austeritate - ultimele știri

Gheorghe Piperea a declarat că premierul Ilie Bolojan a contribuit la actuala criză politică prin lipsa de flexibilitate, sugerând că o atitudine mai deschisă ar fi menținut PSD la guvernare. Cu toate acestea, el afirmă că singurul lucru făcut bine de acesta a fost introducerea ideii de austeritate.

Spania și România fac parte din aceeași Uniune Europeană, dar dacă prima e dată ca exemplu pozitiv de economiști, a doua e mereu ultima la toate capitolele. Vladimir Borțun, cercetător la Universitatea Oxford, explică unde se face diferența și de ce ibericii ar trebui să fie un exemplu.

După ani în care industria IT din România a fost asociată cu salarii mari, beneficii generoase și un stil de viață orientat spre consum, angajații din domeniu par să fi intrat într-o nouă etapă: cea a prudenței financiare.

Deputatul PSD Mihai Fifor a criticat măsurile de austeritate promovate de premierul Ilie Bolojan, susținând că acestea fragilizează principalii piloni de stabilitate ai României.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a negat sâmbătă că ar fi nevoit să impună măsuri de austeritate pentru a reduce deficitul bugetar dacă va câștiga alegerile din aprilie și a declarat că partidul său de dreapta, Fidesz, va menține politicile sale de cheltuieli.

Municipiul Zalău a decis desființarea Cantinei de Ajutor Social, unitate care servea lunar masa caldă pentru peste 100 de persoane aflate în dificultate. Administrația locală a motivat măsura prin necesitatea reducerii cheltuielilor bugetare.

Anul 2025 va rămâne în istoria recentă a României nu ca un an al reformei, ci ca unul al „mutilării" fundamentului societății: educația.

Un cunoscut jurnalist bihorean, Mircea Chirilă, a compus un colind dedicat lui Ilie Bolojan, pe fondul măsurilor de austeritate anunțate de Guvern.

Ultima versiune a Pachetului 2 de măsuri de austeritate aduce câteva noutăți din punct de vedere al posibilității statului de a strânge mai mulți bani la buget și nu doar prin tăierea cheltuielilor cu salariile.

Un protest spontan a izbucnit marți în Parlament, înainte de votul pentru măsurile de austeritate din Pachetul 2, angajații din Camera Deputaților fiind nemulțumiți că li se vor tăia salariile.

În 2024, Guvernul Ciolacu a plătit din bugetul public taxele de viză turistică pentru mii de bugetari, în încercarea de a reduce artificial rata de refuz a vizelor pentru SUA sub pragul de 3% – condiția pretinsă de SUA pentru includerea României în programul Visa Waiver.

Alături de profesori, mai multe confederații sindicale au anunțat că ies în stradă, întrucât, potrivit acestora, măsurile luate de Guvern „au afectat toate categoriile profesionale, în timp ce cei aflaţi la putere şi privilegiaţii din instituţiile politice nu au simţit nicio tăiere”.

Pe forumul internațional r/AskBalkans, utilizatorii discută despre prognoza FMI pentru 2026, care arată o creștere economică de sub 2% în România, cea mai lentă din Europa de Est.

Deputatul PSD și liderul filialei Arad, Mihai Fifor, a declarat despre premierul Ilie Bolojan că este singurul care „continuă să creadă că pedala austerităţii duce la prosperitate şi dezvoltare”.

În timp ce, coaliția PSD–PNL–USR–UDMR este pusă la încercare de pachetul de reforme cerut de Bruxelles și de valul de nemulțumiri sociale provocat de măsurile de austeritate, inflația a șters aproape complet creșterile salariale din 2024.

Guvernul Bolojan a intrat în ringul fiscal cu determinare și forță, dar fără o strategie clară de protecție. România avea nevoie de acțiune, doar că între intenție și impact, diferența se măsoară în răbdarea oamenilor și rezistența economiei.

Fostul ministru al Muncii și deputatul PSD, Marius Budăi, critică dur măsurile de austeritate implementate de Guvern.

Consilierul lui Mugur Isărescu, Eugen Rădulescu, a spus la Antena 3 CNN, că „prețurile nu au cum să scadă" adăugând însă că „veniturile vor începe să crească”, dacă programul de guvernare merge cum trebuie. În caz contrar, „putem să ajungem mult mai rău decât TVA de 24%”.

Primăria municipiului Vaslui a cheltuit 31.000 de lei pentru organizarea evenimentului din Parcul Copou, cu ocazia Zilei internationale a persoanelor vârstnice.

Mii de slovaci au protestat marți față de măsurile de austeritate propuse de guvern, în cea mai recentă manifestație împotriva prim-ministrului naţionalist Robert Fico.

Fostul președinte Traian Băsescu a amintit luni, 15 septembrie, de măsurile de austeritate luate în mandatul său, care, potrivit acestuia, au dus la o scădere a deficitului de peste 7% în perioada 2008-2014.

Președintele Nicușor Dan a explicat, joi, că măsurile de austeritate ale Guvernului au început cu reducerea cheltuielilor în educație, administrație și instituții cu salarii mari, pentru că „asta era cel mai ușor și mai rapid de pus în practică”.

Politologul Cristian Pârvulescu critică abordarea ultimativă a premierului Bolojan privind pachetul II de austeritate, dar admite că nu există o alternativă politică la guvernul liberalului. El arată însă că există o alternativă mult mai bună la măsurile de austeritate.

George Simion, liderul AUR, acuză PSD că folosește justiția ca „bâtă politică”, după prelungirea controlului judiciar în cazul lui Călin Georgescu, și cere oprirea „umilirii poporului român” prin decizii politice și asumări repetate de răspundere.

Franța se pregătește pentru o nouă criză politică, după ce premierul François Bayrou pare aproape sigur că va fi demis printr-un vot de neîncredere luna viitoare.

În plină perioadă de austeritate, românii încearcă să facă economii mai ales la mâncare, capitolul la care familiile cheltuiesc, în general, cei mai mulți bani.

Cercetător la Universitatea Oxford, Mihail Chiru explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, din ce direcții se profilează marile amenințări la adresa României. Politicile de austeritate, degradarea continuă a democrației și creșterea partidelor extremiste sunt principalele pericole

Prima lună după majorarea TVA și a accizelor a adus pentru români o „notă de plată” dură: coșul zilnic de cumpărături mai scump, facturi mai mari și venituri care nu mai acoperă cheltuielile.

România are nevoie de încredere, iar încrederea se construiește prin fapte, nu prin vorbe. Partenerii noștri externi, la fel ca toți românii, așteaptă de la politicieni responsabilitate, coerență și curaj.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu pentru Bloomberg, că România riscă să intre în incapacitate de plată dacă Guvernul nu va reduce rapid cheltuielile excesive din ultimii ani.

„Legea Bolojan" a intrat în vigoare ca o furtună care a lovit sistemul educațional fără avertisment.

Inflația nu afectează doar bonul de la supermarket, ci și modul în care oamenii se întâlnesc, trăiesc și își păstrează legăturile. Un raport citat de phys.org, arată că presiunile financiare schimbă fundamental relațiile.

A doua jumătate a anului 2025 prezintă un peisaj economic și geopolitic complex, marcat de tensiuni geopolitice și comerciale și de incertitudine monetară. În ciuda acestei situații, piețele au atins niveluri record.

O comună din județul Bistrița-Năsăud a anunțat că renunță la organizarea Zilelor localității, programate la mijlocul lunii august, din cauza măsurilor de austeritate.

În plină austeritate, o primărie din Gorj a cheltuit zeci de mii de lei pentru festivitățile cu manele organizate de ziua localității, eveniment la care a fost invitat Florin Salam.

Tăvălugul măsurilor de austeritate abia intrat în vigoare ne-au distras atenția de la noile creșteri de taxe anunțate în urmă cu mai mult timp de Guvern, printre care și impozitul pe locuință. În cele ce urmează vă prezentăm și un exemplu de calcul, fără nicio legătură cu taxa pe lux.

Într-o Românie deja codașă în privința educației superioare, cu cei mai puțini absolvenți de facultate din UE, Guvernul lovește din nou în studenți. Tăierile masive ale burselor, anunțate recent, nu par a fi doar o măsură bugetară, ci o strategie de descurajare a învățământului superior.

Guvernul condus de Ilie Bolojan pregătește una dintre cele mai ample restructurări din sectorul public, vizând concedierea a zeci de mii de bugetari. Pe „lista neagră” a restructurărilor se află mai multe categorii de personal din instituții publice.

Întregul scandal legat de drepturile magistraților mi se pare un zgomot uriaș creat în jurul unor probleme false. Care ignoră / ascunde problemele reale. Care există. Și pe care nimeni nu vrea să le rezolve.

În fața datoriilor galopante și cu o presiune tot mai mare pentru consolidarea finanțelor publice, austeritatea devine norma în multe țări emergente și în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, contrar credinței populare, aceste măsuri nu declanșează sistematic valuri de proteste.

Românii se concentrează pe măsurile de austeritate promovate de autorități în ultimele săptămâni și par să fi uitat de o serie de obligații fiscale existente și relevante pentru persoanele fizice din România, în special de cele a căror scadență se apropie.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF)n dezbatere publică un proiect de ordin pentru modificarea formularului 212 - Declarație unică, astfel încât să cuprindă modificările privind contribuțiile la sănătate, incluse în primul pachet de măsuri de austeritate.

După măsurile fiscale de austeritate aprobate recent de Guvern, specialiștii în economie spun că prețurile vor crește cu până la 5%. Pentru a face față scumpirilor, populația trebuia să ia în calcul un plan bine stabilit a bugetului lunar al familiei și să încerce metode de reducere a cheltuielilor.

Măsurile de austeritate, dar mai ales scumpirile preconizate îi fac pe românii din cea mai săracă regiune a țării să se gândească bine la ce vor renunța pe viitor. Primele pe listă sunt vacanțele, micile plăceri, hainele, dar și mesele îmbelșugate.

În urma scandalului provocat de bonusul de pensionare al directorului general al Romsilva, care s-a reangajat de altfel la doar câteva zile după ce anunțase că a decis să iasă din câmpul muncii. dar și a numeroaselor sesizări privind regelulile din cadrul Regiei, Guvernul a decis reorganizarea.

Solidarizarea în nenorocire a devenit o politică de stat, fără a institui un criteriu echitabil al fraternizării în dezastru. A tăia de la toți, nediferențiat, fără a avea în minte „grupuri țintă” vulnerabile, înseamnă a spune că nimeni în România nu e susceptibil de a fi sacrificat pe nedrept...

Ultimele propuneri din măsurile de austeritate, cele care taie posturi și salarii în cadrul reformei administrative, vizează și acordarea autorizației de construcție și verificarea cu drona a măsurătorilor imobilelor ridicate cu sau fără autorizație.

Discuțiile legate de obligativitatea angajatorilor de a plăti ochelarii angajaților, în contextul măsurilor de austeritate impuse de Guvern, au luat amploare în ultima perioadă, persoanele interesate întrebându-se dacă este sau nu un beneficiu extrasalarial.

În ultimele două săptămâni, guvernanții au propus și prezentat o serie de măsuri fiscale, menite să reducă deficitul bugetar și să reorganizeze administrația publică astfel încât să fie reduse drastic cheltuielile statului. Toate aceste măsuri de austeritate sunt cuprinse în 3 pachete.

Liberalizarea prețurilor la energie de la 1 iulie dublată de măsurile promovate de Guvern, în special de cele ce vizează creșterea TVA și reducerea sau înghețarea unor beneficii salariale sau sociale vor avea efecte semnificative, în special în cazul celor cu venituri mici.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că datoria publică a României este estimată să atingă 60% din PIB până la sfârșitul acestui an, în creștere cu aproape 20 de procente față de acum cinci ani, când se situa la 570 de miliarde de lei.

Guvernul va încasa aproximativ 9,5 miliarde de lei în plus la bugetul de stat în 2025, ca urmare a noilor măsuri fiscale care vor intra în vigoare de la 1 august, potrivit unei analize.

Consiliul UE nu a inițiat sancționarea României pentru derapajul bugetar, după ce guvernul a adoptat pachetul de austeritate, dar i-a recomandat „să înăsprească într‑o măsură considerabilă politica bugetară”.

În contextul actualelor măsuri de austeritate, România ar putea reveni la un regim fiscal mai relaxat până la finalul anului viitor, dacă va exista predictibilitate și dacă Guvernul va continua reformele necesare, a declarat vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat marți, 8 iulie.

Marți, 8 iulie, miniștrii de Finanțe ai Uniunii Europene se reunesc în cadrul Consiliului ECOFIN, unde vor decide dacă România a făcut pași concreți pentru a reduce deficitul bugetar record de 9,3%.

Reducerea consumului, creșterea prețurilor și a evaziunii fiscale sunt câteva dintre reacțiile pe care le va avea societatea românească la pachetul austerității propus de Bolojan. Cele mai nocive răspunsuri vor veni însă din zona investitorilor, explică economistul Radu Nechita.

Iarna următoare va fi extrem de grea pentru pensionari, având în vedere scumpirea medicamentelor, alimentelor, lemnelor de foc, agentului termic, apei și canalizării.

Premierul Ilie Bolojan este acuzat de către sindicaliștii din Guvern că a încasat bani de la Eximbank, deși a susținut public că nu a beneficiat niciodată de „sinecuri” și a criticat dur remunerațiile acordate în consiliile de administrație, în special la EximBank.

Vicepremierul Tanczos Barna a anunțat că Guvernul are în vedere prelungirea cu un an a măsurii de înghețare a salariilor și pensiilor din sistemul public.

PSD neagă responsabilitatea exclusivă pentru actualele probleme bugetare și susține că guvernarea sa a adus dezvoltare economică, nu austeritate.