Analiză „Criza din România nu e de ieri, de azi”. Un specialist în polarizare politică explică cum au ajuns PSD și PNL să blocheze țara

PSD și PNL au guvernat împreună atât de mult încât au ajuns să semene unul cu celălalt — și exact asta a creat AUR. Cercetătorul Vlad Bujdei, specialist în polarizare politică la SNSPA, a explicat pentru „Adevarul” că actuala criză nu e de ieri, de azi, ci este rodul unor compromisuri ideologice, au neglijat educația și au perpetuat sărăcia. Iar soluția nu e austeritate, ci taxarea sectoarelor care au raportat profituri record — o idee pe care România „o aude, dar își pune mâinile pe urechi”.

Luca Niculescu continuă negocierile pentru formarea noului Guvern Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea

Premierul desemnat Luca Niculescu a continuat luni negocierile cu partidele, după discuțiile purtate săptămâna trecută cu PSD, PNL și UDMR. Vlad Bujdei explică însă că dificultatea construirii unei majorități e structurală, nu conjuncturală.

„În momentul de față, e foarte greu să construiești o majoritate care să fie, hai să zicem, din punct de vedere ideologic, coerentă. Tocmai pentru că cel puțin partidele mari, tradiționale, PNL-PSD, au făcut în așa fel încât să apară această a treia ideologie, extrema dreaptă, care a devenit un actor fără de care e foarte greu să te miști”, explică cercetătorul.

Cele două partide au identități ideologice fundamental diferite — PNL orientat spre piața liberă și austeritate, PSD spre un stat mai activ economic — dar au guvernat împreună atât de mult încât și-au erodat aceste diferențe. Pe termen scurt, compromisurile pot fi justificate. Pe termen lung, lasă urme structurale greu de depășit.

Sorin Grindeanu știa cu cine intră la guvernare, spune Bujdei. „Știa foarte bine care este filmul ideologic din care vine Bolojan — un neoliberal orientat către austeritate și reducerea cheltuielilor publice — și, totuși, a ales să intre în guvernare cu el.”

PSD se confruntă și cu o problemă de identitate: a pierdut teren pe dreapta socială în fața AUR, un partid care a ajuns să rezoneze cu electoratul tradițional social-democrat tocmai pe teme pe care PSD le-a abandonat.

De ce austeritatea nu e soluția

Bujdei face un diagnostic dur al politicilor economice din ultimii ani. Actuala criză e rezultatul unor guvernări „concentrate pe strict politici extractive”, care au tratat capitalul străin ca pe singura soluție și au neglijat sistemul educațional până în punctul în care România nu mai are forța de muncă necesară pentru industrii cu valoare adăugată mare.

„Cu atât mai mult cu cât mi se pare că e cazul să trecem cumva și peste marota asta a austerității și să vedem că, de fapt, austeritatea nu face altceva decât să ne sape mai departe o groapă a inegalităților și a sărăciei perpetue”, spune cercetătorul.

Alternativa, în opinia sa, există — dar e ignorată deliberat. Taxarea sectoarelor cu profituri record, cum ar fi sectorul financiar-bancar sau cel energetic, ar putea finanța investițiile publice și ar permite ieșirea din logica austerității. Fondul Monetar Internațional a discutat chiar el despre taxarea progresivă ca instrument de redistribuire.

„E clar cumva că nu doar că noi am auzit de aceste soluții, dar îmi pare că în mod activ ne punem mâinile pe urechi și ne facem că ele nu există”, arată cercetătorul.

Ce ar trebui schimbat structural

Dincolo de negocierile de moment, Bujdei consideră că România are nevoie de o schimbare a regulilor jocului politic. Legea electorală, în special renunțarea la alegerea primarilor într-un singur tur, ar putea deschide competiția și aduce perspective noi.

Partidele tradiționale au însă puține motive să încurajeze mai multă competiție — tocmai ele dețin controlul la nivel local și orice schimbare le-ar amenința pozițiile.

Ce formulă de guvernare urmează

Cât privește negocierile imediate, Bujdei vede un „joc de șoarecele și pisica” între PSD și PNL, fiecare încercând să ocupe poziția morală mai înaltă și să îl someze pe celălalt să renunțe la orgolii.

Cercetătorul respinge ideea unui guvern tehnocrat ca soluție la criză.

„Soluția pentru această criză nu este neapărat un guvern care să nu aibă răspundere politică”, spune el, considerând că partidele trebuie să își asume responsabilitatea pentru situația economică, nu să o transfere unor tehnocrați.

O nouă colaborare PSD-PNL rămâne una dintre posibilități, dar depinde de evoluția discuțiilor finale dintre cele două partide — discuții care, deocamdată, par blocate în același cerc al acuzelor reciproce, conchide el.