„Cele trei contradicții” ale cooperării China - UE. China la zi

În materialul de astăzi din proiectul „China la zi” vă prezentăm traducerea din limba chineză a articolului intitulat „Cele trei contradicții” din spatele cooperării șovăielnice a Europei cu China”, care îl are ca autor pe Dong Yue 董越, doctorand în cadrul Institutul Chinez de Studii Contemporane în Relații Internaționale (中国现代国际关系研究院南亚研究所, Zhōngguó xiàndài guójì guānxì yánjiū yuàn nányà yánjiū suǒ). De asemenea, editorul acestui articol este Zou Yanning 邹琰宁.

Acest material a fost publicat în numărul 18 al revistei academice „Cunoștințe despre lume” (世界知识, Shìjiè zhīshì), o revistă bilunară de actualitate internațională din China continentală înființată în anul 1934,  una dintre publicațiile de lungă durată din China.

Redăm în continuare textul integral al discuției:

În perioada 27-31 iulie, premierul italian Meloni a vizitat China pentru prima dată în timpul mandatului său. În timpul vizitei sale, Meloni a făcut o serie de declarații favorabile relației cu China, subliniind că Italia se opune „decuplării” și protecționismului și este dispusă să dezvolte un parteneriat strâns și la nivel înalt cu China. Această declarație, însă, pare să fie în contrast puternic cu perturbările recente avute la nivelul cooperării economice din China și Italia, reflectând oscilația și șovăirea Italiei în cooperarea cu China. De fapt, cu excepția Italiei, cooperarea cu China a marilor state membre ale Uniunii Europene, precum Germania și Franța, a fost de tipul „înaintare și retragere”, ceea ce reflectă „cele trei contradicții” cu care se confruntă toate.

Pe 27 iulie 2024, premierul italian Meloni a sosit la Beijing pentru a-și începe vizita în China.

1. Ciocnirea dintre gândirea pe termen scurt și viziunea pe termen lung

Oscilațiile Italiei în cooperarea cu China se reflectă în principal în cele două probleme ale construirii în comun a inițiativei „Centura și Drumul” și a vehiculelor electrice. În martie 2019, Italia a devenit prima țară occidentală dezvoltată care s-a alăturat oficial construcției comune a inițiativei „Centura și Drumul” („一带一路”倡议, „Yīdài yīlù” chàngyì). În cadrul acestui cadru de cooperare, cooperarea pragmatică China-Italia a obținut rezultate fructuoase și remarcabile, volumul comerțului bilateral depășind 70 de miliarde de dolari timp de trei ani consecutivi. Cu toate acestea, din a doua jumătate a anului 2023, Italia a susținut frecvent că aderarea la Inițiativa „Centura și Drumul” nu i-a adus rezultatele așteptate și că „este nevoită să efectueze o evaluare și apoi să decidă dacă va continua să participe”. În cele din urmă, la sfârșitul anului 2023, Italia a anunțat că nu va reînnoi memorandumul de cooperare „Centura și Drumul”. Pe tema vehiculelor electrice, în luna iulie a acestui an, Italia a susținut impunerea de tarife la vehiculele electrice fabricate în China într-un vot de intenție organizat de Comisia Europeană. Cu toate acestea, în timp ce suprima industria vehiculelor electrice din China, Italia a aruncat o „ramură de măslin” de cooperare companiilor chineze de vehicule electrice. Înainte de vizita lui Meloni în China, Adolfo Urso, Ministrul Afacerilor și al „Made in Italy”, a venit în China pentru a se întâlni cu directorii producătorilor de vehicule electrice Dongfeng Motor Group Co., Ltd. și Chery Automobile Co., Ltd., subliniind dezvoltarea „parteneriatului industrial” cu China în domeniile tehnologiei ecologice și a vehiculelor electrice.

Poza: Adolfo Urso, Ministrul Afacerilor şi al „Made in Italy”. Sursa aici.

La fel ca în cazul Italiei, Germania prezintă un „comportament contradictoriu” cu privire la cooperarea cu China, iar argumentele interne sunt inconsecvente; Franța pare să fie cu ,,două fețe”, ceea ce face neclară sinceritatea acesteia în cooperarea cu China.

Este un lucru obișnuit ca cooperarea dintre țări să aibă răsturnări de situații, însă nu este obișnuit ca marile state membre ale Uniunii Europene să fie atât de șovăielnice în cooperarea lor cu China. Principalul factor din spatele acestui fenomen este că se confruntă toate cu „cele trei contradicții”.

În ultimii ani, din cauza evenimentelor multiple, precum epidemia de COVID-19, criza din Ucraina și conflictul dintre Palestina și Israel, redresarea economică a țărilor din Uniunea Europeană a fost lentă. Agregatul economic al Italiei nu și-a revenit încă la nivelul de dinainte de izbucnirea crizei financiare internaționale din 2008; în cazul Germaniei, pruducția industrială a stagnat în acest an, făcând excepție însă industria consumatoare de energie germană; Franța a avut un val de falimente corporative. Aproximativ 33.000 de companii au intrat în faliment în prima jumătate a anului, o creștere de 18% de la an la an, iar aproape 100.000 de locuri de muncă au fost amenințate, industria comercială și cea a construcțiilor fiind cel mai grav afectate. Declinul economic a dus la probleme sociale frecvente și la proliferarea populismului, formând o tendință socială închisă, xenofobă și îngustă. China, care se află într-o perioadă de creștere, a devenit astfel o „țintă” pentru atacuri. Această gândire îngustă atribuie dificultățile întâmpinate de economia europeană impactului adus de China. Conform acestei gândiri producția chinezească a avut un impact asupra producției europene, iar industriile chinezești au comprimat spațiul de piață al industriilor locale europene. Astfel, guvernele marilor state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Germania, Franța și Italia, nu numai că trebuie să țină cont de gândirea comună îngustă a publicului, ci trebuie să ia în considerare și modul în care să continue să extindă sfera intereselor comune cu China, care duce inevitabil la conflicte.

2. Dificultatea în alinierea intereselor instituțiilor Uniunii Europene și ale statelor membre

Interesele instituțiilor Uniunii Europene și ale statelor membre nu pot fi pe deplin consistente, iar conflictele dintre cele două au existat dintotdeauna. Însă, în ultimii ani, această contradicție pare să fi devenit din ce în ce mai proeminentă. Parlamentul European este una dintre principalele instituții ale Uniunii Europene și inițial a avut o funcție aproape exclusiv consultativă. De-a lungul timpului, puterea sa s-a extins treptat, devenind o agenție cu un cuvânt de spus semnificativ în domeniul legislației și al bugetelor. Parlamentul European exercită o anumită presiune asupra Comisiei Europene prin votul privind numirea Președintelui Comisiei Europene, luarea deciziei asupra bugetelor, negocierea și respingerea propunerilor legislative etc. Nemulțumirea publicului față de guvern se transmite din ce în ce mai mult prin Parlamentul European ales democratic la organul executiv al Comisiei Europene. Pentru politica de cooperare a Comisiei Europene cu China sunt mai puține consultări interguvernamentale și mult mai multă influențată din partea Parlamentul European. În prezent, Parlamentul European are o tendință clară de a „merge spre dreapta”, fapt care a avut un efect asupra Comisiei Europeane, care a ajuns să introducă o serie de politici aspre față de China. În acest sens, statele membre se consideră membre importante ale Uniunii Europene și adesea aleg să susțină sau să accepte politici la nivelul Uniunii Europene pentru a demonstra unitatea uniunii. Această povară psihologică le determină să caute un echilibru între punerea în aplicare a politicii Uniunii Europene față de China și protejarea intereselor lor naționale.

În votul de intenție al Comisiei Europene de a impune tarife suplimentare pentru vehiculele electrice din China, marile state membre ale Uniunii Europene au fost practic de acord cu decizia Comisiei Europene. Franța și Italia au votat ambele pentru, și până și Germania, care s-a opus tarifelor suplimentare, a ales să se abțină de la vot. În alte ocazii, cele trei țări și-au arătat disponibilitatea de a extinde cooperarea cu companiile chineze de vehicule electrice. După votare, oficialii germani au declarat că abținerea de la vot a fost doar o dovadă de „unitate” și că companiile auto germane sperau de fapt ca Comisia Europeană să nu crească taxele.

2. Echilibrarea presiunii externe și a nevoilor interne

Factorul american afectează, fără îndoială, profund cooperarea dintre marile state membre ale Uniunii Europene și China. Pe fondul crizei din Ucraina care încă nu a luat sfârșit, marile state membre ale Uniunii Europene se bazează în general pe Statele Unite, în special pentru securitate. Statele Unite au transformat dependența de securitate a țărilor europene în influență politică, forțând țările europene să coopereze cu strategia SUA în probleme legate de China, cum ar fi „decuplarea și ruperea legăturilor” și „supracapacitatea”. Principalele state membre ale Uniunii Europene nici nu îndrăznesc să jignească Statele Unite ale Americii, sau chiar aleg să le facă pe plac, însă în același timp, acestea sunt nevoite să ia în considerare și interesele lor interne reale și nevoile industriei de a coopera cu China și nu doresc să rupă relația cu China. Această contradicție a făcut ca țările europene importante să devină șovăielnice în cooperarea lor cu China.

În anul 2019, Italia a fost criticată de Statele Unite după ce s-a alăturat Inițiativei ,,Centura și Drumul”. La Summit-ul liderilor G7 din mai 2023, Statele Unite au îndemnat membrii grupului să-și reducă dependența de China și să „elimine riscul” Chinei. După summit, Meloni a început să transmită în mod repetat intenția Italiei de a se retrage din construcția comună a inițiativei „Centura și Drumul”. În acest proces decizional, presiunea din partea Statelor Unite este evidentă. Cu toate acestea, reducerea cooperării cu China nu este în interesul Italiei. Prin urmare, Meloni a continuat să-și exprime intenția de a coopera cu China în timpul vizitei sale recente din China. China și Italia au emis „Planul de acțiune privind consolidarea parteneriatului strategic cuprinzător (2024-2027)” și au semnat o serie de documente de cooperare bilaterală în domenii precum industria, educația, protecția mediului, siguranța alimentară etc. Aceasta este întruchiparea practică a moștenirii spiritului îndelungat al Drumului Mătăsii.

În diferite perioade sau în diferite domenii de cooperare, „cele trei contradicții” au afectat marile state membre ale Uniunii Europene în moduri diferite. Influența „celor trei contradicții” se împletește deseori, iar fluctuațiile marilor state membre ale Uniunii Europene în domenii specifice de cooperare nu sunt adesea rezultatul unei singure contradicții. Este previzibil faptul că, influențată de „cele trei contradicții”, viitoarea cooperare dintre marile state membre ale Uniunii Europene și China va continua să se clatine. Cu toate acestea, datorită complementarității economice și a compatibilității industriale ridicate dintre China și Europa, direcția generală a cooperării pragmatice a Europei cu China nu se va schimba și va fi, de asemenea, dificil de schimbat.

Sursa chineză a articolului aici.

Material realizat de Diana Ghinea, cercetătoare la Centrul de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre „Mircea Malița” (FUMN).