Exclusiv De ce aproape jumătate din moldoveni au votat anti-Europa: „E o victorie uriașă. Bătălia acum începe”
0Referendumul pro-european din Republica Moldova, câștigat la o diferență de câteva mii de voturi, reprezintă o victorie uriașă, în contexul războiului hibrid cu Rusia, dar urmează o luptă cruntă, la fel de importantă în turul II, dar și la parlamentare, explică profesorul Valentin Naumescu.
Voturile moldovenilor din diaspora au permis trecerea referendumului pro-european cu o diferență de câteva mii de voturi.
50,41% dintre alegători au votat „Da” după numărarea a 99,46% din voturi. Alegerile din Republica Moldova au surprins pe mulți analiști: un referendum validat la limită și Maia Sandu în fața unei lupte crâncene la turul II de prezidențiale.
Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai Cluj și președintele think tank-ului Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), a analizat pentru „Adevărul” rezultatele dublului scrutin din Republica Moldova.
„O victorie uriașă”
Adevărul: În mass media au apărut multe voci care spun că scorul strâns al referendumului pro-european echivalează cu o înfrângere. Ce părere aveți?
Valentin Naumescu: Nu este o înfrângere. În opinia mea, este o victorie uriașă. Acest aproape 51% poate părea unora puțin, dar e un procent imens în războiul hibrid cu Rusia. Acest aproape 51% arată că doamna președinte Maia Sandu și echipa guvernamentală au reușit să câștige, au reușit să învingă toate manevrele de dezinformare și mituirea votului derulate de Rusia în ultimele luni și au reușit să treacă cu bine acest referendum pro-european, în urma căruia Constituția Republicii Moldova va fi modificată și va fi înscrisă opțiunea pro-europeană a statului moldovean. Mai mult decât atât, nu știu ce ne putem dori?
Da, a fost un rezultat foarte strâns și vom comenta, desigur, în perioada următoare, la rece, să zicem, caracteristicile acestui vot, dar acum la cald, eu zic să ne limităm la a saluta această victorie imensă, deși este o diferență foarte mică de voturi, este o victorie uriașă a opțiunii pro-europene, a părții bune, educate a societății moldovenești și asta este ceea ce trebuia obținut după acest referendum.
Credeți că acest referendum are legitimitate în perspectiva procesului de aderare la Uniunea Europeană?
Un referendum câștigat este un referendum câștigat. Sigur că are legitimitate. Este aceeași legitimitate și la 51% și la 58%. Nici Brexitul nu a fost decis cu o diferență foarte mare: a fost un 51 la 49. La fel și cu acest referendum european, un singur vot dacă ar fi fost diferență și tot era suficient.
Sigur, continuă discuția politică, pentru că acest referendum nu înseamnă încheierea războiului hibrid cu Rusia, nu înseamnă finalizarea integrării europene. Este abia început unui lung proces.
Trebuie să vedem turul al II-lea care se anunță infernal de greu pentru doamna Maia Sandu. Și eu aș spune că turul al II-lea, la cum arată rezultate în acest moment, se anunță practic ca o reluare electorală a referendumului. O reluare politică și electorală a referendumului, pentru că, de fapt, alinierea electoratului în spatele celor doi candidați calificați în turul al II-lea va fi, de fapt, pe aliniamentul răspunsurilor „DA” și „NU” la referendum. Vom asista din nou la o bătălie politică foarte, foarte strânsă și cu un final tot așa dramatic. Victoria va fi adjudecată în ultimul moment și va fi un vot cel puțin la fel de important.
Vreau să subliniez că foarte importante vor fi alegerile parlamentare din vara anului viitor, pentru că, de fapt, într-o democrație parlamentară, adevărata putere este la nivelul majorității parlamentare. Acolo se va da bătălia decisivă în vara anului viitor, în formarea noii coaliții majoritare, care va da guvernul și va asigura suportul legislativ pentru continuarea reformelor și adoptării referendumului.
Dacă se pierde majoritatea pro-europeană din Parlament, aș spune că degeaba s-a trecut acest referendum, degeaba ar fi în continuare realeasă doamna Maia Sandu.
Trebuie să ne uităm la ce s-a întâmplat în Georgia, care are un președinte pro-european, țara este candidat la integrare europeană, dar are o majoritate pro-rusă în Parlament, care practic îi reduce foarte mult șansele de integrare europeană.
„Calcule sau evaluări foarte naive”
Rusia a abordat alegerile cu campanii de dezinformare și, efectiv, cu saci de bani pentru a obține un vot anti-european. Credeți că Uniunea Europeană poate nu a abordat corect, eficient acest referendum?
Fiecare guvern, mă rog, fiecare tabără politică folosește metodele și modalitățile pe care le consideră corespunzătoare electoratului de la care se așteaptă să primească votul. Deci, eu sunt convins că echipa Maia Sandu și premierul Dorin Recean știu ce au de făcut în continuare.
În niciun caz nu trebuie să își mituiască alegătorii așa cum a făcut Rusia ci să încerce să îi convingă. Repet, în mod rațional, opțiunea proeuropeană este mult, mult mai bună decât opțiunea pro-rusă. Aș menționa aici că analiștii, experții, presa au tratat cu anumită ușurință acest referendum.
Inclusiv aseară, în multe emisiuni vedeam următorul lucru: o anumită relaxare și toți spuneau că totul e bine deoarece a trecut cvorumul. Singurele emoții erau legate de cvorum, ei nu s-au gândit niciun moment că majoritatea cetățenilor va vota confortabil opțiunea „da”.
Iată că aici au fost calcule sau evaluări foarte naive. Cvorumul s-a îndeplinit și a fost trecut chiar cu ușurință. Da, sunt peste milion și jumătate de voturi. În schimb, votul în sine a fost problematic și până la urmă, am avut cu toții, această bucurie și această șansă, cu votul masiv al diasporei, care a răsturnat un rezultat care era de fapt negativ pe teritoriul Republicii Moldova.
Dar toți sunt cetățeni în Republici Moldova, toți au dreptul să voteze. Și finalmente, iată că s-au obținut majoritatea pentru opțiunea „da”. Însă eu nu am văzut semnale de alarmă înainte de acest vot, venite din Republica Moldova cu privire la exprimarea opțiunii „da” sau „nu”, n-am văzut absolut la nimeni. Singurele preocupări erau legate de prezența la vot și de îndeplinire cvorumului.
„Impactul propagandei ruse a fost mai mare decât ne-am așteptat”
Credeți că România a avut o abordare greșită a relației cu Republica Moldova, insistând prea mult pe ideea că moldovenii sunt români în condițiile în care mai multe sondaje au relevat că majoritatea se consideră etnici moldoveni și nu români?
Nu, eu nu cred că acest rezultat strâns ar fi din cauza unor politici greșite ale României sau unor temeri ale cetățenilor din Republica Moldova față de România. E clar și lucrul acesta este deja acceptat de mult. Acolo se vorbește limba română, nu există limbă moldovenească, deci este o limbă română, așa cum spune doamna președinte, așa cum spune Academia. Deci lucrurile sunt foarte clare. Nu cred că pe criterii identitare au fost aceste probleme la vot.
Cred într-adevăr în impactul, din păcate, propagandei ruse, care a fost mai mare decât ne-am așteptat și s-au așteptat politicienii proeuropeni de la Chișinău.
Deci a fost mult mai puternică și mai influentă manipularea rusească decât au crezut. Bine că au reușit să contracareze spre final, dar bătălia nu, nu a ajuns la capăt, ci este abia la început.
Partea mai grea abia acum urmează, turul al 2-lea, alegerile parlamentare, revizuirea propriu-zisa a Constituției. Aici sunt relativ optimist. Sper să se poată face în actualul parlament în actuala legislatură. Apoi reformele care trebuie făcute în viitoarea legislatură de 4 ani, aplicarea acquis-ul Uniunii Europene, va veni vremea unor reforme dure, uneori costisitoare. Să ne amintim și de tranziția post-comunistă a României. Nu a fost deloc ușoară. A fost lungă, a fost cu probleme, cu proteste, cu rezistență, cu un vot anti-occidental care a dus la calificare a un unui candidat anti-occidental în turul al 2-lea la prezidențialele din 2000.
„Oamenii mint în sondaje când au opțiuni anti-sistem”
Sondajele de opinie estimau că referendumul va trece fără emoții și alegerile erau privite cu o oarecare relaxare în Occident. Ce s-a pierdut din vedere?
Pe de o parte, referendumurile ne-au condus la niște false așteptări. Eu am spus și cu alte ocazii că există un fenomen la sondaje, și anume, mulți alegători care au opțiuni antisistem își ascund aceste opțiuni. Deci, pur și simplu, oamenii mint în sondaje atunci când au opțiuni antisistem și știu că opțiunea politică de vot pe care o au s-ar putea să nu convină, mă rog, guvernului sau presei sau celui care întreabă. Atunci preferă să mintă, să-și ascundă adevărata intenție de vot.
Asta nu se întâmplă numai în Republica Moldova. Să ne amintim, în 2016, toate sondajele arătau că Hilary Clinton va câștiga alegerile, nu Donald Trump, iar la Brexit, sondajele arătau că votul va fi pentru rămânerea în UE. Aceasta este explicația.
Pe de altă parte, un alt considerent important este faptul că -, și trebuie să fim lucizi, să ne dăm seama că, de exemplu - doamna Maia Sandu este mult, mult mai populară în România și în Occident decât în Republica Moldova.
Se pare că pe teritoriul Republicii Moldova situația politică este mult mai mult mai complicată. Există multe nemulțumiri. Eu nu aș bagateliza cele, mă rog, peste 730.000 de voturi. Aproape jumătate din cetățenii Republici Moldova au votat „Nu”. Sigur că multe dintre voturi sunt obținute printr-o obraznică și înfiorătoare propagandă rusească, manipulare, dezinformare, chiar mită electorală. Dar sunt totuși 730.000 de voturi negative împotriva integrării de care trebuie să se țină cont cumva în viitor. Oamenii aceștia nu trebuie, în opinia mea, jigniți acum și nu trebuie nici minimalizată sau negată sau ignorată existența acestor voturi și, pe cât posibil, ar trebui intrat într-un dialog argumentat, rațional și cu acești alegători.
O parte dintre moldoveni au nostalgie după URSS
Credeți că mai există în Republica Moldova cetățeni care au o puternică nostalgie pentru perioada dinainte de 90, perioada URSS-ului când se pare că unii o duceau bine?
În întreg spațiul post-sovietic se pare că există o anumită nostalgie a Uniunii Sovietice, care era o țară mare, puternică și asta crea o anumită mândrie, o anumită liniște, un confort, cu toate că nu oamenii nu o duceau foarte bine, nu erau bogați, nu erau liberi.
Era o țară în care anumite nevoi de bază erau ieftine și sigure. Pentru oamenii mai puțini sofisticați, să spunem așa, care nu pun atât de mult preț pe evaluări, pe modul de viață, pe libertate, conta că benzina era mai ieftină, mâncarea poate era mai ieftină, aveau un loc de muncă asigurat în URSS. Era acea complacere a în această sub-mediocritate, tipică Uniunii Sovietice, care într-adevăr asigura un nivel al nevoilor de bază și apoi ținea captivi pe oameni pe acel palier, pe acel nivel.
Acum însă, dacă dorim să ne schimbăm modul de viață, să trecem într-un alt sistem de viață, cu alte valori, cu altă civilizație a libertăților, a democrației liberale, sigur că trebuie făcute niște schimbări economice, sociale, reforme politice, administrative, de justiție.
Schimbările produc un anumit disconfort celor care, mă rog, fie au trecut de perioada în care se mai pot adapta ușor la schimbări, fie nu au un nivel educațional, un echipament intelectual suficient pentru a înțelege necesitatea acestor schimbări, care sunt de fapt în favoarea lor, fie, din păcate, sunt dezinformați sau intoxicați cu fake news și cu discursul urii ș.a.m.d.
Sunt mai multe explicații aici și oamenii nu trebuie blamați, nu trebuie criticați, jigniți, ironizați. Sunt votanți ai Republicii Moldova. Și-au exprimat opțiunea. Cu unii se poate discuta, unii pot fi recuperați, alții nu. Dar într-o bătălie în care contează fiecare vot nu văd de ce puterea de la Chișinău nu ar face acum tot posibilul pentru a câștiga turul al 2-lea, inclusiv vorbind cu acești votanți, inclusiv discutând cu candidații la alegerile prezidențiale de pe locurile 3-4-5 și așa mai de parte.
Se încarcă comentariile...
