Video Ediție specială de Halloween, cu Daniel David. Ne îngrozim împreună de sărăcia tinerilor, în livestream-ul „trends”

De Halloween ne plac poveștile cu fantome. Dar în această seară, la „trends”, ne îngrozim de ceva cu adevărat real: sărăcia tinerilor din România și măsurile de austeritate care i-au lovit direct pe elevi și studenți. Iar invitatul principal este chiar omul care, în calitate de ministru al Educației, a semnat o parte dintre aceste măsuri: Daniel David.

Livestream-ul „trends” revine în această seară, de la ora 18:00, pe canalul de YouTube Adevărul, cu o ediție specială de Halloween în care vom pune sub lupă costurile reale ale unui trai decent pentru tineri și efectele austerității din educație.

Alături de Daniel David, îi vom avea invitați pe:

• Ștefan Guga, autorul studiului „Coșul minim de consum pentru un trai decent în România anului 2026”;
• Eniko Vincze, antropologă, activistă pentru dreptul la locuire, parte din Căși Sociale ACUM! și din Viziunea Socialistă;
• Ioana Florea, doctor în sociologie, activistă pentru dreptul la locuire, parte din Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire (FCDL).

Foto: Trends, cu Alexandru Negrici

Măsurile de austeritate care au intrat în vigoare anul trecut

Anul trecut, când Daniel David era ministru al Educației, prin Legea 141/2025 – cunoscută drept „Legea Bolojan” – și prin alte decizii guvernamentale, au fost adoptate o serie de măsuri care au afectat direct tinerii, precum:

• Prin Legea 141/2025 („Legea Bolojan”), bursele de excelență olimpică I și II, precum și bursele de performanță și reziliență pentru elevi au fost desființate, astfel încât au rămas doar patru tipuri de burse: socială, tehnologică, de merit și pentru mame minore.
• Fondul de burse al studenților a fost redus cu aproximativ 40%, fiind raportat la salariul minim net, nu la cel brut, ceea ce a dus la scăderea numărului de beneficiari și a cuantumului burselor.
• Studenții înscriși la programe cu taxă nu mai primesc niciun fel de bursă, nici măcar bursă socială.
• Bursa socială pentru elevi a fost condiționată de obținerea mediei 10 la purtare sau a calificativului „foarte bine” la finalul anului școlar anterior, ceea ce îi lovește exact pe copiii care se confruntă cu lipsuri sociale și ale căror absențe sau comportamente nedorite sunt adesea efectul acestor lipsuri; pierd astfel sprijinul financiar care ar trebui să îi ajute să depășească situația, deși suportul social nu ar trebui să depindă de comportament atunci când tocmai lipsurile sociale generează adesea comportamentele considerate problematice.
• De la 1 ianuarie 2025, studenții nu mai circulă gratuit pe calea ferată, ci beneficiază doar de tarif redus cu 90%, și doar pe ruta dintre localitatea de domiciliu și cea a instituției de învățământ.
• Norma didactică pentru profesorii din învățământul preuniversitar a crescut de la 18 la 20 de ore pe săptămână, ceea ce a afectat calitatea actului educațional și a dus la restrângeri de activitate și navetă pentru cadrele didactice.
• Peste 500 de școli și-au pierdut personalitatea juridică, devenind structuri arondate altor unități.
• Numărul de elevi în clase a crescut: la ciclul primar, clasele au acum între 12 și 24 de elevi; la gimnaziu, între 12 și 28; la liceu, între 16 și 30 – față de limitele anterioare de 10-22, 10-18, respectiv 15-22.
• Tariful la plata cu ora a fost redus cu aproape 50%, o oră suplimentară ajungând să fie plătită cu aproximativ 22 de lei prin modificarea formulei de calcul.

Cât costă, de fapt, un trai decent pentru un tânăr?

În timp ce bursele au fost tăiate, costul vieții a continuat să crească. Studiul „Coșul minim de consum pentru un trai decent în 2026” coordonat de Ștefan Guga, publicat de Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România, arată că, în 2026, un adult singur are nevoie de 4.407 lei pe lună pentru un trai decent, iar o familie cu doi copii – de 11.668 lei pe lună. Salariul minim net de 2.699 lei acoperă doar aproximativ 60% din necesarul unei persoane singure, iar cei mai mulți bani se duc pe chirie și mâncare.

Tinerii simt pe pielea lor această realitate: împart chiria cu colegii, renunță la ieșiri, gătesc acasă și fac compromisuri zilnice pentru a supraviețui. Iar pentru studenții din orașe universitare, unde chiriile au explodat, povara este și mai mare.

Elevii și studenții au trimis deja întrebări pentru Daniel David pe adresa redacției Adevărul. În această seară, fostul ministru va fi pus față în față cu ele – și cu realitatea pe care mulți dintre tineri o trăiesc zi de zi.

Cum justifică tăierea burselor? Ce le răspunde studenților care au fost nevoiți să renunțe la facultate sau la navetă? Și ce spune despre faptul că, la aproape un an după finalul mandatului său, sărăcia tinerilor a devenit subiect de dezbatere națională?