Prima notă de plată a austerității. Cum au resimțit românii, în prima lună, scumpirile din TVA și accize
0Prima lună după majorarea TVA și a accizelor a adus pentru români o „notă de plată” dură: coșul zilnic de cumpărături mai scump, facturi mai mari și venituri care nu mai acoperă cheltuielile.
O familie de artiști povestește pentru Adevărul cum prima lună de aplicare a noilor taxe le-a răsturnat bugetul. Elena O. spune că, la finalul lui august, s-a trezit cu doar 700 de lei rămași, deși nu și-a schimbat stilul de viață.
Primul șoc: benzină și deplasări mai scumpe
„Fix zilele astea am stat și am calculat cu soțul fiecare cheltuială, pentru că nu înțelegeam de ce mai avem doar 700 de lei din tot ceea ce am încasat luna asta. Am rămas șocați, pentru că noi, în regimul nostru de viață, nu am schimbat nimic. Ba, din contră, m-am abținut de la multe cheltuieli, tocmai pentru că știam că o să vină facturi mai mari la curent, la apă, la gaze. Dar nu ne-am dat seama că aceleași produse pe care le cumpăram au acum preț mărit cu 2, 3, 4 sau 5 lei, iar diferența s-a simțit clar în suma totală”, povestește Elena O.
Primul șoc a venit chiar la începutul lunii: „Diferența a început încă de la prima alimentare, fix pe 1 august, când ne întorceam de la un concert. Plinul la pompă a avut 20 de lei în plus.”
Pentru artiști, impactul creșterii accizelor și TVA se simte nu doar la cumpărături, ci și în deplasările de serviciu. „La fel ca mulți din tagma artiștilor, nu doar muzicieni, ci și actori care călătoresc foarte mult, am resimțit scumpiri la toate deplasările. Biletele de avion s-au scumpit, biletele de tren s-au scumpit, apa îmbuteliată s-a scumpit”, explică soții.
În același timp, veniturile lor au început să scadă. „Onorariile au rămas aceleași, dar se aplică noua cotă de impozitare. Banii câștigați sunt mai puțini, iar de multe ori organizatorii au început să reducă onorariile, pentru că administrațiile locale primesc directive de reducere a cheltuielilor. Asta înseamnă, concret, un preț mai mic pentru fiecare serviciu artistic.”
Efectul se vede și în sălile de spectacol. „Noile cote se regăsesc în costul final al biletului, iar publicul, confruntat cu aceleași probleme de cheltuieli personale, taie primul de pe listă teatrul sau concertul. E un cerc vicios: câștigurile noastre scad, iar accesul publicului la cultură devine tot mai dificil.”
Cheltuieli amânate
Problemele nu se opresc aici. Pe grupurile de părinți, familia a observat deja majorări de tarife pentru grădinițe și școli primare cu program prelungit. „Costurile pentru masa de prânz și pentru auxiliarele de la clasă au crescut vizibil. În același timp, câștigurile fiecărei familii scad. Mulți părinți iau în calcul un al doilea job. Dar dacă intră în vigoare legea prin care cei cu mai multe joburi pot lucra maximum 12 ore pe zi, înseamnă piedici din toate părțile pentru un trai decent, care deja se apropie de limita supraviețuirii.”
Soții spun că au fost mereu cumpătați și corecți cu plata taxelor. „Am fost tot timpul echilibrați și onești față de taxe și impozite. Datoriile și facturile le plătim primele, apoi prioritizăm medicamentele, carburantul, asigurările obligatorii și rovinieta. Abia după aceea ne uităm ce mai rămâne pentru mâncare”, mărturisesc ei.
Produsele de igienă și întreținere au devenit un lux. „Cheltuielile de îngrijire personală: igienă, curățenie, cosmetică, întreținere a hainelor, nici măcar nu le-am mai adăugat, deși sunt vitale. După prima lună de la aplicarea noilor reguli fiscale, pentru acestea nu am mai avut ce să alocăm”, susțin, cei doi, la unison.
„De haine sau încălțări noi nu poate fi vorba, iar cum vine și începutul școlii... ne ia groaza”, conchide Elena O.
Datele confirmă: inflația apasă pe consum
Situația lor reflectă, la nivel micro, tabloul surprins și de cele mai recente studii de consum. „Vara aceasta a fost cea în care românii au început să simtă direct povara inflației, un motiv de îngrijorare pentru 39% dintre români conform studiului nostru din iunie 2025. BNR și-a revizuit previziunile, la o inflație estimată la aproape 9% la final de an, semn clar al presiunii fiscale crescute”, explică, pentru Adevărul, Cori Cimpoca, fondatoarea unei firme care realizează studii de piață.
Conform spuselor sale, vara a fost marcată de o creștere accentuată a prețurilor la transportul feroviar, medicamentele, carburanții, dar și costuri în lanț la alimente, utilități și locuințe, ca impact al creșterii TVA, care au devenit palpabile pentru majoritatea românilor.
Sacrificii vizibile
„Pentru populație, în special în rândul celor cu venituri mici, acest lucru a dus deja la sacrificii: sondajele vorbesc despre o treime dintre români care nu au plecat deloc în concediu și aproape 6 din 10 care nu-și permit o vacanță de o săptămână, iar cei care au plecat au avut bugete mai mici cu până la 30%. Acest lucru confirmă datele din MKOR Consumer Sentiment Q2 2025, unde 49% dintre români afirmau că își vor reduce cheltuielile pentru activități recreative/divertisment și vacanțe ca urmare a intrării în vigoare a măsurilor fiscale. Datele noastre mai arată și că majoritatea (51%) vor căuta alternative mai ieftine pentru produsele și serviciile curente și că o treime (34%) vor amâna achizițiile mari (auto, electrocasnice etc)”, declară Cori Cimpoca.
Așadar, ultimele luni au fost dominate de adaptare, prudență și realocarea priorităților: vulnerabilitate imediată, presiune asupra consumului și ajustări rapide în cheltuieli. „Rămâne să vedem cum se vor contura lucrurile din toamnă, ținând cont că toamna vine cu cheltuieli pentru majoritatea dintre noi, începând de la ghiozdanele pentru începutul școlii, până la facturile în creștere la utilități, odată cu venirea sezonului rece”, completează ea.
În opinia sa, instituțiile statului au nevoie de o comunicare constantă și transparentă cu populația, pentru a arăta că aceste măsuri sunt temporare, iar impactul actual este doar o punte peste care e nevoie să trecem, pentru un viitor mai bun. „Altfel, personal mă tem foarte tare pentru viitorul acestei țări”, conchide ea.
Se încarcă comentariile...
