ani, mai multe state din sudul Europei au adoptat politici fiscale mai prudente, și-au îmbunătățit soldurile bugetare înainte de plata dobânzilor, au extins maturitatea datoriei și au îmbunătățit colectarea taxelor prin digitalizarea administrațiilor fiscale. În paralel, sistemele bancare au fost consolidate, iar riscurile de refinanțare au fost reduse.

Belgia a urmat o traiectorie diferită. Deficitul său bugetar a ajuns la 5,2% din PIB în 2025, peste nivelul de 5,1% înregistrat de Franța în același an. În primul trimestru din 2026, datoria publică belgiană a depășit 109% din PIB.

Aceste evoluții au determinat investitorii să reevalueze riscul asociat datoriei belgiene, în condițiile în care creșterea cheltuielilor publice și incertitudinile privind politicile fiscale pot face mai dificilă stabilizarea finanțelor statului.

Potrivit analizei Euronews, investitorii urmăresc nu doar cât se împrumută guvernele, ci și destinația banilor. Împrumuturile folosite pentru investiții care pot susține creșterea economică sunt privite diferit de cele necesare pentru acoperirea unor cheltuieli curente sau a unei facturi tot mai mari cu dobânzile.

Franța, o economie dezvoltată cu o datorie de 3.600 de miliarde de euro

Franța este unul dintre cele mai clare exemple ale schimbării de pe piețele financiare europene. Datoria publică a ajuns la aproximativ 3.600 de miliarde de euro, echivalentul a 119% din PIB, față de 98,2% înaintea pandemiei.

În același timp, statul francez cheltuiește echivalentul a 57,2% din PIB, cea mai ridicată pondere a cheltuielilor publice în rândul statelor G20, potrivit datelor prezentate de Euronews.

Problema nu este doar dimensiunea datoriei acumulate, ci și costul tot mai mare al refinanțării acesteia.

La 29 septembrie, Trezoreria franceză a prezentat planurile de finanțare pentru 2027. Statul intenționează să emită obligațiuni pe termen mediu și lung în valoare de 340 de miliarde de euro, un nivel record, echivalent cu aproximativ 11% din PIB. Suma este mai mare decât cele 310 miliarde de euro prevăzute pentru anul 2026.

O parte importantă a acestor împrumuturi nu va finanța cheltuieli noi, ci va permite rambursarea sau refinanțarea obligațiunilor emise în timpul pandemiei și al crizei energetice, care ajung la scadență.

Diferența este că aceste datorii trebuie înlocuite acum cu împrumuturi mai scumpe. Dobânda medie plătită de Franța pentru obligațiunile pe termen mediu și lung emise în 2026 a ajuns la 3,55%, față de 3,14% în 2025.

În consecință, factura anuală a dobânzilor este estimată să crească de la 62,6 miliarde de euro în 2026 la 72,9 miliarde de euro în 2027. Suma anticipată pentru anul viitor echivalează cu aproximativ o cincime din veniturile pe care statul francez le-a colectat în 2025.

Această evoluție reduce spațiul bugetar disponibil pentru alte cheltuieli și investiții. Cu cât o parte mai mare din veniturile statului este direcționată către plata dobânzilor, cu atât devine mai dificilă finanțarea altor priorități fără majorări de taxe, reduceri de cheltuieli sau noi împrumuturi.

Germania se împrumută masiv, dar investitorii privesc diferit destinația banilor

Germania, considerată în continuare un reper de siguranță pentru piețele financiare europene, urmează să emită în 2026 titluri de datorie în valoare de 512 miliarde de euro, potrivit analizei Euronews.

Volumul ridicat al împrumuturilor este legat de finanțarea cheltuielilor pentru apărare și infrastructură. Deși suma este foarte mare, investitorii pot privi mai favorabil acest tip de finanțare atunci când cheltuielile susțin investițiile și capacitatea viitoare de creștere a economiei.

Italia și Spania trebuie, la rândul lor, să refinanțeze datorii de sute de miliarde de euro.

Un alt risc vine din structura scadențelor. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional citate de Euronews, aproape 30% din datoria publică a statelor G7 și a Spaniei ajunge la scadență într-un interval de un an. Astfel, modificările dobânzilor de pe piețe se pot transmite relativ repede în bugetele publice.

Nu toate statele sunt afectate în aceeași măsură. Țările care au împrumutat bani la dobânzi mici și au emis obligațiuni cu maturități mai lungi beneficiază de mai mult timp înainte ca scumpirea finanțării să se reflecte integral în cheltuielile cu dobânzile.

Totuși, atunci când volume mari de datorie ajung la scadență într-o perioadă cu dobânzi ridicate, refinanțarea poate deveni o problemă bugetară importantă.

Dobânzile cresc în Europa, iar Franța resimte puternic presiunea piețelor

Creșterea costurilor de finanțare nu se limitează la Franța și Belgia. Potrivit datelor FMI prezentate de Euronews, randamentul mediu al obligațiunilor pe zece ani din statele G7 a crescut cu peste un punct procentual între februarie și septembrie, atingând cel mai ridicat nivel din aproape două decenii.

Printre factorii care au contribuit la această evoluție se numără șocul petrolier, persistența inflației și volumele mari de capital direcționate către investițiile în inteligență artificială. În centrul problemei se află însă situația finanțelor publice: investitorii cer randamente mai mari pentru a finanța statele care cheltuiesc constant peste nivelul veniturilor colectate.

Banca Centrală Europeană a majorat de două ori în 2026 rata dobânzii la facilitatea de depozit, până la 2,50%, în încercarea de a limita inflația.

În Germania, randamentul obligațiunilor pe zece ani a crescut de la 2,64% în februarie la 3,45%. În Franța, randamentele au urcat mai puternic și au atins temporar 5% la începutul lunii octombrie. Diferența dintre randamentele franceze și cele germane a ajuns la cel mai ridicat nivel din 2012.

Această diferență este urmărită atent de piețe, deoarece arată prima de risc suplimentară pe care investitorii o solicită pentru a împrumuta Franța în locul Germaniei.

Euronews mai arată că retragerea treptată a Băncii Centrale Europene din rolul de cumpărător important de obligațiuni lasă mai mult spațiu investitorilor sensibili la preț și la riscuri. În plus, schimbările în comportamentul fondurilor de pensii și creșterea prețurilor la energie, care pot afecta simultan creșterea economică și inflația, amplifică presiunile.

FMI avertizează că, într-un număr tot mai mare de state, dobânda la noile împrumuturi depășește ritmul de creștere economică. În asemenea condiții, datoria publică poate continua să crească dacă guvernul nu obține un excedent bugetar înainte de plata dobânzilor.

Este Europa în pragul unei noi crize a datoriilor, precum cea din 2012?

Creșterea randamentelor și presiunea asupra finanțelor publice readuc în discuție criza datoriilor suverane din perioada 2010–2012. Totuși, analiștii citați de Euronews avertizează că situația actuală nu trebuie confundată automat cu acea criză.

Banca elvețiană Lombard Odier consideră că piețele financiare evaluează în principal incertitudinea, nu neapărat condițiile pentru o nouă criză suverană. În cazul Franței, cheltuielile cu dobânzile rămân puțin peste 2% din PIB, aproximativ jumătate din nivelul Italiei.

De asemenea, Franța are un deficit de cont curent redus și nu depinde de intrări de capital străin în aceeași măsură în care depindeau Portugalia, Spania și Grecia în 2012. La acel moment, aceste state atrăgeau anual capital străin echivalent cu 7% până la 12% din economiile lor.

Cu toate acestea, incertitudinea politică și dificultatea de a adopta un buget credibil de reducere a deficitului pot menține costurile de finanțare ale Franței la niveluri ridicate. Potrivit scenariului prezentat de Lombard Odier, diferența dintre randamentele franceze și cele germane ar putea rămâne mare până la adoptarea unui buget credibil, posibil după alegerile prezidențiale din mai 2027. Banca anticipează, de asemenea, o posibilă depreciere a euro până la 1,09 dolari.

Un alt avertisment vine din partea viceguvernatoarei Băncii Portugaliei, Clara Raposo, care a atras atenția că piețele obligațiunilor suverane au devenit mai sensibile la inflație, incertitudini fiscale și riscuri geopolitice. În plus, șocurile se pot transmite mai rapid de la o țară la alta, inclusiv prin intermediul fondurilor care își reduc expunerile atunci când percep o creștere a riscului.

Datoria unui stat poate influența inflația și în alte țări

Efectele problemelor fiscale nu se limitează la costurile de împrumut ale guvernului care le generează.

O cercetare publicată de Centre for Economic Policy Research (CEPR), pe baza unui experiment cu firme germane incluse în panelul Bundesbank, a analizat felul în care percepțiile privind datoria publică influențează anticipațiile inflaționiste.

Studiul a folosit un eșantion de aproximativ 7.000 de companii. Atunci când firmelor li s-a prezentat un scenariu pesimist privind evoluția datoriei publice combinate a Franței, Italiei și Spaniei, așteptările privind inflația din Germania peste trei ani au crescut cu 1,4 puncte procentuale în rândul celor care nu aveau încredere în capacitatea Băncii Centrale Europene de a rezista presiunilor politice.

Rezultatul sugerează că îndoielile privind disciplina fiscală a unui stat pot influența anticipațiile economice și în alte țări, prin intermediul încrederii în instituțiile monetare.

În același timp, guvernele din zona euro se pregătesc să emită în 2027 volume record de obligațiuni, într-un context în care costurile de finanțare au ajuns la niveluri ridicate pentru ultimii aproape 20 de ani.

România are o datorie mai mică, dar un deficit bugetar mai mare decât multe state 

În comparație cu Franța, Belgia sau Italia, România are o datorie publică mult mai redusă ca pondere în PIB. Acest avantaj relativ nu înseamnă însă că finanțele publice românești sunt lipsite de riscuri.

Potrivit Eurostat, datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026. În aceeași perioadă, nivelul era de 117,6% din PIB în Franța, 109,1% în Belgia, 138,9% în Italia și 143,5% în Grecia. Media zonei euro era de 88,9% din PIB, iar cea a Uniunii Europene, de 82,9%.

Diferența este semnificativă. România are o datorie raportată la economie de aproximativ jumătate din cea a Franței și mult sub nivelurile înregistrate de Italia și Grecia.

Totuși, România se confruntă cu o problemă fiscală importantă: deficitul bugetar este mult mai mare decât în multe dintre statele cu datorii publice ridicate.

Potrivit Comisiei Europene, deficitul bugetar al României a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. Pentru 2026, Comisia estima în prognoza din primăvara acestui an un deficit de 6,2% din PIB, urmat de 5,8% în 2027.

Aceste niveluri arată că statul român continuă să cheltuiască semnificativ mai mult decât încasează, chiar dacă datoria sa este încă sub cea a economiilor occidentale analizate.

În plus, Comisia Europeană estimează că datoria publică a României ar putea ajunge la 63,4% din PIB în 2027, pe fondul deficitelor primare ridicate și al creșterii cheltuielilor cu dobânzile.